Page 27 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 27
MARŢI, 8 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
Creşterea părţii variabile a
SZIUNE SPORT
llll retribuţiei - mijloc peotru
i în Fcsli-
>nai Cinta- ţ ® „CINTECELE TOAM- cointeresarea materială a
iici“
pitorească Pe urmele Nadiei, o mare ECHIPA l NEI" - săptămina cultu-
creţului * ral-educativă de la Bur-
studenţesc i juc şi-a încheiat, dumi întregului personal muncitor
rl lent este ceva dat, cum a rinţa de a fi atinsă perfor
programu- lată, de la marele festi nică, cea de-q doua edi-
val al gimnasticii, desfăşu fost Nadia, echipa însă este manţa românească şi de i ţie. Organizată de Con- [Urmare din pag. 1) port, urmînd ca din tota
(parţial co- rat la Budapesta şi înche o realizare, un element ce alte şcoli de gimnastică. ) siliul comunal de educa- lul stabilit să se acorde
în econo- iat acum 10 zile cu un dă consistenţă şi valoare u- Şi este atît de reconfor \ ţie politică Burjuc, noua mente devine criteriul de personalului muncitor 50
triumf al sportului românesc, nei şcoli, cum este cazul tant ca laurii recunoaşterii 1 ediţie a marcat in viaţa bază în funcţie de care se la sută în cursul anului*
internaţio- un alt succes, parcă mai gimnasticii sovietice, care a valorii să strălucească pe r spirituală a satelor Glod- stabileşte suma de retri
) excelat totdeauna prin echi frunţile celei mai tinere con ghiieşti, Tătărăşti, Brădă- iar diferenţa să se plă
600 de se- răsunător, sau oricum, mai... buţie cuvenită. Totodată, tească la sfîrşitul anului
1 comentat de mass-media — pă, prin omogenitate, nu nu duceri tehnice prezente în ţel, Tisa, Petreşti şi aşe- în afara acestui criteriu, pe baza rezultatelor defi
: „Dragul eliminarea lui S.V. Hamburg mai prin stele. Sigur, Cati şi competiţia mondială — me i zarea de centru manifes- la stabilirea retribuţiei nitive.
im“ de Ni- Lavinia dau strălucire echi dia sub 31 de ani —, cum
eescu de către Dinamo —, a vrut J ţări cu reale rosturi edu- individuale urmează să se Cu privire la fondul
(parţial cp- cumva să treacă în conul de pei, dar numai ele singure, este cea compusă din pro ţ cative, dezbaterile din ţină seama şi de îndepli pentru premiere, în cursul
umbră performanţele echi fără Laura Cutina, surorile fesorii Adrian Goreac — co i cadrul tribunei democra- nirea unor condiţii ; în anului, a personalului din
pei României, ale Ecate- Renciu, Mirela Barbăla-tă, ordonatorul centrului de pre } fiei şi cele privind nece- cadrarea în normele de unităţile economice care
rinei Szabo şi Laviniei Aga- Mihaela Stănuleţ, celelalte gătire olimpică Deva, Maria \ sitatea dezvoltării zooteh- consum şi în parametrii obţin rezultate deosebite'
che. Ceea ce nu-i chiar aşa componente ale lotului pre Cosma, Octavian Belu, co l niei reievindu-şi opor- \ de calitate etc. în muncă, au fost aduse
gătit la Deva, medalia de regraful Vaier Puia şi pia 1 tunitatea. Ziua inclii- Plata sporului de acord
uşor ! Marea popularitate şi aici îmbunătăţiri în
I: 6,00 Ra- argint n-ar fi fost posibil de nistul Romeo Baboi, ultimii I derii manifestărilor a 1 global, ca parte compo sensul că procentul de
Jnineţii; 6,30 a fotbalului, alimentată de cucerit. Saltul de la C.M. aşa-zişi „oameni din umbră" ţ fost marcată de simpozio- I nentă a retribuţiei varia
în agricul- un asemenea succes ca al Moscova (nici o medalie), la sau colaboratori, dar atît de bile, mai este condiţionată constituire a crescut de la
jurnal ; 7,30 echipei Dinamo, sigur, fur l nul „Unirea — năzuinţă , 1 la sută la 2 la sută din
i onoare al nizează materie primă ine Budapesta (locul 2 şi un to importanţi, mai ales cînd / de veacuri a poporului însă şi de realizarea pro fondul de retribuire plani
îevista pre- tal de 8 medalii) reflectă medalia cea mare, de aur, \ român“ (realizat cu con- I ducţiei fizice la termene
rul melodii- puizabilă pentru menţinerea tocmai strădaniile noii con a Catiei, a fost obţinută la l cursul prolesorilor Maria | le fixate şi cu desface ficat, acesta nemaifiind
in de ştiri; în priză a amatorilor de fot urmărit atît la planificare
ascultăto- duceri tehnice a lotului re sol, acolo unde coregraful şi } Basarab, Lucia Rondolea- rea asigurată imediat sau cît şi utilizare pe catego
Buletin de bal. De o bună bucată de prezentativ de a asigura în aranjorul muzical au un rol i nu şi Mircea Dan Lazăr in cadrul trimestrului de
1
lânic, dulce vreme, însă, marile succese decisiv. Trebuie, însă, ca noi, rii de personal, cum se
orale ; 10,20 ale sportului românesc po primul rînd substanţă, con de la Muzeul judeţean) | plan. Neîndeplinirea a- prevedea în reglementările
şi dansurile sistenţă unei echipe omoge devenii, să nu uităm că aici, şi de spectacolul susţinut , eestor condiţii atrage di anterioare. Trebuie arătat
40 Mioriţa ; larizează încă în jurul gim nă valoric în sus, din care în oraşul unde gimnastica de montajul literar-muzi- i minuarea retribuţiei.
ştiri ; 11,05 nasticii. Chiar în anul aces poate să sară oricînd un s-a pregătit pentru succe cal din Burjuc, grupurile i Tot în legătură cu plata însă că fondul pentru pre
icnlor; 11,35 ta, cele mai mari realizări miere în cursul anului a
2,no Buletin vîrf, o stea. Şi, la Budapes sul de la Budapesta, unde, vocale din Tisa şi Glod- ] sporurilor, reglementările personalului muncitor din
5 Litera şi europene şi mondiale ale ta, acest lucru a fost evi cum zicea antrenorul Go ghilesti si de solişti vocali, ţ vechi au fost îmbunătă
!,25 Din co sportului românesc sînt gru dent în concursul special pe reac, „vom pregăti chiar de • TEATRUL „MOS PO- | ţite şi în ceea ce priveşte unităţile economice care
lilii ; 13,00 pate tot la... Deva, unde aparate, în care mai mult pe acum următoarele mari obţin rezultate deosebite
15.00 Clubul VESTE" - ÎN TURNEU. vechimea neîntreruptă în în muncă trebuie să se
90 Buletin gimnastele au colecţionat au luptat Cati cu Lavinia competiţii şi succese cu bă Formaţia de teatru pentru 1 aceeaşi unitate. Astfel, faţă
Cintecc din nouă medalii europene şi între ele, decît una împo taie lungă, pînă la Olimpia copii, de la Casa de cui- | de vechile reglementări, utilizeze cu precădere pen
poran; 16,15 opt mondiale — realizări ne triva celorlalte competitoare. da de la Los Angeles, noul sporul de vechime neîn tru stimularea oamenilor
i ; 16,30 Ra- i tură a sindicatelor din i muncii care contribuie la
*uic’ • 17,00 atinse de alte ramuri spor- De aici, spectaculozitatea mare examen care ne aş- 1 Petroşani s-a inscris in treruptă începe să se a-
Ua- ţ repertoriul noii stagiuni 1 eorde de la 1—3 ani în realizarea unor produse
. aienţa proporţie de 3—4 la sută, de calitate superioară cu
Irele serii ; 1 cu comedia muzicală ( consumuri reduse de ma
nare, pen- 1 „Fotbal cu peripeţii" de ■ ajungînd ca după 20 de terii, materiale, combusti
Muzicâ, in- George Negraru. După i ani acest spor să fie de
i * Noutăţi spectacole susţinute cu 1 15—18 la sută — faţă de bili şi energie, a celor
:teo * Cir- care contribuie la execu
adiojurnal ; succes pe scenele aşeză- ţ 10—12 la sută cit era tarea unor produse noi cu
pămintului mintelor de cultură din j pînă la 1 septembrie a.c.,
.a sugestia cu menţiunea că de aseme parametri tehnici şi func
intr-o oră Valea Jiului, colectivul ) ţionali superiori. compe
* Intre de artişti amatori a intre- ) nea sporuri va beneficia titive pe plan internaţio
c in viaţa prins un turneu la Deva, l şi personalul didactic, ne
23.00 Biju- Cugir, Alba lulia, Sibiu şi i cuprins în reglementările nal, precum şi a 'persona
23,30—5,00 lului muncitor care, prin.
al. Cisnădie, pe care l-a în- 1 anterioare. măsurile şi soluţiile ini
cheiat vineri, cu succes ! \ în ceea ce priveşte fon ţiate şi aplicate, a con
• EXPOZIŢIE „CUTEZĂ- i dul de participare la rea tribuit la creşterea pro
TORII". La Casa pionie- j lizarea producţiei, a bene ductivităţii muncii, redu
rilor şi şoimilor patriei din ) ficiilor şi la împărţirea a- cerea cheltuielilor, de pro
Deva s-a deschis expozi- l cestora au fost aduse îm ducţie şi «Dorirea venitu
blu delict ţia judeţeană de jurnale i bunătăţiri în sensul că s-a
3a Chaplin majorat cota de constitu rilor unitătih
EDOARA : Echipa naţională de gimnastică, vicecampioană mondială. (A treia din stingă şi materiale aparfinind 1 Personalul muncitor mai
: a unui campioana mondială la sol, Ecaterina Szabo). Foto: IOSIF GRtJNNER expediţiilor pioniereşti \ ire pe economie de la 3 poate beneficia de premii
(Modern) ; „Cutezătorii", realizate in ( la sută la 4 la sută din
i); ABBA fondul total de retribuire. în cursul anului pentru
împuşcat tive în anul competiţional in concursului, popularitatea de teaptă, dar care acum, după vara acestui an. Expoziţia / O perfecţionare adusă realizarea de economii
Vacantă de la Deva, organizată ) faţă de normele stabilite,
tractorul) ; ternaţional 1983 ! care s-au bucurat sportivele succesul de la Budapesta, de Consiliul judeţean al ţ sistemului de stimulare a
Comisarul Ni se pare, deci, firesc ca românce, dragosţea şi entu îl privesc cu deplină încre personalului pe calea fon la materii prime, materia
e (Unirea); ziasmul cu care ele au fost Organizaţiei pionierilor, i dului ce se constituie le, combustibili, energie
entru apa cel puţin noi, devenii - chiar dere în resursele şi posibi prezintă zeci de jurnale 1 forţă de muncă, precum d
tic): LU- dacă nu mai rupem uşile încurajate şi aplaudate de lităţile noastre" — aici, la şi materiale de o valoare ţ pentru participarea la be
Iir ilui sălii sporturilor cînd evolu cei 10 000 de spectatori pre Deva, numeroşi oameni de impresionantă, cum sînt 1 neficii, este şl aceea că pentru îmbunătăţiri de
Jui- zenţi în moderna sală din în cursul anului, la sfîr- tehnologii sau reţete de
: Pe căi ează gimnastele — să nu bine sînt trup şi suflet ală cele ale echipajelor de la } fabricaţie care conduc la
ărul); LO- dăm aşa uşor uitării unul marele complex sportiv „Nep- turi de gimnastică. Unul casele pionierilor şi şoi- 1 şitul fiecărui trimestru, din
(Mincrul) ; dintre cele mai importante stadion". beneficiul realizat în ca micşorarea consumurilor
3 mai bune dintre ei este profesorul Mi- milor patriei Brad („Dru- i drul planului se consti specifice.
in şi Bran succese ale sportului româ La Campionatele mondia hai Bănulescu, responsabilul mul aurului"), Deva („Sar- i Ceea ce se remarcă din
URICANI : nesc în anul 1983. Şi, să ne le de gimnastică de la Bu lotului, din partea F.R.G., a- gedava“ şl „Floare pădu- I tuie un fond de participa
eu (Rcte- reamintim că drumul spre dapesta, peste 500 de re renească"), Haţeg („Ar- ţ re pe baza îndeplinirii docurhentele de partid,
: Favoriţii parent aflat în spatele fron producţiei nete şi a celei legate de perfecţionarea
Steaua ro- aceste opt medalii a început prezentanţi ai presei scrise tului, acolo unde se asigură heos“ şi „Galeşul") sau 1 fizice contractate. în si sistemului de premiere şi
: Al 6-lea la Deva, iar finişul de la şi audiovizuale, sute de spe de la şcolile generale nr. )
cu gîştele Budapesta constituie un co cialişti din întreaga lume au condiţiile ca întregul grup 3 Hunedoara („Mioriţa"), ) tuaţia neîndeplinirii con creşterea părţii variabile a
iGITJ-BAl : rolar al acumulărilor din — sportivi şi conducere teh diţiilor, fondul se dimi retribuţiei este faptul că
limă care apreciat elogios comporta nică — să-şi poată desfăşura , nr. 9 Hunedoara („Bios" 1 nuează în mod corespun nici o sumă de bani nu
cultură) ; sute de ore ale diverselor rea excepţipnală a tinerelor 1 şt ,,Constantin Daicovi- i poate fi plătită fără re
e aventuri etape ce au marcat pregăti activitatea. Lui şi altor oa 1 ciu“), nr. 5 Vulcan („Cu- ) zător. La fondurile astfel
Minciună gimnaste românce. Prezenţa meni de bine din spatele constituite se adaugă cele zultate bune obţinute de
: în £aţa rea celei mai tinere echipe antrenorilor români aproape - tezătorii") şi multe altele. I aferente îndeplinirii şi personalul muncitor la
jAN : Cîn- de gimnastică din lume, lau în fiecare seară la conferin frontului marilor bătălii, li se 1 locul său de muncă.
rindunică reată cu argint. S-a spus şi cuvine, măcar la momentul depăşirii planului de ex-
ă); STME- s-a scris mai în urmă cu o ţele de presă ce încheiau marilor succese, un gînd
corii (Mu- zilele de concurs, alături de
mul Fleks- săptămînă „Avem o nouă bun.
Nadia". E bine, e aşa, dar sportivele laureate ale zilei La Budapesta gimnastica DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 8
nu deplin adevărat ! Atunci, respective, în faţa atîtor zia românească a cucerit, bine REZULTATE : Minerul M. Nouă - Metalul
în ‘75-'76 - pînă prin ’80 rişti, constituia o atestare REZULTATE : C.S.M. Reşiţa — Minerul Mo- Bocşa 1-0; Victoria Călan — Minerul Şt.
aveam, într-adevăr, pe Na incontestabilă a valorii şco meritat,, prin eforturi mari, tru 3—0; Rapid Arad — Minerul Cavnic 2—3; Vulcan 5-2; U.M. Timişoara - Metalul O.
Someşul
Cugir 1—0;
Metalurgistul
—
Mare
S.
dia — cea mai mare gimnas lii româneşti de gimnastică; reale, un nou statut, lansînd C.F.R.' Timişoara — Olimpia S. Mare 1—0; „U“ Roşu 2-0; Minerul Ghelari — Minerul Ora-
agerii din tă a tuturor timpurilor, care întrebările la care erau su o echipă ce va încununa Cluj-N. — Poli. Timişoara 5—0; C.F.R. Caran viţa 2-0; Dacia Orăştie - Mureşul Explorări
a stirnit Imaginaţia în năs puşi, răspunsurile date, marile realizări ale Nadiei sebeş — Steaua C.F.R. Cluj-N. 2—1; Minerul Deva 0-0; Minerul Certej - Constructorul
71, 21. Comăneci, uimitoarea spor Lupeni — Ind. sîrmei C. Turzii 2—0; Aurul
. 15, 24, 4G. cocirea metaforelor pe toate transmise apoi în întreaga Brad — U.T.A. 3—0; Armătura Zalău — Gloria Timiş. 2-0; Minerul Paroşeni - Mecanica Q-
23, 74, G9, meridianele şi paralelele. A- lume, deveneau experienţă tivă neprezentă la Budapes Reşiţa 1—0. răştie 1-0; Minerul Aninoasa — Minerul A-
cum, după C.M. 1983 avem şi lecţie dorită a fi împăr ta nici măcar ca invitată... nina 1—1. Restanţă din et. 8: Minerul Pa-
cîş tlguri : C L A S A M E N T U L
însă ECHIPA - realizare tăşită dintr-un sentiment de roşeni — Minerul Oraviţa 2- 1.
mult mai mare. Un mare ta- stimă şi admiraţie, din do- NICOLAE STANCIU 1. „U“ Cluj-Napoca 12 9 0 3 30- 8 18 C L A S A M IE N T U IL
2. C.S.M. Reşiţa 12 9 0 3 22- 8 18 1. Mureşul Explorări 11 7 3 1 20- 9 17
3. Poli. Timişoara 12 7 1 4 29-16 15 2. Minerul Paroşeni 11 6 2 3 16-16 14
4. Aurul Brad 12 6 2 4 24-18 14 3. U.M. Timişoara 11 6 1 4 24-10 13
cuperat mingea în faţa unul înscris primul gol în min. 13 5. Armătura Zalău 12 6 1 5 11-18 13 11 5 2 4 16-12 12
iil pentru apărător advers, a prelungit-o prin Muşat, din pasa exce 4. Victoria Călan
1983: Vre- în faţa porţii, de unde Merlă lentă primită de la Popa 6. C.F.R. Timişoara 12 6 0 6 21-20 12 5. Dacia Orăştie 11 5 2 4 17-14 12
inchisă în BHEESQi a înscris cu capul în -colţul Petre. 7. Minerul Lupeni 12 5 2 5 13-13 12 6. Minerul Certej 11 5 1 5 20-16 11
ii şi fru- lung. în min. 64, Ciontoş a în repriza secundă, oaspeţii 8. Minerul Cavnic 12 6 0 6 18-19 12
le deal şi maAorat scorul. Ştefănescu echilibrează jocul şi Mureşan, 7. Conştruct. Timiş. 11 4 3 4 17-15 11
rul va îi (golgeterul seriei a IlI-a cu Haţcgan şi Vesa atacă cu 9. Someşul S. Mare 12 6 0 6 18-22 12 8. Minerul Ghelari 11 4 3 4 14-21 U
•it. Vîntul 12 goluri marcate) a transfor insistenţă pentru a egala, însă 10. C.F.R. Caransebeş 12 6 0 6 12-22 12 9. Minerul M. Nouă 11 5 0 6 17-16 10
erai Glab. EŞ AURUL BRAD — mat cu precizie lovitura de apărarea gazdelor este la 11. Minerul Motru 12 5 1 6 15-18 11 11 4 2 5 15-16 10
inime vor U.T. ARAD 3—0 (0—0). pedeapsă acordată just de ar post, în frunte cu portarul 10. Minerul Anina
zero şi 5 bitru la faultul lui Lupan a- Grlgore. Cînd se părea că 12. U. T. Arad 12 5 1 6 15-19 11 11. Metalul O. Roşu 11 5 0 6 13-18 10
axime în-, De data asta fotbaliştii bră- supra lui Tirchineci : 3—0. jocul se îndreaptă spre o vic 13. Metalurg. Cugir 12 4 2 6 16-16 10 12. Mecanica Orăştie 11 5 0 6 12-21 10
deni
au fost ei înşişi, jucînd
i, în zona cu multă dăruire şi însufle Corect arbitrajul piteşteanu- torie la limită, Minerul revine 14. Ind. sîrmei C.T. 12 5 0 7 12-15 10 13. Metalul Bocşa 11 4 1 6 15-12 9
15 grade, ţire, iar victoria este pe de lui Adrian Nicolescu. şi în finalul partidei pune
pie şi pe AURUL : Rudisuli (min. 80 stăpînire pe joc şi majorează 15. Olimpia S. Mare 12 5 0 7 17-21 10 14. Min. Aninoasa 11 3 3 5 11-15 9
în
plin
.iia ceaţă, tregii meritată, fiind rodul prima Rus) — Lăcătuş, Merlă, Găluş- scorul prin Colceag. 16. Gloria Reşiţa 12 4 1 7 9-14 9 15. Min. Şt. Vulcan 11 4 1 6 14-22 9
în
Deşi
echipe.
persista că, Dudaş, Ciontoş, Giurgiu, 17. Rapid Arad 12 3 2 7 11-26 8 11 4 0 7 12-21 8
tocului
au
i: Izolat parte a autoritar, brădenii s-au Dumitreasa, Ormcnişan (min. MINERUL LUPENI : Grigore 16. Minerul Oraviţa
ci
dominat
■labe. împotmolit în faţa dîrzeniel 73 Petrişor), $tefănescu, Tir — Leordcan, Ccan (min. 60 — 18. Steaua C.F.R. Cluj-N. 12 4 1 7 19-19 5 ETAPA VIITOARE : Minerul Oravita — IMin.
me fru- chineci (AL. JURCA, cores Ilentel), Chiţac, I. Popa, Rusu, Şt. Vulcan; Min. Anina - U.M Timişoara ;
•ral caldă, apărării arădene, bine condu pondent). Muşat, Voicu, Sălăgean (min. ETAPA VIITOARE : Gloria Reşiţa — : Poli. Met. Bocşa — Min. Aninoasa; Min. Paroşeni
t
i moderat să de Gali şi Bodi, iar por 75 — Colceag), P. Popa, Ni- Timiş. ; C.F.R. Timiş. — „U‘ Cluj- N. ; Min.
Diminea- tarul Korelt a fost imbatabil, chimiş. Cavnic — C.F.R. Caransebeş; Metal. Cugir — — Mureşul Deva; Mecanica Orăştie — Mi
(Meteo- la şuturile lui Giurgiu, Cion- ^ MINERUL LUPENI — Rapid Arad; Irid. sîrmei — Someşul S.M. ; nerul Ghelari; Metalul O. Roşu — Minerul
u: luliu toş, Lăcătuş, Dumitreasa. IND. SÎRMEI C. TURZII A arbitrat foarte bine Ilie Minerul Lupeni — C.S.M. Reşiţa; Steaua C.F.R. M. Nouă; Minerul Certej - Dacia Orăştie;
Primul gol a căzut în min. Coţ — Ploieşti. (I. COTESCU, — Armătura Zalău; Olimpia S. Mare — Aurul
55, după cc Dumitreasa a re 2—<) (1—0), Echipa locală a corespondent). Brad; U.T.A. — Minerul Motru. Constr. Timiş. - Victoria Călan.