Page 61 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI Vizita oficială de prietenie în ţara noastră
fi a preşedintelui Comitetului Militar de
\y^ ,e
Salvare Naţională, locotenent-cofonel
C liU IS M U L Mohamed Khouna Ould Haidalia,
şef al statului R.I. Mauritania
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
IN CAPITALĂ / Joi, 17 noiembrie, la In cadrul convorbirilor,
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N Palatul Consiliului de Stat, cei doi preşedinţi au exa
La invitaţia tovarăşului au început convorbirile minat stadiul relaţiilor
Nicolae. Ceauşescu, pre oficiale între tovarăşul bilaterale româno-maurita-
şedintele Republicii Socia Nicolae Ceauşescu, pre
Anul XXXV, nr. 8 093 VINERI, 18 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani liste România, joi, a sosit şedintele Republicii Socia niene, precum şl' perspec
tivele
dezvoltare
în
de
in Capitală, - într-o vizită liste România, .şi locotenent- continuare a acestora.
oficială do prietenie, loco-
ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR ADOPTATE DE PLENARA tenent-colonel Mohamed colonel Mohamed Khouna S-a apreciat că faţă de
Khouna Ould Haidalia, Ould Haidalia, preşedintele posibilităţile de care dispun
C. C. AL P. C. R. DIN 14-15 NOIEMBRIE A. C, preşedintele Comitetului Comitetului Militar de Sal cele două ţări, nivelul rela
Militar de' Salvare Na vare Naţională, şef al sta ţiilor economice este încă'
ţională, şef al statului tului Republica Islamică destul de scăzut şi s-a
întregul potenţial al agriculturii Republica Islamică Mauri Mauritania. participă exprimat convingerea că
La
convorbiri
tania.
actuala vizită, convorbirile
persoane oficiale române
hunedorene să fie deplin valorificat! (Continuare în pag. a 4-a) şi mauritaniene. (Continuare în pag. a 4-a)
„Plenara adresează comuniştilor, tuturor lucrătorilor de pe ogoa Acordul global generalizat — formă superioară de organizare
re, chemarea de a-şi mobiliza întreaga energie şi capacitate de şi retribuire a muncii
muncă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, pentru o
îmbunătăţire radicală în 1984 a întregii activităţi în agricultură, pen Dovadă elocventă a unor noi posibilităţi
tru înfăptuirea importantelor obiective ale noii revoluţii agrare, ale
programului naţional privind realizarea unor recolte sigure şi sta care trebuie valorificate la maximum
bile, pentru creşterea contribuţiei agriculturii noastre, ramură de
După prima lună de a- ranţi, lubriflanţi şi piese lizat peste prevederi 2 000
bază a economiei naţionale, la ridicarea bunăstării poporului, la plicare a noii forme de or de schimb. mc buşteni răşinoase, 1 600
progresul neîntrerupt al patriei". ganizare şi retribuire a Deci, cum au muncit şi mc buşteni fag, 350 mc ce
muncii în acord global ge cum au cîştigat forestierii luloză, 1 100 mc lemn PFL,
neralizat am întreprins o în luna octombrie a.c. ? 1 400 tone lemn de foc şi,
tn ampla cuvântare a se stabileşte ca obiective prin aducă o contribuţie tot investigaţie la întreprinde — Au muncit bine şi au fireşte, -câştigurile au fost
cretarului general al parti cipale ; folosirea integrală măi însemnată şi lucrăto rea forestieră de exploata realizat câştiguri frumoase după rezultate, adică bune.
dului nostru, tovarăşul .şi cu maximă eficienţă a rii. ogoarelor din judeţul re şi transport Deva pen — relevă ing. Sabin Giur — Care â fost situaţia
Nicolae Ceauşescu, rostită fondului funciar pentru nostru. tru a afla cum s-a acţio giu, preşedintele consiliului realizărilor şi a venituri
la recenta Plenară a C.C. creşterea susţinută a pro Din analiza rezultatelor nat şi cum s-a cîştigat du oamenilor muncii din în lor oamenilor muncii la
al P.C.R. sînt reliefate cu ducţiilor la hectar la toa înregistrate în producţie pă noua formă de acord treprindere. Comitetul de Sectorul forestier de. ex
pregnanţă principalele di te culturile, punînd accen în acest an de către unită global. De ce la I.F.E.T. partid, consiliul oamenilor ploatare Pui, tovarăşe ingi
recţii de acţiune pentru tul pe cereale şi plante ţile agricole de stat şi coo Deva ? Pentru că unitatea muncii, comitetul sindica ner Gheorghe Mihăilă, şef
toţi oamenii muncii din tehnice, dezvoltarea pro peratiste, precum şi de se confruntă frecvent cu tului, împreună cu şefii de al sectorului ?
agricultură in vederea îm ducţiei zootehnice, îmbu gospodăriile populaţiei, se o serie de greutăţi în în — Foarte bună. Ne-am'
bunătăţirii radicale in anul nătăţirea nivelului tehnic desprinde concluzia că deplinirea planului, gene depăşit planul sortimental,
viitor a rezultatelor în şi calitativ al produselor, nu a fost valorificat pe rate in principal de spe La I.F.E.T. Deva exportul, am făcut şi une
producţia vegetală şi zoo ridicarea gradului de va deplin potenţialul exis cificul activităţii sale: dis le .economii de materiale
tehnică, înfăptuirii nea lorificare a materiilor pri tent. Acest fapt este evi persare în sute de puncte unităţi, de sectoare, de .şi am câştigat pe măsura
bătute a importantelor o- me, asigurarea majorării denţiat şl de experienţa de lucru la pădure, la compartimente îuhcţTohale muncii, a rezultatelor ob
biective ale noii revoluţii exportului şi reducerea im a numeroase cooperative mari altitudini, unde orga am discutat concret cu ţinute. linele brigăzi au
agrare şi creşterii contri porturilor. Dezvoltarea in agricole care, prin aplica nizarea şi coordonarea muncitorii asupra exigen primit retribuţii individua
buţiei agriculturii la ridi tensivă a agriculturii este rea tehnologiilor înain muncii este mal dificila de ţelor sporite pe care le le dc peste' 5 000—6 000 lei.
carea bunăstării poporu menită să asigure necesa tate, generalizarea soiuri ci t in alte sectoare econo pune noua formă de acord — Oamenii din subordi-
lui. Aceste cerinţe sînt sin rul de produse agroali- lor şi hibrizilor înalt pro mice, forţa de muncă este global generalizat — pen nea dumneavoastră, tova
tetizate în Planul de dez mentare pentru consumul ductivi, executarea în pe eterogenă, transportul se tru că la noi s-a lucrat şi răşe maistru Gheorghe. So-
voltare a agriculturii şi populaţiei şi al materiilor rioadele' optime şi de ca derulează cam anevoios, pînă acum în acord global rescu, dc ia acelaşi sec
industriei alimentare, gos prime destinate industriei, litate a întregului com- mai ales în această peri şi s-a cîştigat bine —, tor, cum - au cîştigat ?
podăririi apelor şi silvi imperative la înfăptuirea oadă, grevată de lipsa can ne-am străduit să le asigu — Cei care au depăşit
culturii pe anul 1984, care cărora sînt chemaţi să-şi (Continuare în pag. a 2-a) tităţilor necesare de carbu răm condiţii corespunză planul au luat retribuţii
toare de lucru în parchete, sporite. Eu însumi am cîş
în secţiile de cherestea şi tigat 1 000 lei peste retri
ROMÂNIA | CEAUŞESCU • PACE ! în depozitele de sortare şi asigură In timp cantităţile
buţia nominală. Dacă ni sc
mai
iar
preindustrializare,
departe totul a depins do planificate dc carburanţi
DORIM CA VIATA COPIILOR NOŞTRI priceperea şi hărnicia oa pentiâi mijloacele de trans
Cuvîntarea secretarului general al partidului, pre menilor noştri, dc hotărî- port şi piesele de schimb
şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul SĂ FIE FERITĂ DE PERICOLUL rea lor de a munci mai necesar-' utilajelor şi -in-
Nicolae Ceauşescu, la sesiunea Marii Adunări Naţio RĂZBOIULUI ! •bine, de a cîştiga mai mult. stalaţiii.)!' din dotare, ' în
nale din 16 noiembrie a.c., - precum şi Apelul Marii — Şi urmarea concretă ? deosebi pentru ficrăstra-
Adunări Naţionale către parlamentele şi parlamen — Pe octombrie, I.F.E.T. iele. mecanice, nu se pune
tarii din statele europene, S.U.A, şi Canada au stîr- Am urmării, alături de în meni nu mai reprezintă o Deva şi-a realizat sarcinile problema să nu ne depă
nit un viu ecou în rîndurile tuturor oamenilor muncii tregul nostru popor, cu deo noutate faptul că in lume la masă lemnoasă, a depă şim planul. '
din judeţul nostru — mineri, siderurgişti, energeti- sebită atenţie şi nemărginiţi s-au acumulat arsenale u- şit planul la export cu 1,8
cieni, constructori, lucrători ai ogoarelor şi intelec satislacfie cuvîntarea tovară riaşe de arme nucleare, de la sută, în majoritate pe DUMITRU GHEONEA
tuali, români, maghiari, germani şi de alte naţiona şului Nicolae Ceauşescu la arme sofisticate, capabile devize convertibile, a rea (Continuare în pag. a 2-a)
lităţi, care îşi exprimă deplina adeziune Ia politica recenta sesiune a M.A.N., să distrugă planeta pe care
externă a partidului şi statului nostru, faţă de iniţia precum şi Apelul adresat de trăim, lată de,„ ce, ca femeie
tivele de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ma forumul legislativ al ţării că şi mamă care trăiesc şi
gistrala cuvîntare reprezintă o vibraiită şi înflăcăra tre parlamentele şi parlamen muncesc în oraşul oţelului,
tă chemare la acţiuhe şi responsabilitate în apărarea tarii din statele europene,
păcii şi libertăţii popoarelor, un imbold în muncă S.U.A. şi Canada, care re MAGDALENA BORBELY
pentru a susţine propunerile profund umaniste ale prezintă noi şl elocvente do asistentă principală
României socialiste, ale preşedintelui ţării noastre, vezi ale promovării unei fa Spitalul unificat
menite să asigure un climat de pace, securitate şi co politici de pace şi colabora Hunedoara
laborare în Europa şi în întreaga lume. re intre statele lumii. Este
bine cunoscut că pentru ni (Continuare in pag. a 3-a)
Noi, minerii Văii Jiului, am SUSŢINEM DIN TOATĂ INIMA POLITICA S.U.A. şi Canadei, minerii
primit cu deosebită însufle din Valea Jiului, în rindul
ţire cuvîntarea tovară EXTERNĂ A PARTIDULUI cărora au o profundă re
şului Nicolae Ceauşescu la Şl STATULUI NOSTRU zonanţă acţiunile şi iniţia
recenta sesiune a Marii A- tivele de pace ale Româ
dunări Naţionale şi Apelul ale tovarăşului Nicolae a patriei, avem nevoie de niei, caracterul realist,
M.A.N. către parlamentele Ceauşescu, fiind ferm con un climat de pace şi în constructiv al politicii exter
şi parlamentarii din state vinşi că toate aceste ac credere între toate popoa ne româneşti, al cărei stră
le europene, S.U.A. şi Ca ţiuni corespund năzuinţelor rele lumii, lată de ce mi lucit artizan şi constructor
nada şi ne exprimăm, ase şi aspiraţiilor intregului nos nerii din Valea Jiului se este tovarăşul Nicolae
menea Întregului nostru po tru popor. ridică cu hotărire Împotri Ceauşescu, susţinem din
por iubitor de pace, depli Şi pe noi, cei care mun va politicii de înarmare şi toată inima acţiunile pen
na adeziune la politica ex cim in adincurile pămintu- a războiului, pronunţîndu-se tru pace, împotriva războiu
ternă a partidului şi statu lui pentru a scoate la lu împotriva instalării unor lui şi vom face totul pentru
lui nosţru, la strălucitele mină cărbunele atît de ne noi arme nucleare cu rază a ne spori contribuţia la
iniţiative şi acţiuni de pace cesar dezvoltării economi- medie de acţiune în Euro- . creşterea producţiei de căr
ale secretarului general al co-sociale a scumpei noas pa, pentru retragerea şi bune cocsiticabil şi energe
partidului. , tre patrii, ne îngrijorează distrugerea celor existente, tic necesar dezvoltării .eco-
Minerii Văii Jiului dau profund încordarea deose pentru încetarea cursei nomico-sociale a ţării.
o înaltă apreciere activită bit de gravă la care s-a înarmărilor şi trecerea ime
ţii pline de umanism re ajuns in prezent in lume. diată la dezarmare. GRIGORE MÎNDRUT
voluţionar consacrată apă Pentru a da v i a ţ ă Aprobînd din toată ini miner şef de brigadă,
rării păcii şl dreptului la măreţelor planuri de dez ma Apelul adresat de sectorul IV I.M. Orăştle. Comunistul Viorel Tămăşan este şeful
viaţă, . iniţiativelor de pace voltare economico-socială M.A.N. statelor europene, al I.M. Lonea echipei de ascuţit scule, un meseriaş hun şi conştiincios.
■-'D
