Page 62 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 093

a
In fermele zootehnice—animale bine îngrijite, producţii mari de lapte şi carne întregul potenţial al agriculturii
y r]î
Creşterea producţiei de lapte — hunedorena—să fie deplin valorificat!
15.00 Telex
(Urmare din pag. 1) rile, ţăranii cooperatori şi 15,05 Telcşt
15.30 Emisii
imperativ de prim ordin ! plex de lucrări agricole au mecanizatorii realizat judeţul germa
din
au
nostru
1
însă
obţinut recolte medii de mînţările de toamnă în 17,25 Tragei
3 000—4 500 kg grîu şi orz, condiţii de calitate şi au 17,35 La vc
lactaţie (cu peste 60 de O altă explicaţie s-ar găsi 17,50 1 001 i
în nivelul producţiei de lapte se reflectă nemijlo­ litri mai mică decît cea în faptul că îngrijitorii 4 000—6 500 kg porumb ştiu- efectuat arături adînci pe 20.00 Tcleju
cit preocupările cotidiene ale îngrijitorilor şi specia­ din 10 noiembrie). nu mulg complet vacile. leţi, 20—31 tone cartofi şi toate suprafeţele planifi­ lor)
liştilor, ale tuturor celor ce muncesc în domeniul O explicaţie ar fi aceea Rămîne lapte în ugere. De 25—35 tone sfeclă de zahăr cate. Acum, important este 20,20 Actual
creşterii animalelor. Raidul organizat ieri dimineaţă, că s-a terminat sfecla la hectar. Asemenea exem­ ca organizaţiile de partid, nomic
din iniţiativa Biroului Comitetului j u d e ţ e a n de ce ? Conducerea unităţii ple au oferit, între altele, consiliile populare şi or­ 20.30 Cintec
partid, a urmărit evoluţia producţiei de lapte, în furajeră. Apoi, animalele trebuie să găsească de ur­ C.A.P. Rapoltu Mare, Hă- ganele agricole să asigure 20,10 Cadrai
special în acele ferme unde livrările la fondul de n-au fost încă lotizate. genţă motivul şi, în acelaşi rău, Lăpuşnic, Ostrov, Cig- o bună organizare a acţiu­ 21.00 Film
stat nu sînt la nivelul posibilităţilor. Abia ieri s-a început a- timp, să urmărească în­ mău, Haţeg, Romos, Orăş- nilor de fertilizare a te­ ganul
tie etc. De asemenea, în
ceastă operaţie. Deci nici deaproape momentul mul­ unităţile unde s-a întronat renurilor cu îngrăşăminte (color)
executarea
lu­
organice,
Condiţiile nu se regăsesc despre o furajare dife­ sului, cît şi condiţiile de un spirit ferm de Ordine crărilor de îmbunătăţiri 22.30 Tcleju
renţiată nu poate fi vorba. igienă. lor).
în rezultatele obţinute şi disciplină în activita­ funciare şi de ridicare a
Oscilaţii inadmisibile tea sectorului zootehnic au producţiei pajiştilor natu­
Ferma zootehnică a Ferko, mulţi viţei s-au sporit efectivele şi pro­ rale. O atenţie deosebită
C.A.P. Rapoltu Mare are îmbolnăvit. Un gol în furajare şi un rumb tocaţi, paie şi ceva ducţia animalieră, precum trebuie acordată extin­
toate condiţiile să obţină La Rapolt trebuie luate rezultat imediat: scăderea fin. Suculentele lipsesc nu şi livrările la fondul de derii culturilor duble. De
stat. în acest sens merită
o producţie ţie lapte bună. urgent două măsuri şi producţiei de lapte la fer­ numai în hrana animalelor, subliniate preocupările exis­ asemenea, în sectorul zoo­
Furaje sînt suficiente şi anume să se asigure o ma zootehnică a C.A.P. ci şi de prin silozuri. Este tehnic este necesar să fie BUCURE;
zooteh­
la
fermele
tente
de calitate, oamenii ce . furajare mai consistentă a Ilia. De la o producţie de un deficit de 1 200 tone. nice ale C.A.P. Băciâ, Sîn- acordată maximă atenţie diojurnal;
de onoare
muncesc în unitate sînt toţi vacilor cu lapte şi, în 265 1 lapte marfă obţinută . După primirea în urmă — în spiritul cerinţelor Revista pr
localnici. paralel, să se treacă la de la 110 vaci în lactaţie cu două zile a unor canti­ tandrei, Silvaş şi în alte formulate de tovarăşul rul mclodi
organizaţiile
unităţi,
unde
de ştiri;
In ciuda acestor condi­ hrănirea viţeilor mari cu (la începutul acestei luni) tăţi de borhot şi tărîţe şi Nicolae Ceauşescu — rea­ ascultătorii
ţii, producţia de lapte concentrate şi fin de bună s-a ajuns, la jumătatea după administrarea aces­ de partid şi consiliile de lizării în toate unităţile şi de ştiri;
eforturi
depun
conducere
scade în ultima vreme. în calitate. lunii, la 951 lapte.(i). în tora în hrana animalelor, localităţile a efectivelor de viaţa; 10,2!
pentru
prima zi a acestei luni Vlţelele reţinute pentru hrana vacilor se adminis­ ieri, producţia de lapte a stăruitoare zootehnic ca po­ animale planificate pe spe­ 10,50 Parti
11.00 Bulet
fie
tenţialul
să
s-au predat la fondul dc reproducţie sînt hrănite trează doar coceni de po­ ajuns la 1751. fructificat cu eficienţă ri­ cii şi categorii, creşterii Vreau să
stat 1531 lapte, în 5 no­ doar cu coceni şi paie, dicată. Unităţile amintite productivităţii de lapte pe citate; î:
iembrie numai 801. Din nefiind stabilite raţiile Se aşteaptă o redresare grabnica au demonstrat că şi vacă la cel puţin 4 000 1 ştiri; 12,05
tru toţi ti
şase noiembrie încoace, pentru această categorie în condiţii de secetă se în I.A.S. şi 3 000 1 în comoara f
C.A.P. Rapoltu Mare nu de animale. In baza fu­ — Pînă cel tîrziu luni, 100 hl. Condiţiile pe care pot obţine rezultate su­ C.A.P. obiectivele ce Avanprcmi
Cunoscînd
mai livrează lapte, ci rajeră se face mare risi­ 21 noiămbrie a.c., vom re­ le avem şi faptul că în perioare. Cu împlinirea trebuie înfăptuite şi tră- 13.00 Dc la
dent club;
smîntînă. Transformînd pă de coceni de porumb. cupera restanţa de 500 1 zilele următoare vom pro­ unor asemenea deziderate gînd învăţămmtele cuve­ ştiri; 16,
smîntîna în lapte reiese Grajdul nr. 6 n-are apă lapte prin predarea smîn- ceda la o şi mai bună sînt confruntaţi şi lucră­ nite din neajunsurile ce XH-lea al
că unitatea livrează între furajare ne oferă garanţia torii din unităţile agri­ s-au manifestat în acest an lanţ rodni
de cintece
101 şi 210 1 lapte pe zi. Wimm că ajungem la o producţie cole de stat, unde realiză­ în activitatea din agricul­ te ecmtom
Faptul se explică prin BRIGADA „FULGER" ÎN ZOOTEHNIf .-iii zilnică de lapte de 500 1 rile nu reflectă folosirea tură, se cere în toate de ;
aceea 'că în cele 10 luni m faţă de 367 1 cît se în­ trie; ,*5
trecute din acest an pro­ registrau la începutul lunii cu maximă eficienţă a unităţile agricole şi comu­ poran; li
★ Radioju
centul de natalitate a pentru animale de multă tînii deja obţinute din se­ acesteia. bazei tehnico-materiale. nale să fie puse deplin în dezarmare,
ajuns la-numai 56 la sută, vreme. Aceste aspecte sînt pararea laptelui ce s-a dat Asigurări privind redre­ Răspunzînd chemărilor valoare rezervele de creş­ 19.00 Muzi
ceea ce relevă activitatea bine cunoscute de condu­ în furajarea viţeilor — ne sarea producţiei de lapte secretarului general al tere a producţiei agricole, 20.00 Radi-
culturală n
necorespunzătoare a lui cerea cooperativei, de con­ spunea Adam Mihăilă, in­ am primit şi din partea lui partidului privind folosi­ să fie întărită ordinea şi 22.00 O zi
Traian Urşica, operatorul siliul popular, de Consiliul ginerul şef al C.A.P. Bo- Ioan Chindriş, preşedintele rea raţională a fiecărui disciplina pentru a fructi­ Selccţiuni
însămînţător. De aseme­ unic agroindustrial Sime- şorod. De asemenea, nu C.A.P. Nădăştia. Aici însă metru pătrat de pămînt fica integral potenţialul „Contesa !
man;
23,3i
nea multe vaci au fost ria, dar nu se iau mă­ doar ca un simplu anga­ ele nu au acoperire în fap­ şi creşterea producţiilor agriculturii judeţului nos­ muzical.
lăsate să înţarce prea re­ suri pentru înlăturarea jament, vreau să arăt că te, deoarece producţia de la hectar la toate cultu­ tru.
pede, astfel că, la ora neajunsurilor. Şi tovarăşii pînă la sfîrşitul acestui lapte marfă a scăzut de la
actuală, se află în lactaţie care răspund de unitatea an vom depăşi planul la 106 litri la începutul lunii,
numai 86 de vaci. din Rapolt din partea or­ la 50 litri în ziua raidului Dovadă elocventă a unor noi Llîii!
Cornel Tărăpoancă, ingi­ ganelor judeţene (Ioan Me- producţia de lapte cu peste nostru.
nerul şef al cooperativei linte, de la Consiliul popu­ Alte constatări, pe scurt
agricole, ne spunea că au lar judeţean, Szekely Emil, posibilităţi care trebuie DEVA:
fost nevoiţi să hrănească directorul S.M.A. Simeria • Injumătăţirea produc­ se întoarc
cu lapte un număr mare ţiei de lapte marfă la • La I noiembrie a.c., valorificate la maximum periculos
de viţei deoarece, cu cîtă- şi alţii), cunosc foarte C.A.P. Brănişca s-a dato­ ferma ’ zootehnică a C.A.P. DOARA:
(Modern);
va vreme în urmă, din bine situaţia fermei zoo­ rat unor deficienţe în ali­ Veţel a livrat la fondul de (Urmare din pag. 1) na, iar condiţiile de lucru pezilor (
cauza lipsei de hrană şi tehnice de aici, dar nu se mentarea cu apă şi în fu­ stat 120 1 lapte, ieri a pre­ vor fi mai grele. Luăm periculos
a asistenţei sanitâr-vete- implică suficient în îmbu­ dat numai 65 1. Conduce­ Aplicarea noii forme de însă de pe acum toate mă­ Concurs
de Bucu
rinare necorespunzătoare nătăţirea activităţii aces­ rajarea animalelor, ou rea cooperativei pune a- acord global generalizat a surile, ne pregătim temei­ torul) ; I
asigurată de dr. Elena teia, în creşterea produc­ prilejul controlului sta- ceastă involuţie pe seama impus mai multă ordine nic condiţiile de muncă. Răzbunare
Fulda şi tehniciană Maria ţiei de lapte. bilindu-se măsuri în ve­ trecerii de la păşunat la nirea) ;
derea redresării situaţiei. programul de grajd (!). şi disciplină în muncă, mai Ca şi pînă acum, dar cu reştilor
• Punerea grabnică în • La brigada zootehnică multă grijă în întreţinerea deosebire in octombrie, LUPENI: 1
tru . |
funcţiune a bucătăriei fu­ a C.A.P. Bretea Strei se şi exploatarea mijloacelor conducerea I.F.E.T. Deva a vu; L
rajere (prin realizarea ra­ lucrează în contul anului tehnice din dotare, mai făcut eforturi deosebite (Lu. .ări
(Mii
cordului la reţeaua de 1984 1 Aceasta dacă ţinem multă chibzuinţă în folosi­ pentru a asigura persona­ ducii Adî:
SA:
curent electric), efectuarea seama că planul la pro­ rea şi gospodărirea bunu­ lului muncitor din între­ I-II (Mun
neîntîrziată a alimentării ducţia de lapte marfă pe rilor încredinţate de socie­ prindere condiţiile de în­ CÂNI: Es
cu apă de către I.G.C.L. acest an înregistrează o tate spre administrare oa­ deplinire a planului. A reu­ tul); BR/l
Hunedoara şi analiza zil­ depăşire de 21 hl. O ase­ menilor muncii, a determi­ şit, a fost şi ajutată şi iată bra (Stea'
nică a procentului de gră­ menea situaţie nu justifică nat implicarea mai hotă- că întregul colectiv a pus TIE r«Eu,
sime (ieri a fost 4,1 faţă totuşi de ce producţia de rîtă, mai responsabilă a ca­ în evidenţă noi disponibi­ tria); C
de 3,7 pînă acum), sînt lapte în această lună a drelor tehnico-inginereşti lităţi de acţiune, de anga­ (Flacăra);
probleme ce trebuie solu­ scăzut de la 288 1, obţi­ în' activitatea concretă.^ de jare. Ajutat în continuare Buletin di
ţionate la C.A.P. Boş. nuţi la 1 noiembrie, la... producţie. „Şi pe noi, cei de centrala şi ministerul de cultur
• Evoluţia pozitivă a 136 litri (7 !). de la S.F.E. Baia de Criş, de resort, preocupat în şi capătul
producţiei de lapte marfă, • în scădere se află acordul global ne-a avan­ mai mare măsură de rezol­ BRAZI :
înti
care a crescut de la 292 producţia de lapte şi la tajat — remarca sortatorul varea operativă a tuturor LAN: culturi
de
la 385 pe zi la C.A.P. U- ferma zootehnică a C.A.P. de gestiune Gavrilă Negru, problemelor de natură in­ berto Cai
nirea, denotă că prin -or­ Strei, unde de la 70 de în octombrie ne-am orga­ ternă care mai apar, co­ roz (Mur
dine şi disciplină se pot litri obţinuţi la începutul nizat lucrul mai temeinic lectivul I.F.E.T. Deva are ducii lui
obţine rezultate superioa­ acestei luni s-a ajuns la şi am reuşit să creştem capacitatea să-şi îndepli­ na); GUI
re. producţia de masă lem­ nească ritmic planul, să
Se destramă o faimă ? 59 litri, ca urmare a nea- noasă exploatată de la 1,1 dovedească viabilitatea a- (Minerul).
• Aceeaşi constatare la sigurării în raţia zilnică de vantajului acordului global
Viorel Demian, directo­ nu s-a materializat niciuna. C.A.P. Densuş, unde prin furajare a suculentelor. mc pe om şi zi, la 1,9 mc/ generalizat.
rul A.E.I. Bobîlna, a fost Iată un exemplu : S-a săpat lotizarea şi furajarea dife­ • Lipsa de apă datorată om/zi, depăşindu-ne pla­
prezent dis-de dimineaţă un puţ nou pentru asigu­ renţiată a animalelor s-a unei defecţiuni în sistemul nul şi cîştigînd în mOd — De fapt, a ţinut să
în unitate, dar faptul a-, rarea apei necesare ani­ obţinut o creştere a pro­ de alimentare de la graj­ corespunzător. Ne trebuie precizeze Constantin Mă­ m
cesta nu s-a simţit, întru- malelor. întreprinderea de ducţiei zilnice cu 55 1 durile brigăzii zootehnice piese de schimb şi anvelo­ ruţă, contabilul şef al în­
cît la orele şapte şi jumă­ execuţie, exploatare şi îm­ lapte. a C.A.P. Sîncrai a dus la pe pentru TAF-uri — su­ treprinderii, tot secretul a- Timpul
tate animalele aveau în bunătăţiri funciare (fostul • Scăderea producţiei de o scădere a producţiei de ficiente şi de bună cali­ cordului global generalizat azi, 18
Vremea \
iesle numai paie. Cu o O.I.F.) tărăgănează de mai lapte la C.A.P. Toteşti se lapte marfă de la 100 la tate —, vagoane pentru li­ se află în mîinile oameni­ încălzeasc
astfel de furajare, produc­ bine de o lună racor'da- ■ datoreşte neajunsurilor în 89 litri în ziua de 17 vrarea operativă a produ­ lor, stă în puterea lor să-l variabil,
ţia de lapte marfă se men­ rea puţului la instalaţia furajarea animalelor, im- noiembrie a.c. selor şi planul nu va su­ facă viabil, avantajos. El noaptea,
ţine mică — în jur de 420 de adăpat, deşi Traian Si- punîndu-se ca hrănirea va­ feri din cauza noastră". înseamnă muncă susţinută, slab, pin:
est şi s
1 zilnic. Un colectiv al mina, directorul I.E.E.ltF. cilor să fie făcută în ra­ • Ieri, la ora şapte, în — Dar la S.F.E. Dobra ordonată, responsabilă, în­ turlle mi
Direcţiei generale pentru a pţQmis că va rezolva port de potenţialul lor pro­ ieslele animalelor de la cum a fost ? — l-am în­ seamnă ca fiecare să fie prinse
agricultură şi industrie a- ductiv. ’ C.A.P. Cristur se aflau trebat pe Vasile Şofronici, mai harnic, mai chibzuit, 1 grad,
intre 3 ş
limentară, în frunte cu problema într-un timp • La brigada Tătărăşti a doar rămăşiţe din cocenii unul dintre veteranii şi mai bun gospodar la locul neaţa, lo
Victor Iierbei, director ad­ scurt. De. asemenea, raţii­ C.A.P. Burjuc, abia după cu care au fost hrănite său de producţie. Şi în­ Pentru
junct cu problemele zoo­ le furajere n-au fost întoc­ ora 8 începe furajarea animalele în seara prece­ cei mai destoinici şefi de seamnă, desigur, maximă zile : Vri
tehniei, a fost recent în mite. şi afişate. viţeilor. Acest mod de dentă. Mai apoi, s-au ad­ brigadă ai sectorului. implicare în activitatea să ue in
unitate şi a stabilit un Prezenţa şefului unităţii îngrijire şi furajare se ministrat grosiere şi fîn — Ştiam că dacă lucrăm concretă, în soluţionarea în următ
Cer vâri
complex dc măsuri menite la programul de grajd pre­ vede şi după starea ani­ nepreparate, deoarece to- bine, dacă punem toţi u- operativă a problemelor, cădea pr
să asigure o bună desfă­ supune mult mal mult. Şi malelor : slabe şi murdare. cătoarea încă n-a fost pusă mărul la treabă, dacă avem din partea tuturor acelora mă de j
şurare a stabulaliei 1983/ după cum se vede cimp de Pe lîngă aceasta, viţeii în funcţiune. Hrănite doar grijă de instalaţii şi ma­ care, într-un sector sau al­ ninsoare,
moderat,
i984. Din aceste măsuri acţiune are suficient. rabdă şi de sete. Şi nu cu paie şi fîn nu e de şini nu mai risipim în tul, au responsabilitatea locale di
De ce nu se face furajarea diferenţiată ? pentru că ar fi secat mirare că 70 de vaci dau dreapta şi în stînga mate­ organizării şi conducerii, Temperai
68—70 1 lapte marfă zilnic.
fi cuprin
fîntînile, ci pentru că nu rialele, trebuie să ne rea­ pentru ca activitatea să se şi plus
Lipsa de preocupare a care este în scădere, o dată se poate baza nimeni pe lizăm- sarcinile şi să pri­ desfăşoare normal, în con­ maxime
conducerii C.A.P. Bretea cu intrarea vacilor în sta- pompa de apă care func­ Brigada de reporteri : mim retribuţiile pe care -le diţii de calitate şl eficien­ de. Dimi
Mureşană faţă do sectorul buiaţie. S-a obţinut ieri ţionează cu intermitenţe, T. BONDOR merităm. Aşa a fost în oc­ ţă, spre progresul general (Meteoro!
Iuliu Vr:
zootehnic se răsfrînge şi o producţie de 100 1 lapte datorită deselor defecţiuni D. CORPADE tombrie şi aşa va fi în al patriei, spre bunăstarea
asupra producţiei de lapte, marfă de la 93 de vaci în ce survin. M. DIACONU continuare, deşi vine iar- generală a poporului.
©■