Page 69 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 69
irak ffltoe*# - 2&n
încheierea vizitei oficiale de prietenie în
ţara noastră a preşedintelui Comitetului
Militar de Salvare Naţională, locoîenent-
ceionel Mohamed Khouna Hulii îlaidaila,
şef al statului R.I. Mauriîania
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE ROMÂNO-MAURITANIENE
T o v a r ă ş u l Nicolac în acest cadru, cei, doi zei păcii, progresului şl
Ceauşescu, preşedintele Re preşedinţi şi-au exprimat cooperării internaţionale.
publicii Socialiste Româ satisfacţia pentru înţe Cei doi preşedinţi au
nia, s-a reîntîlnit, sîmbătă legerile la care s-a ajuns apreciat că, prin rezultatele
dimineaţa, cu locotenent- în timpul vizitei, încrede sale, vizita se constituie ca
colonel Mohamed Khouna rea că schimbul de vederi un moment important în
Ould Haidalla, preşedin şi documentele convenite dezvoltarea continuă a
tele Comitetului Militar de cu acest prilej corespund conlucrării româno-mauri-,
ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR ADOPTATE DE PLENARA Salvare Naţională, şef al taniene pe plan bilateral,
statului Republica Isla intereselor popoarelor ro precum şi în sfera vieţii
C. C. AL P. C. R. DIN 14-15 NOIEMBRIE A. C. mică Mauritania. mân şi mauritanian, cau internaţionale.
CEREMONIA SEMNĂRII DOCUMENTELOR
Creşterea productivităţii muncii — T o v a r ă ş u l Nicolae Mauri.tania, au semnat, tehnice şi a schimburilor
Ceauşescu, preşedintele Re sîmbătă dimineaţa, în comerciale dintre Republi
factor determinant al dezvoltării publicii şi Socialiste Româ cadrul unei ceremonii care ca Socialistă România şi
locotenent-colonel
nia,
loc
la
a
avut
Palatul
Republica
Mauri
Islamică
Mohamed Khouna Ould Consiliului de Stat, De tania.
economice, al progresului social Ilaidafla, Militar de Sal claraţia comună şi Acordul- telor, cei doi preşedinţi
preşedintele
Co
După semnarea documen
mitetului
vare Naţională, şef al sta program privind dezvolta şi-au strîns nilinile cu
tului Republica Islamică rea cooperării economice şi căldură.
Aprobînd programul, plenara a cerut organizaţiilor de partid,
adunărilor generale şi consiliilor de conducere, comuniştilor, tutu PLECAREA DIN CAPITALĂ '/
ror oamenilor muncii ca, în calitate de proprietari, producători şi Sîmbătă s-a încheiat vi cialiste România, de loco- publica Islamică Maurita
zita oficială de prietenie, tenen t-co-lonel Mohamed nia.
beneficiari, să acţioneze cu toate forţele şi cu maximă răspundere întreprinsă în ţara noas Khouna Ould Haidalla, Dialogul la nivel înalt
pentru realizarea Importantei sarcini de dublare a productivităţii tră, la invitaţia tovară preşedintele. . - Comitetului româno-nv-uiritanian de la
şului Nicolae Ceauşescu, Militar de' Salvare Naţio- .
muncii în următorii cîţiva ani, înţeiegînd că numai prin creşterea preşedintele Republicii So- •nală, şef al statului .Re- (Continuare in pag. a 4-a)
continuă a acestui indicator şi a eficienţei în toate domeniile se
obţ'n sporirea venitului naţional şi, pe această bază, ridicarea
bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. ROMÂN8A»CEAUŞl$qj« PACS!
FRONT COMUN PENTRU PENTRU O LUME
Document de importanţă te vizînd dublarea, în câţi terial şi uman existent, va
covârşitoare, pentru dezvol va ani, a productivităţii trebui ca productivitatea TRIUMFUL RAŢIUNII ELIBERATĂ
tarea producţiei materiale muncii. Plenara, partici muncii să crească nu prin
şi a creşterii venitului na panţii la dezbateri au su intensificarea efortului fi Asemenea tuturor colegi îngrijorarea pe care o nu- DE COŞMARUL
ţional, implicit a bunăstă bliniat cu justeţe că, în zic, ci pe seama moderni lor mei de muncă, oţelari treşie întregul popor român -RĂZBOIULUI
rii tuturor celor ce mun ultimii ani, colectivele din zării continue a tehnologii din cetatea de toc a Hune faţă de situaţia deosebit de
cesc, Programul privind întreprinderi, de pe şan lor, mecanizării şi automa doarei, asemenea întregului gravă pe arena internaţiona Astăzi, cind planeta noas
creşterea mai accentuată a tiere, din toate sectoarele tizării proceselor de fabri nostru popor dintotdeauna lă generată de aberanta tră este supraîncărcată cu
productivităţii muncii şi economice şi sociale au de caţie, folosirii cât mai com iubitor de pace, am urmă cursă a înarmărilor, mai cu cele mai sofisticate şi. dis
perfecţionarea organizării pus eforturi perseverente plete a capacităţilor de rit cu deosebită satisfacţie şi seamă a înarmărilor nuclea trugătoare arme, astăzi, cind
şi normării muncii în pe pe linia creşterii producti producţie, a forţei de mun mindrie strălucita cuvintare re. situaţia internaţională devi
rioada 1985.- şi pînă vităţii, pe această bază în- că şi a timpului efectiv de a t o v a r ă ş u l u i Nicolae Aşa cum sublinia in cuvin- ne tat mai complexă, cind
în anul 1990, examinat în registrîndu-se o serie de lucru. Alte surse de creş Ceauşescu, secretarul gene tarea sa tovarăşul Nicolae acumulările de arme de dis
cadrul plenarei, atestă jus realizări în producţie. Toto tere a productivităţii sînt ral al partidului, la recenta Ceauşescu,- cel mai actual trugere pot, chiar şi numai
teţea politicii partidului nos dată s-a relevat că în a- temeinica organizare a ac sesiune a Marii Adunări Na deziderat al lumii în care dintr-o eroare sau accident,
tru în acest domeniu, a ceastă direcţie există încă tivităţii pe ateliere,’ schim ţionale. Am regăsit in fieca trăim este PACEA. Sintem să transforme continentele in
hotărîrilor Congresului al mari posibilităţi care tre buri, formaţii, respectarea re cuvînt rostit de conducă liii unui popor relativ mic scrum, răsună din nou gla
XTI-!ea şi Conferinţei Na buie valorificate mai bine, riguroasă a tehnologiilor de torul iubit al partidului şi numericeşte, ai unei ţări re sul poporului român, care
ţionale ale partidului; care mai eficient. Ţinîrid cont lucru-, buna aprovizionare statului nostru g/nduiile şi lativ mici ca suprafaţă, dar cheamă la raţiune şi lucidi
au prevăzut măsuri conere- de potenţialul tehnico-ma- tehnico-materială, efectua năzuinţele fiecărui comunist, dorinţa noastră de pace, de
rea la timp şi de cea mai ale fiecărui cetăţean din Ro linişte şi securitate este ma tate, pentru dezarmare şi
bună calitate a reviziilor mânia socialistă — să trium re. O demonstrăm prin mun pace, pentru salvarea 'tivili-
zaţiei umane.
O brigadă pe cinste şi reparaţiilor maşinilor, a- fe raţiunea, să lie pace pe ca noastră paşnică, închina Provoacă o profundă în
gregatelor, instalaţiilor.
tă fericirii întregului popor
planeta Pămînt, să construim
Grigore Mindruţ este şei care pas iţi oferă o mul în judeţul nostru, progra un viitor luminos pentru noi şi nu putem admite ca tot grijorare tensiunea la care
s-a ajuns în relaţiile interna
de brigadă la sectorul IV ţime de surprize. Mereu mul de creştere a produc şi copiii noştri, pentru copiii ce am creat in anii luminoşi ţionale. Primejdia izbucnirii
de la întreprinderea minie trebuie să fii pregătit să tivităţii munchi are o bază copiilor noştri. ai socialismului să fie pus unui război nimicitor pune
ră Lonea. De citeva zile, le intîmpini. Lucrăm intr-un solidă în majoritatea uni De asemenea, în docu sub semnul distrugerii, .să
mai exact din 5 noiembrie, abataj frontal cu susţinere tăţilor economice. în mi mentul adoptat, de înaltul CORNEL RUSU, IL1S1E PASC
brigada sa lucrează in con individuală. Bun abataj, nerit şi în siderurgie, în forum legislativ al ţării — A- primAopitor, cercetător ştiinţific la
tul anului viitor, A extras mai mare dragul să iucri energetică şl în sectorul pelul Marii Adunări Naţio secţia O.S.M. II Staţiunea de cercetare
in plus sarcinilor de plan, în el. Am dat cărbune, nu nale către parlamentele şi a Combinatului siderurgic şi producţie pomicolă
pînă la acea dată, aproa glumă. construcţiilor de maşini, în parlamentarii din statele eu Hunedoara Geoagiu
pe 13 000 tone de cărbune. Nu c-ar avea secrete de ropene, S.U.A. şi Canada -
Cînd am stat de vorbă ascuns şi n-ar vrea să le (Continuare în pag. a 3-a) se află ilustrată elocvent (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
cu el ne spunea că a ii divulge, dar brigadierului
muncitor adevărat este cel ii plac mai mult laptele
mai de preţ lucru ; ai par decit vorbele. A dovedit a- Ingrăşămintsle naturale -
te de stima, preţuirea şi cest lucru.
respectul întregului colec 32 de oameni, o brigadă în
tiv, ale tuturor celor care care lucrează patru fraţi : transportate grabnic pe cimp!
te cunosc. Prin muncă ne Petru, Nicolae, Vasile şi
obosită, acolo, în adincu- Grigore Mindruţ, înfrăţiţi
rile minei Lonea, bravul în muncă şi fapte cu Petru în Consiliul unic agroin Veţel — 450 tone, C.A.P.
brigadier a reuşit să pro Negrea, loan Zaha, Teofil dustrial Deva se acţionea Şoimuş şi A.E.I. Ghimindia
beze această calitate : de Holiciuc, Gheorghe David, ză cu forţe sporite pentru — cîte 400 tone, C.A.P.
muncitor adevărat. Nume loan Gogeanu, cu toţi cei transportul în cîmp şi ad Hărău — 280 tone ş.a. în
le lui este rostit acum de lalţi harnici mineri. ministrarea, pe terenurile celelalte unităţi din consi
majoritatea minerilor de la Secretarul comitetului de ce vor fi cultivate în pri liul unic cantităţile de gu
Lonea şi nu numai de aici, partid al întreprinderii, llie măvară cu legume, cartofi, noi transportate şi supra
ci şi din întreaga Vale a Păducel, ne spunea, rele- şl porumb, a îngrăşămin feţele fertilizate sînt mici.
Jiului. Toţi au luat cunoş rindu-se la eroul acestor telor organice ce se află De ee ? Aceasta deoarece
tinţă, cu admiraţie şi res rinduri, că este brigadierul în fermele zootehnice. Pen conducerile unităţilor din
pect, . de frumosul succes care uimeşte prin modul de tru desfăşurarea în bune Banpotoc, Brănişca, Bîrcea
al brigăzii pe care o con organizare a lucrului, mi condiţiuni a acestei acti Mică, Bîrsău şi altele au
duce. nerul care ştie şi reuşeşte vităţi, S.M.A. Deva a or aşteptat să vină formaţii
- A fost uşor, a fost să sudeze oamenii din bri ganizat trei ‘formaţii de le de fertilizare, în loc să
greu planul pe 1983, Gri gadă intr-un organism pu+ fertilizare, fiecare dotată mobilizeze la această im
gore Mindruţ ? ternic capabil să rezolve cu un utilaj de încărcat, portantă acţiune a perioa
t
- Şi uşor şi greu, dar operdtiv problemele muncii remorci şi MIG-uri, ce se dei actuale atelajele coope
pînă la urmă am reuşit din subteran. Nu-i de mi deplasează din unitate în rativelor agricole şi ale
cum am vrut. Nici nu se rare atunci de ce din a- unitate. Pînă acum, la ni membrilor cooperatori. în
putea altfel. Ortacii s-au batajele exploatate de bri vel de consiliu unic agro unităţile mai sus menţio
mobilizat. Ne-am învăţat, gada lui Mindruţ, pe par industrial au fost transpor nate, dar şi la cele din
!
în ultima vreme, cu bani cursul acestui' an, din care tate şi împrăştiate 3 150 Crlstur şi Popeşti în inc n-
mulţi şl, spre norocul la- n-a absentat nemotivat tone gunoi de grajd, ce a tele zootehnice se află în
miliilor noastre, nu ne pu nici un miner, a purş un fost aplicat pe o suprafa că mari cantităţi de îngră
şăminte naturale ce trebuie
tem dezobişnui de acest şuvoi bogat şi neîntrerupt ţă de aproape 100 ha. Cele
obicei. de cărbune, care curge şi mai bune rezultate s-au administrate în timpul cel
*» Să vă ţină cit mai in prezent, de ce aceşti înregistrat la C.A.P. Deva, mai scurt, mobilizîndu-se
mult. Totuşi nu rie-aţi răs minunaţi oameni au reuşit unde cantitatea de îngră în acest scop toate mijloa
puns... să încheie anul 1983 cu 57
- Păi, ce să mai spun? de zile mai devreme. întreprindere» „Marmura" Simerla. Cioplitorul şef de şăminte duse în cîmp- se cele de transport de caro
Mina nu-i uşoară. La lie- LIVIU BRAICA ccliipit Victor Pâşteanu execută coloane de marmură pen ridică la 900 tone, C.A.P. dispun localităţile respec
tru lucrări monumentale.
Leşnic — 660 tone, C.A.P. tive.
