Page 73 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 73
3AJÂ fifi Us,n4
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
PIESE DE SCHIMB ţii de servicii va fi de nizare a timpului de mun
RECONDIŢIONATE păşit. ,\ că, prin valorificarea su
O contribuţie importan perioară a materiilor pri
Preocuparea constantă tă Ia aceste succese şi-au me şi materialelor folosi
pentru diminuarea costu adus-o lucrătorii gestio te, dar mai ales prin con
produse
unor
nari Nicolae Popa (Hăr-
fecţionarea
rilor de producţie şi creş
S O C I A L I S M U L terea eficienţei economice ţăgani), Vasile Popa (Bar- de calitate pe care cum
bura), Gheorghe Jula (Fi-
părătorii se grăbesc să le
se concretizează la între
Dumitru
cumpere,
Dini.ş
sec
colectivul
zeşti),
prinderea de lianţi Deva
Velnria
David
în însemnate economii de
(Lunca),
ţiei şi-a depăşit producţia
combustibil
materiale
(Căinel),
convenţional. şi Un capitol (Băiţa). Elena Munteanu marfă cu 147 000 Iei. iar
Ia livrări, faţă de 600 000
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAF U HUNEDOARA AL P C I a aparte în acest sector al Iei cit se stabilise prin
eficienţei îl constituie ac MOBILĂ DE CALITATE Plan, s-au obţinut depă
Şl AL C O N S I L I U L U I U I 3 U L A R J U D E Ţ E A N tivitatea de recondiţiona- şiri în valoare de 358 500
re. Prin strădaniile şi pri Octombrie, prima lună Iei. Dacă adăugăm aces
ceperea meseriaşilor din în care s-a aplicat gene tor împliniri şi pe cea
compartimentele de ex ralizarea acordului global obţinută la productivita
Anul *XXV, nr. 8 096 MARŢI, 22 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani ploatare şi întreţinere a a înseninat pentru oame tea muncii — 120 la su
agregatelor şi instalaţii nii muncii de la secţia tă —, imaginea străduin
lor din dotare, de la în de mobilă a ’ Cooperativei ţei şi stăruinţei cu care
ÎN SPIRITUL HOTĂRIRILOR ADOPTATE DE PLENARA % ceputul anului au fost „Moţul" din Baia de Criş, au lucrat cei ce alcătu
recondiţionate şi refolosi- perioada cu unele dintre iesc colectivul secţiei de
C. C. AL P. C. R. DIN 14—15 NOIEMBRIE A. C. te piese de schimb şi cele mai rodnice împli mobilă din Baia de Criş \
1 subansamble în valoare niri. Printr-o bună orga devine si mai expresivă. ii '
de peste 4 milioane Iei.
îmbunătăţirea nivelului tehnic si calitativ al (Georgeta Codreanu, co
respondent).
v f
produselor-condiţie esenţială in ridicarea pe o APORT ÎNSEMNAT
LA REALIZAREA
PLANULUI
treaptă superioară a întregii activităţi economice După zece luni din a-
cest an, cooperativa de
producţie, achiziţii şi des
facerea mărfurilor Băi(a
Plenara cheamă pe oamenii muncii din întreprinderi, din insti şi-a realizat planul la
tute de cercetare şi proiectare, din sectoarele de concepţie din cen desfacerea mărfurilor prin
unităţile comerciale în
trale şi ministere să realizeze integral obiectivele şi sarcinile pre proporţie de sută la sulă.
văzute în program, să facă totul pentru ca produsele româneşti să Pornind de Ia aceste rea
lizări, după cum ne asi
fie tot mai competitive, să se măsoare din punct de vedere al ni gură George Matieş, pre
velului tehnic şi al calităţii — cu cele mai bune produse de pe şedintele cooperativei, se
estimează că planul anu C.S. Hunedoara, atelierul mecanică I. Comunistul Ena-
plan mondial. al de desfacere şi presta che Spanache lucrează pe o maşină de frezat şi alezat.
Ampla cuvîntare a tova Examinat şi aprobat în pentru realizarea prevede
răşului Nicolae Ceauşescu, cadrul plenarei, programul rilor programului se ba
documentele dezbătute şi atestă preocupările con zează pe gradul înalt de ROMÂNIA«CEAUŞESCU»PA€E!
aprobate de recenta ple secvente ale partidului dotare modernă a econo
nară a C.C. al P.C.R. pun nostru în domeniul creşte miei, pe experienţa acu
puternic în evidenţă ideea rii continue a calităţii mun mulată în întreprinderile Avem nevoie de Siguranţa şi liniştea pot fi stabilizata
fundamentală că întreaga cii şi vieţii, el trebuind româneşti, pe realizările
activitate economică şi so considerat, aşa cum sub şi tendinţele de pe plan pace pentru a ne prin renunţarea la arme
cială din anul 1984 şi din linia tovarăşul Nicolae mondial. Industria româ
anii următori trebuie să Ceauşescu în cuvîntarea la nească realizează la aceas construi Privim cu deplină şi justi-, sa pe continentul nostru. Ar
se desfăşoare sub semnul plenară, „ca unul din cele tă oră numeroase produse ficată îngrijorare situaţia în ii in interesul popoarelor, al
calităţii noi, superioare, mai -importante programe situate la nivelul celor mai o patrie mîndră cordată la care s-a ajuns întregii omeniri ca această
al înaltei eficienţe econo privind înfăptuirea hotă- bune performanţe obţinute în lume ca urmare a cursei grabă să se manilesls pen
mice. Acestui scop esenţial rîrilor Congresului al XII- pe plan mondial. Dar pen si fericită amplificate a înarmărilor, tru continuarea tratativelor
îi este subordonat şi Pro lea, realizarea unei noi tru a ne putea situa per X' » dar mai ales a acumulării şi şi ajungerea la o înţelege
gramul privind îmbunătă calităţi, în toate domeniile manent în competiţia şl în Cuvîntarea tovarăşului pericolului răspindirii rache re, atît in privinţa opririi pro
11
ţirea nivelului tehnic şi de activitate . lupta pentru o nouă revo Nicolae Ceauşescu, secreta telor nucleare cu rază me ducţiei de armament, cit şi
calitativ al produselor, re Prin elaborarea acesţui luţie tehnico-ştiinţifică, rul general al partidului, la die de acţiune. Europa este a stopării amplasării rache
ducerea consumurilor de program economia noastră pentru a fi permanent recenta sesiune a M.A.N. şi din nou in primejdia de a telor. Pe drept cuvint pre
materii prime,-de combus beneficiază de o abordare competitivi pe plan mon vibrantul Apel al Marii A- se transforma intr-un teatru de şedintele ţării, ■ tovarăşul
tibili şi energie şi valorifi a problemelor calităţii în- dial — se sublinia în cu dunări Naţionale către par război care ar avea conse Nicolae Ceauşescu, atrage
carea superioară a mate tr-o viziune modernă, com vântarea secretarului gene lamentele şi parlamentarii cinţe greu de imaginat. ptenţia că ne aflăm in cel
riilor prime şi materiale- plexă şi unitară. în ca ral al partidului —, tre- din statele europene, S.U.A. Cu marea sa putere de de-al 12-lea ceas, in momen
- lor în perioada 1983—1985 drul plenarei s-a subliniât’- şi Canada au găsit deplină descifrare şi interpretare a tul hotărîtor pentru existenţa
şi pînă în 1990. că acţiunile si măsurile {Continuare în pag. a 2-a) aprobare in inimile şi sufle-, fenomenelor vieţii internaţio lumii. Acum, pînă nu este
tele tuturor celor ce mun nale, tovarăşul Nicolae prea tîrziu, trebuie să se ac
cesc în agricultură, ca şi ale Ceauşescu subliniază, pe bu ţioneze cu toată hotărîrea şi
tuturor membrilor naţiunii nă dreptate, că niciodată în să se iacă tot ce este nece
noastre. România - urmîn- istoria sa îndelungată ome sar pentru oprirea amplasării
du-şi drumul trasat cu înţe nirea nu s-a aflat intr-o si noilor rachete.
lepciune şi clarviziune de tuaţie atît de gravă, care In numele a tot ce omeni
Partidul Comunist Român, de ameninţă însăşi existenţa şi rea a creat, in numele vie-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, viaţa pe planeta noastră. *>
conducătorul inllăcărat, sti Gradul de pericol creşte TEODOR FEIER
mat şi iubit de întregul nos pe măsură ce se acumulea miner şef de brigadă
tru popor — înaintează cu ză armele nucleare şi pe la întreprinderea minieră
paşi neabătuţi spre societa măsură ce marile puteri nu Barza
tea socialistă multilateral cleare manifestă o grabă
dezvoltată, spre comunism, nejustificată in a le ampla (Continuare în pag. a 3-a)
lată de ce, poporul nostru
paşnic, constructor demn al
unei vieţi noi, este împotri
va războiului care, datorită Reparaţiile şi reviziile la .
uriaşului arsenal de arme
nucleare acumulat, ar dis
truge planeta, ar arde in tractoare şi maşinile agricole -
norii ciupercilor nucleare tot
ce s-a creat de-a lungul e-
şah imperativul unor
SILVIA MĂRUŢ
cooperatoare, înalte exigenţe
la C.A.P, Rapoltu Mare
Fabrica tic încălţăminte Hunedoara. Maistrul Lucian Cirjan, împreună cu Lctiţia
Popa şi Elena Brinzan, contro lează calitatea încălţămintei. Cum bine se ştie, activi lui S.M.A. — ne-a spus in
(Continuare în pag. a 3-a) tatea mecanizatorilor se terlocutorul — sînt orien
desfăşoară în flux conti tate spre realizarea pro
nuu pe tot parcursul anu gramului de reparaţii şi re
socialist din judeţ noi sor.- lui, în munca lor neînrc- vizii stabilit pentru peri
ti mente de specialitate — Muncitori, tehnicieni, ingineri! gistrîndu-se pauze nici în
prăjitura „Laura", brînzoai- oada noiembrie 1983 — fe
ce, gogoşi (simple, cu brîn- perioada când în cîmp au bruarie 1984. întrucât a-
zâ cinice şi telemea), bbtoa- loc puţine acţiuni. Iarna, vem de reparat un număr
nc de lapte cu miere, aluat Folosiţi raţional energia electrică !
B Grup social. Pentru oa Piţţptru papanaşi — deosebit cei ce lucrează cu tractoa de 4 683 utilaje agricole,
menii muncii din cadru! gru de' apreciate de cumpărători. rele şi maşinile agricole
pei geologice Vadu notorii, îşi concentrează preocupă această activitate angre
aparţinând Brigăzii geologi Ea Economii. Prin străda Ea se realizează cu mari eforturi ! nează valori însemnate sub
ce complexe Teliuc, a fosl nii perseverente în folosirea rile la repararea şi pune raportul cheltuielilor de
amenajat un grup social, şi gospodărirea valorilor rea la punct a utilajelor
care va asigura condiţii co materiale, colectivele de PENTRU PRODUCEREA UNUI KILO- producţie, a consumului de
respunzătoare de viaţă celor mineri şi preparatori din din dotarea staţiunilor de piese, materialelor şi fon
ce pun în valoare, în zonă, cadrul I.M. Hunedoara au mecanizare. în discuţia ce
noi resurse minerale utile. economisit, de la începutul WATT-ORĂ SE CONSUMĂ : _ am avut-o cu Antoniu Iu- dului de timp. Au fost lua
Un grup social similar se anului, un milion lcWh ener te măsuri pentru pregăti
află în organizare şi la gru gie electrică şi două mi ga, directorul Trustului ju rea atelierelor de repara
pa geologică do la Livezi. ® 0,32 MC GAZ METAN sau deţean pentru S.M.A., am
lioane mc gaz metan.
B Diversificare!' întreprin abordat cîteva aspecte re ţii şl pentru asigurarea
derea de industrializare a feritoare la modul cum forţei de muncă. Ţiuînd
laptelui Deva a introdus © 1,5 KG LIGNIT sau
în fabricaţie şi desface prin M M s-au organizat şi se desfă
unităţile proprii şi ale ce şoară reparaţiile si revi TRAIAN BONDOR
lorlalte forme de comerţ ® 250 G PĂCURĂ ziile.
— Preocupările trustu (Continuare în pag, a 2-a)
