Page 71 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 71
• DUMINICĂ, 20 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3
ELEVmUME j D8N CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE DummiCAL
DEPĂŞIRI LA PRODUCŢIA ÎNSEMNATE SPORURI terii prime, se urmăreşte zi PUIUL DE CĂPRIOARĂ CORABIA LUI COUSTEAU
DUMINICA, DE PRODUCŢIE de zi modul de realizare şi
> NOIEMBRIE SORTIMENTALA de livrare a produselor, ni In vaca acestui an, în exemplu, cînd aceştia au Celebrul explorator francez
trecută
perioada
In
la
de
onomie Tv. Harnicul colectiv de mun începutul anului, colectivul velul lor tehnic şi calitativ. urmă cu mai puţin de cinci fost nevoiţi s-o cedeze, tem Jacques-Yves Cousteau a de
lanahul familiei că din Combinatul siderur Exploatării miniere Mintia- Ca urmare a preocupărilor luni, a fost găsit, intr-o pă porar, unei alte familii, de clarat că ambarcaţiunea sa,
strajă patriei gic Hunedoara, stimulat de şi eforturilor depuse, numai propulsată prin forţa vîntu-
uriile muzicii recentele măsuri de sporire Veţel a obţinut rezultate bu în octombrie şi în prima ju dure din apropierea oraşului oarece ei au plecat in con lui, care efectuează o tenta
a satului (parţial a retribuţiei şi cîştigurilor ne la indicatorii de produc mătate a lunii noiembrie au Haţeg, un pui de căprioară. cediu, Puşa, în primele zile,
de
r) prin extinderea şi generali ţie industrială şi lucrări Cele fost livrate partenerilor ex Găsindu-I, Gheorghe Mîţ, tivă de traversare a Ocea
cercetare
tehnologică.
iea copiilor zarea acordului global, creş mai. semnificative contribuţii terni produse suplimentare membru al Cooperativei meş nici n-a vrut să mai mă- nului Atlantic, a dovedit uti
im duminical. terea părţii variabile a re la plusurile înregistrate in valoare do peste patru nînce ! litatea întrebuinţării unor a-
sumar ; tribuţiei, a depus stăruinţă le-au avut secţia Mintia, ca milioane lei, ureînd sporul teşugăreşti „Retezatul" din în prezent, micuţa căpri semenea nave. Ambarcaţiu
ne animate şi efort pentru realizarea re a dat peste pian, pe 10 de producţie, de la începu Haţeg l-a luat acasă şi, îm
sport. Rugbi. ritmica a sarcinilor de plan luni şi jumătate, 4 200 tone tul anului, la acest impor preună cu soţia sa, a făcut oară este foarte drăgălaşă. nea folosită de Cousteau are
ânia—U.R.S.S., in şi a angajamentelor asuma concentrat feros de bună tant indicator economic, la Se dă în vînt după... cio 13,5 m lungime şi o greu
pionatul european, te în întrecerea socialistă. calitate, 15 tone plumb, 29 mai mult de 33 milioane lei. totul pentru a-l hrăni şi a-l colată şi după plimbările tate de 42 tone.
smisiune de la tone cupru, 6 tone zinc, 100 creşte. Acum, Puşa - aşa au
ireşti. Astfel, in perioada trecută tone sulf, sectorul Gurasada, ECONOMII DE MATERIALE botezat-o salvatorii ei pe cu autoturismul. Salvatorul Echipajul ambarcaţiunii şi-a
1 ecran pentru din acest an, siderurgiştii cu 950 tone bentonită acti ei o ia, adesea, în maşina început călătoria transatlan
nici hunedoreni au produs supli vată micronizată şi 600 tone O dată cu realizarea ritmi micuţa căprioară —, este ma tică la 12 octombrie, cind a
serial. „Ccrvan- mentar prevederilor de pian bentonită brută, secţia c- că a sarcinilor de plan, oa re, vioaie, plină de viaţă şi personală iar Puşa priveşte
(color) 7 300 tone -Cocs metalurgic, lectromecanică Deva, care a menii muncii de la Exploa foarte ataşată de cei care cu nesaţ priveliştea care i plecat din portul marocan
de seri 90 700 tone de fontă, 63 000 executat peste prevederi tarea minieră Deva şi-au Tanger spre New York -
urnal (parţial co- tone profile grele şi semi piese de schimb pentru u- sporit preocupările în vede au crescut-o. Se desparte se oferă ochilor. (Nicu punctul terminus al misiunii
fabricate pentru forjă, 2 000 tiiaj minier în valoare de rea reducerii consumurilor foarte greu de soţii Mîţ. De Sbuchea, corespondent). sale.
rea României, tone profile mijlocii şi u- 543 000 lei. specifice, a economisirii ma
acol terialelor, combustibililor şi RECONSTITUIREA
incmateca. Ciclul şoarc, 4 750 tone sîrmă pen PRODUSE CHIMICE energiei. Ca urmare, în pe URME ÎN PAŞII VORBEI PORTRETULUI LUI
: actori". „Indră- tru trăgătorii, 281 tone uti rioada trecută din acest an • Mai sînt examinatori b Caută nod în papură ca
ii din Vcrona" laj tehnologic. Cele mai bune SUPLIMENTARE LA EXPORT ei au economisit 695 mc FILIP AL ll-LEA
tăţi muzicale rezultate au fost înregistra lemn de mină, 30 mc che care întreabă fără să cu să ia trestie bună. „Sunday Times" scrie că
îrnal marţial co- La întreprinderea chimică restea, 315 bucăţi capete de noască răspunsul. b Pescari sînt; mai tre
* Sport A- te în cadrul uzinelor nr. 1 Orăştie se dă atenţie deo taşabile pentru perforatoa • Nu vrea nici albă, nici buie peşti. s-a reconstituit portretul lui
emieră săptămî- — cocsochimică, nr. 2 — sebită realizării producţiei re, 159 tone bile de oţel, Filip al ll-lea, tatăl lui Ale
pentru
export.
Tv. furnale-aglomerare, nr. 4 — se acţionează în acest scop 13,5 tone reactivi, 7,6 tone neagră. Vrea pictor. b N-are bibliotecă; pretinde xandru Macedon. După ce,
pentru
ferm
exploziv şi 942 MWh energie
laminoare. buna aprovizionare cu ma electrică. • Furtul mic înghite cin că o are în cap. in 1977, a fost descoperit
1 NOIEMBRIE stea mare. B Natura e o adevărată mormîntul regal din Vergi-
• La Operă, cînd se cîntă, cămară. Depinde cum o
mc în limba nu te arăta că nu înţe folosim. nia (nordul Greciei), mulţi
ară (parţial co- au contestat ideea că el ar
FRONT COMUN legi. Gîndeşte-te şi la B Sînt oameni cu cărţi şi aparţine lui Filip al ll-lea.
le seri Creşterea productivităţii muncii ceilalţi care nu sînt în oameni cu carte.
mal (parţial co- PENTRU TRIUMFUL domeniu, dar par. b Strîngerea mîinii încăl Îndoiala s-a risipit insă cînd
RA1IUNII b Poete, ai gîşte, dar n-ai zeşte salutul. oameni de ştiinţă britanici
riei cinstire (Urmare din pag. 1) — s-au înregistrat, în ul au prezentat un bust al îm
:
unic economic tima vreme, însemnate pană... s Posibilitatea fără încer păratului Macedoniei, recon
i-foileton. ..în (Urmare din pag. 1) b Şi urîtului îi place fru care, ca marea fără a-
că lui Vodă industriile uşoară, chimi creşteri ale productivităţii mosul. fluenţi. stituit după descrierile epo
icanu". Premie- că şi a materialelor de muncii, dovadă a străda cii: atit bustul, Cit şi imagi
(color) fie lăsat la latitudinea unor construcţii dispunem de o niilor depuse de oamenii B Oricîte zile ar avea B Mai mult simţit cu inima nile din mormint aveau ace
cetăţenesc guverne, care prin torţa ar dotare tehnică modernă, de muncii, de specialişti în omul, l-ar mai trebui un şi mai puţin spus cu
folcloric melor ameninţă cu dispariţia minut. gura. eaşi cicatrice adincă pe par
nai (parţial co- colective de oameni ai mun scopul uşurării eforturilor tea stingă a feţei. Potrivit
şi ceea ce ele nu au creat cii cu înaltă pregătire pro fizice, al sporirii producţiei b De n-ar fi curcile, nu b In viaţă sînt oameni documentelor, Filip a lost ră
şi nu au trudit pentru crea fesională, capabili să mî- materiale. s-ar umfla în pene care ard şi alţii care nit la faţă de o săgeată in
rea lor. nuiască, să stăpînească în După cum rezultă din curcanii. scot fum. timpul asediului Metonei, in
î>IO: Noi, oţelarii hunedoreni, mod corespunzător aceste proiectul planului naţional b Cîrnul ar trebui să-şi b Unii îşi căsătoresc fete 354 î.e.n.
ne alăturăm cu toată fiinţa maşini şi instalaţii şi să unic de dezvoltare econo- vadă şi el lungul na le, alţii le mărită.
luptei duse de milioanele de realizeze productivităţi tot mico-socială a patriei pe sului. b N-o fac pe deştepţii decît „PRIMA CUTIE POŞTALĂ
ri I : 7,00 Ac- DIN LUME"
î 00 de rninu- oameni iubitori de pace din mai mari, implicit cantităţi anul 1984, sarcinile sînt B Chiar dacă mielul ar fi proştii. Pe ţărmul Africii de Sud,
oprogramul sa- lumea întreagă ; vrem să sporite de produse fizice deosebit de mobilizatoare băut din lac, tot i-ar fi
Magazin dumi- muncim în linişte şi pace ; necesare dezvoltării econo- şi în privinţa productivi tulburat lupului apa... ION MARINESCU în apropierea Capului Bunei
Ue toate pen- Speranţe, se află monumen
00 Radiojurnal; vrem ca oţelul pe care îl mico-sociale a patriei. Se tăţii muncii. Ele sînt con tul „Prima cutie poştală din
regisirările 01- producem să servească unel impune însă, pretutindeni, siderate însă ca minime, U M O R
muzică uşoară telor muncii paşnice, nu mor ordine, organizare, discipli avînd în vedere disponibi lume". Este vorba de un.,,
'iziunii ; 13,30 INCOMPETENŢĂ pantof, din piatră, aşezat
dorice ; 14,00 ţii şi distrugerii I nă în folosirea şi întreţi lităţile mari din majorita — Am auzit că la serviciul intr-un pom..,Potrivit legendei,
i; 14,30 Vîrste nerea mijloacelor tehnice, tea întreprinderilor, dota dumneavoastră treburile nu
ilui românesc ; în promovarea noilor me rea tehnică de înaltă va merg bine... in 1488, cind .a ajuns la Ca
: România — PENTRU O LUME tode de lucru, în genera loare, ca şi nivelul în ge — Nu ştiu nimic 1 pul Bunei Speranţe, naviga
ampionatul eu- — Că oamenii îşi fac de torul portughez Dias Barto-
insmisiune di- ELIBERATĂ lizarea experienţei înainta neral ridicat al pregătirii cap...
ulctln de ştiri; te, î" urmărirea şi eviden- forţei de muncă. în această — Nu cunosc ! lomeu a fost surprins de o
h sonor; 17,00 DE COŞMARUL 4 permanentă a indi- privinţă este necesar ca — Că lipsa de competenţă furtună în. cursul căreia au
iul femeilor; se manifestă din plin... murit numeroşi marinari. U-
ment folcloric; RĂZBOIULUI -• utilizare a capa- cercetarea ştiinţifică să se — Nu ştiu, nu cunosc !
de ştiri; 18,30 r de producţie, a implice mai hotărît, cadre — Dar ce ştiţi dumneavoas nul dintre ofiţerii săi ,a re
pentru toţi ; realizării, producţiei con le tehnico-inginereşti să-şi tră ? latat evenimentul într-o scri
:nal; 20,15 Ma- (Urmare din pag. 1) pună.mai deplin în valoa — Nimic ! întrebaţi şi sub soare, pusă ,intr-un pantof,
— pasărea crete. alternii, pot confirma 1
cintecului ro- sub semnul întrebării insăşi Aceasta necesită, aşa cum re cunoştinţele de specia pe care ha .agăţat intr-un
i Turneul me- s-a subliniat la plenară,, o litate, inteligenţa creatoa pom, pentru a ii găsit de
i Radiojurnal; existenţa civilizaţiei şi a spe re. Şi avem în judeţ o pu NEDREPTATE cineva. La un an, pe acolo
imic sportiv ; ciei umane. Deci datoria normare atentă a muncii, — De ce zice despre X că a trecut <un .alt navigator
de dans: 23,00 noastră, a tuturor popoare pe care o impun noile mă ternică forţă de ingineri, de e un mare umorist ?
tiri; 23,30—5,00 suri şi reglementări în a- specialişti în diverse do — Cum adică ? Păi nu se portughez, Joao de Nova. El
izical. lor lumii este de a ne ridi menii ale economiei, care vede ? a găsit scrisoarea ,şi a ri
ca cu fermitate glasul pen cest domeniu, aplicarea a- au îndatorirea profesiona — Nu. Pe el toţi îl respectă, dicat un monument în me
tru înlăturarea pericolului u- cordului global generalizat lă, patriotică de a acţiona iar de mine rîde toată lumea moria concetăţenilor săi.
şi nu-s considerat umorist 1
nui nou război, care nu ar în toate sectoarele econo- mai ferm pentru creşterea
putea aduce decît durere şi mieo-sociale, măsuri care, productivităţii, a producţiei NOIEMBRIE viu în Spania ; 11) Poetă ro a fost deschisă la 7 Noiembrie
nenorocire. aplicate ferm, vor determi materiale. Oamenii muncii mână, deţinătoare a Premiu 1917 — Denumirea populară a
iul păianjen In acest ceas de cumpănă lui Herder, autoare a volumu lunii noiembrie ; 11) Zodia lu
Patria); viraj na, între altele, şi creşte hunedoreni vor trebui să ORIZONTAL : 1) îşi sărbă lui de versuri : „Octombrie, nii noiembrie.
ta); HUNE- pentru prezentul şi viitorul rea tot mai pronunţată a se mobilizeze cu toate for toreşte Ziua internaţională la Noiembrie, Decembrie" (Ana). Dicţionar : ONS, LID, SAG,
retul cifrul ui omenirii şi noi, oamenii mun productivităţii muncii. în ţele, laolaltă cu întregul 17 noiembrie — Partea dinain 1NER, EBRU.
ti, omul ză- cii de la Staţiunea de cer multe unităţi economice din popor, pentru înfăptuirea te a unui zid ; 2) Arta trape VERTICAL : 1) Constelaţie
Sra); Viraj zului — Crucişător al flotei prin care trece soarele la sfîr- PETRU PAR DAU,
derurgistul) ; cetare şi producţie pomicolă judeţ — la G.S. Hunedoa programului de creştere a ruse din Marea Baltică, intrat şitul lunii noiembrie (neart.) Cercul rebusist „Dacia*
ta); Buletin Geoagiu, însufleţiţi de iniţia ra, I.C. Orăştie, I.P.E.G., productivităţii şi normării în istorie prin faimoasa salvă — Sorin Barbu ; 2) îşi sărbă
(Construc- tivele de pace şi dezarmare I.L. Deva, I;M. Barza şi muncii, conferind un nivel de tun de la 7 noiembrie 1917; toreşte Ziua mondială la 10 DEZLEGAREA CAREULUI
R O Ş A N I : ale preşedintelui Nicolae I. M. Hunedoara, la 3) Hectogram, în Ţările de Jos noiembrie — Pilulă ; 3) Staţ APARUT ÎN ZIARUL NR.
Port pescăresc la Marea
aidueilor (U- superior producţiei, o efi Roşie — sat , ih jud. Timiş ; vecin şi prieten care îşi săr .8083 :
;rele Bucu- Ceauşescu, de mobilizatorul I. U. M. Petroşani şi E. M. cienţă ridicată întregii ac bătoreşte • ziua naţională la 7 1) UNILATERALE ; 2) TO-
Noiembrie) ; Apel al Frontului Democra D e v a , în multe altele tivităţi productive. 4) Aparat de încălzit -— In noiembrie (prese.) — „7 No . XIC — XEROX ! 3) ii — TI
imando pen- ţiei şi Unităţii Socialiste, de noiembrie ziua are 10, iar iembrie", din apropiere de PAR — VT ; ,4) LAC — DOM
(Cultural) ; noatea 14 (sing.) ; 5) Petre Bicaz ; 4) Dan , Cri,stea — 23 — CIR ; 5) INUTILITATE ; G)
iii de urs chemarea adresată de secre Rusu.— Localitate în.Israel — noiembrie I — Scriitor român, Z — RAFINAT —M ; 7) ANA.
Debit (abr.) ; 6) Cei întorşi I
■ONEA: Hai- tarul general al Partidului Sâptâmîna ştii nţei şi tehnicii — A ll-a fiică a sa este no autpr al .volumului de repor . LIZATORI ; ,8) BĂŢ — COT
I; ANINOA- Comunist Român în cuvinta- iembrie — „...de noiembrie", taje America ogarului cenu — DAT ; 9) IN — BAROC —
e — seriile pentru tineret ciclu de poezii de L. Blaga ; şiu" ; 5) Noiembrie, in calen DA ; 10) LAGAR — RATAT l
isc); URI- rea sa la recenta sesiune a dar — Voiaj ; 6) Ansamblu 11) ASELENIZARE.
la (Iteteza- Marii Adunări Naţionale, a- in perioada 21—2G no o serie de acţiuni de pro 7) Hotare nemărginite ! — E- de fluierase. — Erou al inde
mul şi um- lăturindu-ne aspiraţiei de iembrie a.c., Comitetul pagandă tehnico-ştiinţifi- roina nuvelei : „Soare In no pendenţei noastre, căzut la
iic); GURA- judeţean Hunedoara al că : simpozioane, expu iembrie" de N. Velea — Cen Rahova la 19 noiembrie 1877 Mat în 3 mutări
naţia Mah- pace a întregului popor, ne U.T.C. organizează „Săp- neri, dezbateri, consfătu tru de greutate ! ; 8) Popula (Constantin) — Grădină le Controlul ■ poziţiei :
1) ; ORAş- exprimăm voinţa unanimă de ţie sud-africană .care la 20 no gendară ; 7) Scriitor căruia îi
Ovidiu (Pâ a face totul pentru a opri tămîna ştiinţei şi tehnicii iri în municipii, oraşe, iembrie 1899 a repurtat o stră aparţine volumul : „Noiembrie Alb : Ra2,: Db6, p : C5.
k
inile curate pentru tineret", manifes lucită victorie asupra colonia viteză" (Octavian) — Depre Negru : .Rg4, p i b5.
AGIU-BAI : proliferarea armelor nuclea tare înscrisă în cadrul mari unităţi economice, liştilor englezi (sing.) — Com siuni ; 8) Are. trecere — Ante SOLUŢIA PROBLEMEI
ireşti (Casa re şi trecerea treptată la licee şi institute de învă pozitor şi interpret francez, ne ! ; 9) Loc situat in Ţara DIN ZIARUL NR. 8 083 :
(Sal
„Ninge"
IAŢEG: La distrugerea acestora. Sub Festivalului n a ţ i o n a l ţământ superior. autorul ; melodiei Fazanii, a căror Loviştei, unde între 9—12 no 1. Nfl — C4 ,(Rg4 — f5
vatore)
9)
(Dacia) ; „Cîntarea României". iembrie 1339, Basarab I a în 2. De3 — ,g3 :Rf5 — c4
lord; CA- scriem cu toată fiinţa noas Deschiderea manifestă Acţiunea se va finaliza vinat este permis începînd cu vins pe Carol Robert de ,3. Nc4 — d3 , mat
1 alb (Casa tră la apelul adresat condu cu o sesiune judeţeană luna noiembrie — Liniile Ae Anjou — ...Iulia, unde la 1 2........................... ... Rf5 — f6
IERTA: Ro- cătorilor ţărilor europene în rilor înscrise în această riene Române (abr.) ; 10) O- noiembrie 1599, Mihai Viteazul 3. Dg3 — g5 > mat
diamantul care urmează să se ampla mare acţiune are loc luni, de comunicări tehnico- raş pe Valea Prahovei, care a realizat prjma unire a Ţării l.................... . . Jţgl : h4
pînă in noiembrie 1874 a pur
ILIA: Hal 21 noiembrie 1983, la Ca ştiinţifice, la care parti tat numele de „Izvorul" — Flu Româneşti cu Transilvania ; 2. Dc3 — f4‘+ Rh4 — h5 sau h3
eai (Lumi- seze noile rachete - de a 19) Cea a revoluţiei socialiste 3. Nc4 — £7 sau fl mat
Mica ro- nu admite ca teritoriul state sa de cultură din muni cipă tineri muncitori, teh
lor lor să devină baze de cipiul Deva. pu acest nicieni, maiştri, ingmeri l 2 s 3 4 5 6 7 sj 9 10 11
rachete nucleare cu rază me prilej vor fi organizate şi studenţi.
die de acţiune I lată de ce ji*. 2
şi cu această ocazie spunem Vaccinarea 1 septembrie 1982 — 31 ia 3
un NU hotărit războiului. Nu nuarie 1983 (revaccinarea I),
>il pentru vrem ca cerul senin al păcii, antipoliomielifică precum şi a copiilor în vîrstă 4
de 9 ani, clasa a IlI-a (re
ie, 1983 t sub care ochii limpezi şi în a copiilor vaccinarea a H-a).
frumoasă, crezători ai copiilor noştri In perioada 25—30 noiembrie Pe lîngă grupele respective 5
ales dimi- 1983, se va continua în În de copii, vor fi, de aseme
fi varia* văd minunile lumii contem treaga ţară acţiunea de imu nea, cuprinşi — în prima vac 6
sufla slab. porane, să fie întunecat de nizare antipoliomielitică a cinare — toţi copiii care au H
anime vor norii războiului. Iubim din copiilor născuţi intre 1 fe fost omişi de la vaccinare în
minus 10 bruarie — 31 iulie a.c., căro campaniile precedente. 7 s
le noaptea toată fiinţa pacea şi armo ra li se va administra a doua La imunizarea anunţată, sînt BJ5BH
între 0 şi nia. E nevoie deci şi de gla doză de vaccin, şi a copiilor Invitaţi să se prezinte — la 8.
ridicate in sul nostru fierbinte pentru ca născuţi în lunile august şi dispensarele medicale — copiii
. Frecvent septembrie ale aceluiaşi an aparţinînd atit localnicilor,
:eaţă, care raţiunea şi luciditatea să calendaristic, care vor primi cit şi familiilor cu domiciliul
şi se va triumfe. Numai astfel vom o singură doză de vaccin flotant, sau cei care, în in 10
reuşi să asigurăm pacea şi antipoliomielitic. . tervalul respectiv, se află în
>g de ser- Totodată, se va efectua şi alte localităţi decît cele în n
enţe). colaborarea pe planeta Pă- revaccinarea antipoliomieli care domiciliază.
(
mint. tică a copiilor născuţi între (Agerpres) I