Page 70 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 095
î?rţ

[
neculai chirica ^Simfonie în albastru" IE
I
*
Anul 1983 a fost bogat culegeri literare ale scrii­ din preajma războiului, de
I pentru scriitorii care trăiesc torilor din cetatea siderur- după război, a proletcul­
* 8.00 Agi
şi creează în judeţul Hune­ giştilor, principalul ©arma­ tismului şi, desigur, a 8.30 AIre
I doara. Nu mai puţin de tor şi preşedinte al Cena­ schimbărilor produse în li­ 9.00 De
şase autori de pe aceste clului „Flacăra" al scriito­ rica românească prin in­ 9.30 Buc
nyeiEMiiEiiE I meleaguri au apărut cu rilor din Hunedoara, poe­ trarea în arenă a genera­ 10.00 Via;
colo
* poezie, proză, traduceri în tul debutează cu un volum ţiei lui Ion Gheorghe, Ni- 11.15 Luu
I edituri bucureştene. matur, cuprinzînd cele mai chito Ştănescu, loan Ale­ 13.00 Albi
Din
întregind
acest
Recent,
Spectacolul gîndirii * I bilânţ fructuos, la presti­ valoroase sonete scrise de-a xandru, Mircea Ciobanu 14.15 Dosi
etc.
14.30 Tel<
I lungul vremii. Volumul recent este con­ ROIY
% gioasa Editură Cartea Ro­ Cair
mânească a apărut volu­ struit din două cicluri i Trai
„Dicţionarele Albatros" adunînd între copertele el nat de tehnologie cu tot I mul de sonete : „Simfonie „Fîntînarul bătrîn" şi „E- Buc
şi-au dobîndit de-a lungul termenii gîndirii, pe care îi cortegiul ei de inconve­ * în albastru" al binecunos­ senţa mişcării" - un ex­ 17,35 Mici
cei
anilor o solidă reputaţie şi explică sau îi ilustrează niente — de la alienare pî- \ cutului scriitor şi traducă­ celent ciclu dedicat opere­ 18.00 Filn
— ceea ce mi se pare şi prin citate aparţinînd gîn- nă la poluarea mediului S tor hunedorean Neculai lor brâncuşiene, cartea a- tes“
mai important - bunul lor ditorilor tuturor timpurilor. care ne-a fost întotdeauna Chirica. vînd în frunte o sugestivă 18.50 1 00]
renume pare să crească de Unii dintre termenii funda­ pavăză şi sursă de viaţă — I * „Ars poetica" din care ci­ 19.00 Tek
lor)
la un titlu la altul. O do­ mentali devin astfel verita­ un asemenea dicţionar are Adept al lucrului artistic tăm „Eu vin dintr-o livadă 19.30 Cin!
vedeşte şi una dintre re­ bile monografii, cel mai şi un rol reconfortant. El I îndelung şi migălos elabo­ grea de stele/ Cu noaptea SpC'
centele apariţii ale colec­ grăitor caz fiind probabil dovedeşte încă o dată un s rat, Neculai Chirica a de­ 20.00 Tclc
„Ma
ţiei, acest Mic dicţionar al în acest sens omul, ilustrat lucru care, din păcate, tre­ I butat la o vîrstă fragedă peste noaptea mea căl- gost
cu poezia : „Ştefan către
cînd/ Să vă aduc din toam­
spiritului uman, pe care-l prin nu mai puţin de 204 buie mereu dovedit şi a- * nele de gînd/ Poemele ce 21,45 Var
datorăm lui Mircea Traian citate. E şi firesc, de vre­ nume că singurele valori \ Bogdan" în revista „Cuget m-au închis în ele.,.". 22.30 Teii
lor)
Biju, lucrare de o factură me ce spiritul e tentat din care supravieţuiesc eroziu­ * Moldovenesc", în anul 1936. van
cu totul particulară în lexi­ nii veacurilor sînt valorile I Poemul a fost republicat In fond, întîiul ciclu „Fîn­ nalJ
cografic noastră, îndreptă­ spiritului, ale gîndirii, ale * de către Nicolae lorga în tînarul bătrîn" poate fi so­ LUNI,
ţind pe deplin, cred, titlul artei. In astfel de lucrări revista „Neamul Româ­ cotit în întregime o ars
acestor însemnări. El ofe­ rezidă însă şi un unic pe­ I nesc", numerele 14-15 din poetica, o puternică măr­ 15.00 Teii
15,05 Rmi
ră într-adevăr, în ansam­ APRIVEUSII ricol : acela de a ne limi­ * 15 iulie şi 1 august 1940. turie de credinţă lirică şi mai
blul său, magnificul spec­ ta la ele. Pericol cu atît I în acele momente grele omenească a poetului. Din lor)
tacol a cinci milenii de gîn- cele mai vechi timpuri să mai mare, cu cit sînt mai % pentru ţară, marele istoric această curăţenie şi fru­ 17.50 1 00
20.00 Teii
dire concretizată în formu­ caute răspunsuri care să bine realizate. Dar ele nu \ a selectat din presa vremii Cu sonetele de faţă Ne­ museţe lirică şi omenească lor)
lările memorabile, esenţia- lumineze propria-l condiţie. sînt un scop, ci un mijloc s cele mai frumoase şi mai culai Chirica a ştiut să vine emoţia care ne în­ 20,20 A
lizate, a peste o mie cinci Farmecul şi, desigur, uti­ de cucerire a unor noi te­ [ dăruite poeme pe care le-a înfrunte riscul „demoneti­ cearcă şi pe noi — năbă­ 20.30 Pan
21.00 Ror
sute de autori. litatea acestui dicţionar ritorii ale cunoaşterii. Pen­ s republicat. Cităm din a- zării lirice" printr-o limbă dăioşi atleţi ai liricii mo­ toa)
într-una din scrisorile sa­ constă însă şi în amănun­ tru un om cult, o astfel de ceastă poezie, care a atras românească dintre cele mai derne. Lăp
ră
le, Voltaire afirma că „...un tul oarecum insolit că, nu sinteză laborioasă repre­ I «1 atenţia marelui lorga : curate, modernizînd după Datorăm lui Neculai Chi­ 21.50 Cui
dicţionar fără citate e un de puţine ori, citatele me­ zintă o pistă de decolare, „M-am ridicat vifornic pes­ lecţia lui Shakespeare rica o modernizare a so­ 22.00 Tcz
schelet". Cu toată sfiala nite să ilustreze un termen o invitaţie spre analiză. I te vreme/ Şi am ajuns ca chiar şi cetatea bătrînului netului, o reînviorare prin 22.30 Tel
pe care o impune apropie­ vin în contradicţie unele Poate chiar spre reconsti­ s feţii din poveste;/ Iar ţara şi clasicului sonet. Prospe­ limbaj, sentiment şi impli­ lor)
rea de un gînditor ilustru, cu altele. Aparent, meto­ tuirea drumului invers, că­ I mea, cu bourul pe steme/ ţimea cărţii vine chiar din care a acesteî specii ce
aş zice că un dicţionar în­ da e derutantă ; în reali­ tre antiteză şi, în cele din % Am vrut s-o fac cum alta prospeţimea limbii folosite părea a fi pe cale de dis­
temeiat numai pe citate de­ tate însă, pentru cititorul urmă, spre teza iniţială. I nu mai este...". şi mai ales din înţelepciu­ pariţie. „Simfonie în al­ - - ii ^,
1 —- f ‘
vine o captivantă dioramă inteligent, ea nu e decît Exerciţiu întotdeauna util * Traducător dintre cei a- nea adîncă a înţelesurilor bastru" este o excelentă
a spiritului. Este şi cazul incitantă, deschizătoare de pentru menţinerea supleţei leşi ai lui Villon, Shakes- lirice uzitate. Şi cum să nu carte de poezie româneas­ Buce
tualitatc
excelentei lucrări a lui Mir­ multiple şi variate perspec­ intelectuale. Micul dicţionar I * peare, precum şi din lirica fie aşa cînd prin viaţa şi că demnă a exista în bi­ te; 8,00
cea Traian Biju. Ea se con­ tive, întreţinîndu-i tensiu­ al spiritului uman se gă­ filosofică greacă, autor de prin creaţia sa, Neculai blioteca fiecărui om. telor; 0
stituie într-o modalitate fe­ nea ideatică, şi apetitul seşte încă în librării. I monografii hunedorene, în­ Chirica a fost martorul tu­ ( nical; 1
tru toţi
ricită şi ingenioasă de „de­ speculativ. La ceasul aces­ ti grijitor atent al mai multor turor experienţelor lirice VALERIU BÂRGĂU 13.15 Di
mocratizare a cunoaşterii", tui sfîrşit de mileniu domi­ RADU CIOBANU I 1 chestrci
a Radii
Varietăţ
Unda i
ale şl.
Omagiu Marii Uniri CuvîntuC ÎIftUe Eu te sărut îngenunchind în Tine, Cîmpiile pămîntului U.R.S.S.
15.15 R
Aici, la Alba vrerii româneşti,
şoptesc,
ropean.
Aici, în sufletul zidit cetate,
10,05 Al
Aici, în adevărul care eşti, Tot ce este verde şi se mişcă \ rectă; 1
Şopteşte :
® Simpozion. „65 de zată la şantierul nr. 2 de Eu te sărut cu un poem curat Eu te sărut, Unire — Libertate 1 Hrana, Apa, Aerul, Lumina \ Radiom
ani de la făurirea stătu- pe Amenajarea hidroener- Te gloriam, măreaţă zi-ntre toate ! EUGEN EVU Cine vrea să ni le ia ? l 17,30 Di
18.00 Iii
Bogată-i vremea-n fapte neuitate,
lui naţional unitar ro- getică Rîu Mare-Retezat. Cine ? Muzicot
mân“ a fost tema simpo- Ea a cuprins lansarea căr- Ci tu uitată fi-vei niciodat’! Animalele se tînguie 20.00 Ro
zionului organizat de Con- ţii de versuri „Metamor- Eu te sărut cum te respir în zori Jlaem vieţii ascultă frămîntarea ria Tă
măiastr
siliul orăşenesc de edu- foze posibile" de Dumitru Copilărindu-ini ochii-n lăcrimare plăcilor tectonice. mânesc
caţie politică şi cultură Raicu şi recitalul de poe- Din clarurile-adînci de răsuflare Ploaie de păsări lodiilor
socialistă Haţeg în cadrul zie patriotică organizat şi din îzVoru-ntîilor fiori, Rotund dimineaţa Lebede cu fulgi \ 22,10
22,20 M
suitei de manifestări orna- cu concursul profesorilor Din focu-al cărui soare nu se Se rostogoleşte uriaş de păcură şi sînge \ Buletin
giale consacrate aniver- Adriana Iancu, Marian stinge, apărînd după un pisc lavă Non st
sării de la 1 Decembrie. Filip, inginerului Ionel din şirul de străbuni pînă la mine, sau din unda liniştită Nu ! Nu ! \
Desfăşurat în mijlocul oa- Tăţulea, mecanicului Cos- din neîntrerupta-mi viţă, care vine purpură pînă la noi. Vrem \
menilor muncii de la în- tică Caplat şi a elevilor prin secolii de luptă şi de sînge... încearcă orizontul, Soare pe boltă
treprinderea de bere Ha- Daniela Dumitru, Lumi- Cu tot ce ştiu că, eu plecînd, lasă faţa să i se mîngîie Oameni \
ţeg, simpozionul — la ca- niţa Surdu, Adriana Barb. rămîne, de oglinda apelor Viaţă încolţind. \
re au colaborat profesorii (Traian Oproni, cores- Cu-aeea lumină-n care toţi venim sau de lanurile valuri, valuri. \ se DEVA
înto
Liviu Moraru, Steluţa pondent). în Patrie, să i-o restituim... Şoptesc livezile. STELIAN DENA periculi
Rădoni şi Octavian Popa @ Un emoţionant dia. DOARA
(Modcri
— s-a înscris printre ma- log, omagiind apropiata peaiior
nifestările de succes. aniversare a Marii Uniri, LUNI, PE SCENA CASEI DE CULTURĂ DIN DEVA ne mai ales în gama largă periculi
® Intîlniri cu scriitori, s-a desfăşurat, joi, în sa- de sentimente pe care o Concur
„Heralzii" — unul din ce- la de sport a Şcolii gene­ implică scena confruntării de Bi
torul) ;
le mai izbutite romane is- rale nr. 1 din Hunedoa- „Fîntîna din Bahcisarai** nocturne cu Maria. Forţa Răzbun
torice din ultima vreme, ra. Au colaborat scriito- ei de interiorizare, tehnica nirea) ;
reştilor
cum apreciază critica li- rii şi poeţii Neculai Chi- şlefuită conturează un LUPEN
terară de specialitate cea rica, Eugen Evu, loan La foarte puţin timp de „Bahcisarai..." timişorean formulat într-o gamă a me­ portret complex, de tensiu­ tru ap
de-a Xl-a carte a proza- Evu, Liliana Petruş şi la premiera timişoreană, este un spectacol dansat, lancoliei, mişcătoare. Rodi- ne romantică. în rolul lui VULCA
torului Radu Ciobanu — Dan Antonescu, prezen- cea mai recentă producţie limbajului coregrafic reve- ca Murgu dă viaţă Măriei, Murali (desenul coregrafic (Luceai
a prilejuit, în aceste zile, taţi de prof. Mircea Moţ. de balet a scenei lirice bă­ nindu-i sarcina de a trans­ a cărei soartă se înscrie pe este foarte inspirat, modelat ducii (
i
SA:
emoţionante întîlniri ale Impresionantă a fost şi năţene este propusă şi pu­ mite semnificaţiile gene- o traiectorie tragică. Sola­ pe trăsăturile definitorii I-II (A
publicului cu autorul. La replica tinerelor talente blicului devean. O primă ral-umane ale dramei celor ră în'actul I (frumos due­ ale personajului ; cruzimea, CÂNI:
Centrala termoelectrică ale şcolii, poezia şi muzi- remarcă, privind perenita­ trei personaje tragice: tul dansat în compania lui vocaţia luptei permanente) tul); E
bra (Si
Mintia, la liceele „Dece- ca, precum şi două ex- tea partiturii lui Boris Asa- Ghirei han, Maria şi Zo- Ilie Filip-Vaţlav; cu va- apare loan Gârba, dansa­ BARZA
bal“ şi industrial nr. 3 cepţionale formaţii de fiev, este aceea că, „Fîn­ rema. Rolul principal pre- riaţiuni de mare dificulta­ tor cu mari disponibilităţi mudia
Deva, dialogurile cu dans modern instruite de tîna din Bahcisarai" po­ supunînd nu numai o teh­ te tehnică), adumbrită de interpretative. Scenografia TIE : I
autorul romanului ^,He- Dumitrula Papadachis. sedă impunătoare resurse nică de dans superioară, tristeţe în actul ăl II-lea, lui Dumitru Popescu (splen­ tria);
(Flacăr
ralzii" — lucrare dedica. Se poate spune că aceas­ de reînnoire la fiecare mon­ dar şi calităţi actoriceşti Rodica Murgu este ideală didă soluţia metaforică a Buletin
tă aniversării a 65 de ani tă manifestare cultural-ar- tare. Cea realizată de Şte­ alese — este interpretat de în acest rol. Silvia Humăi- fîntînii) oferă un cadru de cui
de la Marea Unire — au tistică este, la prima sa fan Gheorghe se remarcă Francisc Valkay, sugestiv lă — care la Deva debutea­ ideal pentru desfăşurările capătul
BRAZI
fost momente de înălţă- ediţie, un autentic „Amfi- prin liniile de forţă de o în transmiterea metamor­ ză în rolul Zaremei — o- de anvergură. Sub baghe­ LAN: 1
toare vibraţie patriotică, teatru al artelor", apt să cuceritoare frumuseţe, ca­ fozei cuceritorului dur în- feră o creaţie memorabilă, ta lui Bujor Hoinic, orches­ de cull
® Recital de poezie pa- creeze un climat specta- re redobîndesc accentele tr-un om care suferă pro­ nu numai prin performan­ tra operei tălmăceşte im­ berto
triotică. „Poporul a în- cular de fior şl participare dramatice ale poemului lui fund din pricina pierderii ţa tehnică, ci şi prin com­ presionant partitura de o roz (Al
ducii
făptuit Unirea" a fost in- intensă la mesajul reunit PUşkin. Concentrat în trei iubirii. Procesul de sensi­ bustia puternică a trăirilor mare bogăţie melodică a na); c
titulată acţiunea organi- al mai multor arte.-> acte, prin renunţarea la ba­ bilizare a hanului, sub e- frumoasei favorite. Expre­ lui Asafiev. manţă
lastul mimodramatic, noul fectul diafanei Maria, este sivitatea balerinei se impu­ AL. COVACI
--------------------------------------------------- Vs............— ------------
Municipiul Deva va fi, MiINE SE DESCHIDE EDIŢIA A VIII-A A SĂPTĂMÎNII CULTURAL-EDUCATIVE Opera de stat Timişoara
începînd u“ mîine, gazda şi Teatrul de păpuşi din Timp
unor prestigios*? mani­ Alba Iulia. Nu vor lipsi azi, 2‘
festări prilejuite de eui- „CETATE NOUĂ ÎN SĂRBĂTOARE" întîlnirile cu laureaţii Fes­ Vreme
ţia a VlII-a a săptămînii tivalului naţional „Cîn- dar ri
cultural-educatiye „Ceta­ iarea României", mani­ neaţa.
bii. V
te nouă în sări-> ‘- oeupînd problemele creş­ naţional unitar român — în sala mare a casei de va găzdui colocviile re­ Tempe
3
Organiză ' _->'-°are . cultură, de simpozionul vistei „Contemporanul", festările din cadrul „Am­ fi cup
„.a de Consiliul terii productivităţii mun­ această perioadă găzduind va avea ca oaspeţi — la fiteatrului artelor" şi al­ şi mii
municipal de educaţie po­ cii, ale reducerii consu­ şi spectacolul omagial or­ cultural-ştiinţific „Suflet te momente literar-artis- iar ce
litică şi cultură socialistă murilor specifice, ale a- ganizat în oraşul reşedin­ din sufletul neamului" la „Tribuna ideilor" — re­ tice cu reale rosturi edu­ 0 grai
realizarea căruia vor co­
Deva noua ediţie va răs­ plicabilităţii cercetărilor ţă de judeţ. dactori şi de la revistele cative. zonele
se va
punde dezideratelor ac­ ştiinţifice. Dominante vor Mîine, deschiderea edi­ labora scriitorii Ion Dodu „Lumea şi „Flacăra",_ iar Aşadar, de mîine „Ce­ local
tuale ale vieţii economi­ fi manifestările consacra­ ţiei a VlII-a a Săptămî- Bălan, Radu Ciobanu, oa­ arta dramatică şi lirică va tatea"... va fi în sărbă­ depun
ce, sociale şi spirituale a- te împlinirii celor 65 de nii „Cetâte nouă în săr­ meni de ştiinţă şi Cultu- fi reprezentată de Teatrul toare. viciu
de stat din Cluj-Napoca,
le ţării, un ioc important ani de la făurirea statului bătoare" va fi marcată, ră din judeţ. Săptămîna