Page 65 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 65
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂli Vizita oficială de prietenie în ţara noastră
a preşedintelui Comitetului Militar de
<1 Salvare Naţională, locoteneni-coionel
JUDEŢUL HUMEDORRftg Mohamed Khouna Ouid Haidalla,
S O C I A L I S M U L sef al statului R.I. Mauritania
9
CONVORBIRI INTRE PREŞEDINŢII NICOLAE CEAUŞESCU
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R
Şl MOHAMED KHOUNA OULD HAIDALLA
S I A L C O N S I L I U L U I U L A RJ U D E Ţ E A N I
La Palatul Consiliului de probleme majore din sfera — îndeosebi a înarmărilor
Stat au continuat, vineri vieţii internaţionale. nucleare —, a politicii de
dimineaţa, convorbirile ofi De ambele părţi s-a ex forţă şi de ameninţare cu
Anul XXXV, nr. 8 094 5IMBĂTĂ, 19 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani ciale dintre tovarăşul primat profunda îngrijo forţa, de amestec în tre
Nicolae Ceauşescu, pre rare faţă de încordarea burile interne, a menţi
şedintele Republicii Socia gravă la care s-a ajuns nerii unor puternice fo
ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR ADOPTATE DE PLENARA liste România, şi locotenent- în relaţiile internaţionale, care de tensiune în dife-
intensi
a
Mohamed
colonel
Khouna
directă
urmare
preşedinte
Haidalla,
C, C. AL P.C.R. DIN 14-15 NOIEMBRIE A, C. Ould Comitetului Militar de ficării cursei înarmărilor (Continuare în pag. a 4-a)
le
Salvare Naţională, şef al Astăzi, în jurul orei- 10,30 posturile de radio şl
Creşterea eficienţei — cerinţă esenţială staţului Republica Isla televiziune vor transmite direct de la Palatul Con
mică Mauritania.
Socialiste
România
Republicii
de
Stat
al
siliului
Cea de-a. doua rundă ceremonia semnării documentelor oficiale româno-
de convorbiri a fost con mauritaniene.
pentru întreaga activitate economică sacrată examinării unor
Plenara a adresat colectivelor de oameni ai muncii din între R0MANIA«CEAUŞESCU»PACE!
prinderi, centrale, unităţi bancare, din aparatul financiar contabil
al ministerelor, consiliilor populare, chemarea de a acţiona cu toată APEL LA RAŢIUNE,
răspunderea pentru realizarea Planului financiar centralizat al eco LA ACŢIUNE
nomiei naţionale şi a Bugetului de stat pe anul 1984, pentru apli
carea cu fermitate a noului mecanism economico-financiar în toate PENTRU
domeniile de activitate. APĂRAREA VIEŢII
C u v î n t a r e a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu la recen
Recenta plenară a C.C. aplicăm cu mai multă fer nil, constructorii şi cele . " ' ,■/,/' . ' // * * <■ s f t * ta sesiune a Marii Adunări
al P.C.R. a analizat şi a- mitate noul mecanism eco lalte categorii de lucrători Naţionale, ca şi Apelul înal
pxxjbat proiectul Planului nomic, care va duce la o fiind chemaţi să-şi ampli tului forum legislativ al ţării
financiar centralizat al eco creştere mai puternică a fice eforturile în vederea adresat parlamentelor şi par
nomiei naţionale şi pro cointeresării materiale, la perfecţionării continue a lamentarilor statelor euro
iectul Bugetului de stat legarea mai strînsă a tu activităţii economice şi pene, din S.U.A şi Canada,
pe anul 1984, documente turor oamenilor muncii de creşterii contribuţiei la Împărtăşesc din nou îngrijo
care reflectă creşterea con realizarea producţiei, de realizarea unui echilibru rarea poporului nostru lată
siderabilă a eficienţei eco buna gospodărire a mij stabil al dezvoltării eco de actuala situaţie inter
nomice In toate domeniile loacelor încredinţate, în nomiei naţionale, precum naţională, determinată de
de activitate, sporirea re calitate de proprietari, pro şi la consolidarea per trecerea efectivă la ampla
surselor financiare inter- ducători şi beneficiari". manentă a m o n e d e i sarea noilor rachete nu
' ne, consolidarea echilibru naţionale în raport, cu cleare cu rază medie de
lui bugetar, financiar şi Cerinţele formulate de se alte monede. In acest scop acţiune in Europa.
valutar. în acest context, cretarul general al parti este necesar ca în fiecare Pe bună dreptate tovară
în cuvîntarea rostită la dului reprezintă cuvîntul unitate economică să exis şul Nicolae Ceauşescu sub
plenară, secretarul gene de ordine şi penţru toate te o preocupare deosebită liniază că niciodată în is
ral al partidului, toyară- colectivele muncitoreşti din pentru realizarea integrală toria sa îndelungată omeni
şul Nicolae Ceauşescu, a judeţul nostru, minerii, a producţiei fizice în sor rea nu s-a aliat !ntr-o si
subliniat că: „Trebuie să siderurg'ştii, energeticie- timentele planificate, pu- tuaţie atit de gravă, care
nînd totodată accentul pe ameninţă Însăşi existenta si
economisirea cu fermitate viata pe planeta noastră.
Autoconducere ® autoaprovizionare a materiilor prime, mate Wff' Avem de-a face, intr-adevăr,
rialelor şi energ'ei, pe ri cu o situaţie nouă fată de
dicarea productivităţii mun cea de acum citeva luni,
Planul da livrare a laptelui la cii, reducerea cheltuielilor cînd amplasarea noilor ra
materiale şi de producţie, chete nucleare se afla in
fondul de stat să fie îndeplinit (Continuare în pag. a 2-a) faza de proiect. Statele II-
nite au şl trimis primele
in fiecare comună! elemente ale acestora ‘n
Europa, au început lucrări
înfăptuirea programului administraţiei de stat a «'•«■■•«a şi disciplina le de instalare, ceea ce pe-
de autoconducere şi auto urmărit şi impulsionat în PAVEL JUCA,
aprovizionare teritorială deaproape respectarea con zidar, şantierul II al
situează, printre principa tractelor, predarea laptelui trebuie să-şi spună cuvintul! T.C. Hunedoara-Deva
lele obiective ce revin' la centrele de colectare,
articol
unui
finalul
consiliilor populare, tutu intervenind operativ atunci în finalul unui articol n-au fost extrase 5 700 tone posturi. Si. urmarea firn-au fost extrase 5 700 tone posturi. Şi, urmarea fireas (Continuare in pag. a 3-a)
ror cetăţenilor de la sate, cînd situaţia 7 o impunea. publicat la 20 octombrie cărbune, iar la nivel de că: productivitatea muncii
sarcina de a contracta şi Ca rezultat, în perioada a.c. — „Mobilizare mai pu sectoare, trei nu şi-au în la nivel de mină se află cu I
livra la fondul de stat 1 ianuarie —15 noiembrie ternică pentru recuperarea deplinit sarcinile zilnice mult sub indicele planifi
cantităţi importante de 1983, comuna Balşa a li restanţelor şi realizarea de plan. cat; la cărbune este reali 1
lapte de vacă provenit vrat la stat 3100 hl lapte, planului" — promiteam că Fără a ignora condiţiile zată în proporţie de 88,5
din gospodăriile populaţiei. situîndu-se pe primul loc vom reveni la întreprinde geologice grele în care s-a la sută, iar ta total activi ■ Vrednicie. Cetăţenii
Rezultatele obţinute în între localităţile rurale ale rea minieră Uricani. desfăşurat activitatea de tăţi în subteran doar de din satul Valea Nandrului.
Mic.
acest sens pînă la mij judeţului. In această pe Promisiunea noastră a extracţie, trebuie să, subli 77,4 la sută. Destul de re comuna Peştişu statul au
contractat
cu
In
locul lunii noiembrie re rioadă, Balşa predă in fost legată de o altă pro niem că răspunderea pen dus este şi coeficientul de acest an ÎS 000 1 lapte de
levă că, acolo unde con jur de 7501 lapte zilnic misiune făcută de directo tru respectivele nereali- prezenţă. vacă. Plnă la jumătatea
siliile populare au mani ceea ce constituie garanţia rul tehnic al unităţii, in- zări aparţine în mare mă- Pe lingă utilizarea neco lunii noiembrie, locuitorii
festat o preocupare per îndeplinirii şi depăşirii respunzătoare a personalu satului au predat 17 0001
Printre
cei
mai
lapte.
manentă pentru atragerea sarcinilor stabilite pe r n / L i 77- MUL TI lui muncitor, a timpului vrednici gospodari se nu
la fondul de stat a cit anul in curs. de muncă direct productiv mără Adam Toma, Maria
Şerban
(Pucea),
mai mari cantităţi de lap trebuie să se acorde o a- Toma, Viorel Bera, Teodosie
Adam
te sarcinile stabilite se Cu realizări frumoase L iilL lldJ c ă r b u n e : tenţie sporită folosirii par Toma, Gheorghe Toma
îndeplinesc cu succes. Un se prezintă şi comunele cului de utilaje tehnologi (Groza), Sabin Bencovici
Uia
şi
Văllşoara.
Prima
exemplu edificator este, ginerul Kovacs Emeric: Pe urmele ce. Şi la acestea s-a obţi şi alţii.
din acest punct de vedere, dintre cele două localităţi „Noi ne vom mobiliza pen nut un indice necorespun ■ Autodotare. Oamenii
comuna Balşa. Aici, con a predat, în perioada de tru realizarea sarcinilor de materialelor zător. Prin preliminariile muncii din cadrul între
siliul popular a organizat referinţă, 1 306 hl lapte, plan. în compensaţie, în publicate anuaţe de producţie a fost prinderii mecanice fiecare Orăş-
zi
cu
sporesc
tie
ample şi multiple activi cu şase hectolitri peste sectoarele I şi III se vor prevăzută extragerea cu zestrea de piese, suban-
tăţi în rîndul cetăţenilor, planul anual, cea de-a depune eforturi mai mari complexe a 367 000 tone samble şl Instalaţii create
subliniindu-se cu acest doua a predat 1 035 hl, pentru a reduce din acest sură conducerii sectoarelor cărbune din abatajele fron In secţiile şi atelierele În
de
depăşindu-şi,
treprinderii.
aseme
Cea
nouă
mal
prilej necesitatea ca fie minus". de producţie, care nu s-au tale. Această cantitate nu realizare de acest fel este
care om ce trăieşte în nea, sarcinile. Bine au ac Atunci producţia minei preocupat de plasarea co s-a realizat. „Dispozitivul de vlrolat"
mediul rural să participe ţionat^! acţionează şi con a fost afectată de nerea- respunzătoare a lucrărilor în acelaşi timp, minusul — executat după o concep
lăcătuşului
la buna aprovizionare a siliile populare din comu lizările din sectoarele II A şl efectivelor în subteran. de 1 600 ml de lucrări de ţie proprie a Printre a-
Moraru.
Ioan
populaţiei ou produse a- nele Burjuc, Dobra, Bră- şl IIB. Dar se miza pe Şi, vorbind de plasarea pregătire a contribuit la vantajele pe care le oferă
groalimentare, prezentîn- nişca, Sarmtzegetusa, Ri- creşterea ritmurilor de lu posturilor în subteran, de nerealizarea unei cantităţi noul dispozitiv amintim :
substanţială
du-se pe larg avantajele biţa şi altele unde canti cru în celelalte două sec creşterea productivităţii de 24 000 tone cărbune în îmbunătăţirea reperelor execu
calităţii
a
oferite contractanţilor, a tatea de lapte predată se toare. Numai că la sfirşi- muncii, vom arăta în con primul semestru şi jumă tate, creşterea cu peste
organizat discuţii* cu toţi apropie tot mai mult de tul lunii octombrie minu tinuare alte cîteva stări de tate din acest an. 15 la sută a productivităţii
chel
muncii,
eliminarea
locuitorii satelor, au fost nivelul planificat. Aici tre sul întreprinderii depăşea fapt necorespunzătoare. Dacă mai adăugăm la tuielilor impuse de procu
organizate colective care buie să se insiste în con 12 000 tone la producţia de Spre exemplu, în primele toate acestea şi depăşirea rarea acestuia prin cola
s-au deplasat pe la fie tinuare pentru ca toată cărbune. O... importantă trei trimestre ale anului, conţinutului de cenuşă la borare eu ^întreprinderi spe
care gospodar acasă şi cantitatea contractată să contribuţie la acest minus numărul de posturi presta producţia livrată prepara- cializate din ţară.
astfel toată cantitatea de fie livrată în perioada ce au avut-o chiar sectoarele te la activităţile de deser ţiei, avem o imagine a-
lapte planificată a fost I şi III. Şi în prima deca vire a fost depăşit cu
contractată cu producătorii T. BONDOR dă din luna noiembrie au 11 836, pe cîtă vreme la DORIN CORPADE
individuali. In paralel, or continuat să se acumuleze lucrările direct productive
ganul local al puterii şi (Continuare în pag. a 3-a) restanţe; la nivel de mină nu s-au efectuat 9 581 de (Continuare in pag. a 2-a)
