Page 66 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 094 • SÎJ

obiective prioritare: Realizarea ritmică Creşterea eltieienţei-cerinţă esenţială

pentru întreaga activitate economică
şi de calitate a mobilei destinate 10,15'Muzică p
(Urmare din pag. 1) în legătură cu aceste as­ neze cu întreaga răspun­ In jurul Ş.'orci i
misiune
e-
realizarea
pecte s-a cerut conducăto­
Palatul C
beneficiarilor interni şi externi condiţie decisivă în spo­ rilor din unităţile econo­ dere pentru sarcinilor ce Stat al rt
a
xemplară
rirea rentabilităţii şi a a- mice să înţeleagă faptul le revin din Planul finan­ cialiste II
remonia
Rezultatele înregistrate lectiv de conducere, al .u- O altă idee desprinsă în portului la creşterea pro­ că trebuie să acţioneze e- ciar centralizat al econo­ cumcntcli
romttno-»
de colectivul Inţreprinde- nor compartimente şi ser­ timpul dezbaterilor, susţi­ dusului social şi a venitu­ nergie pentru a produce miei naţionale şi Bugetul Muzicii ]
i'ii de prelucrare a lemnu­ vicii tehnico-funcţlonale. nută în raportul prezentat lui naţional. De asemenea, mai mult şi mai ieftin, de­ de stat pe anul 1984. Pro­ 11.00 L#m mar
patriei
lui Deva în cele 10 luni Majoritatea dintre ei, refe- şi în euvîntul participanţi­ se impune ca o atenţie oarece producătorii nu pot iectul Bugetului de stat pe; 11,35 Film s.er
din an n-au fost de natu­ rindu-se la măsurile teh- lor a fost cea privind rea­ deosebită să. fie acordată obţine venituri mai mari anul viitor ţine seama de din Atla
ră să-i mulţumească pe nico-organizatorice şi pen­ lizarea ritmică şi de cali­ realizării în cele mai bune vînzînd mai scump, pen­ asigurarea unor bune co­ 12.15 Ora ilc îl
reprezentanţii oamenilor tru . creşterea productivită- tate a planului fizic, în­ condiţii a prevederilor de tru că astfel vor determi­ relaţii între"'sporirea pro­ 13.00 La sfirşil
nă (parţ
muncii prezenţi la aduna­ . ţii, întocmite de consiliul deosebi la mobilă, dar şi plan la producţia destinată na să cumpere şi mai dusului social, a producţiei .11,00 Fotbal :
rea generală în care s-au oamenilor muncii şi supu­ la celelalte sortimente. în exportului, calităţii şi ni­ scump, ceea ce în fond nu industriale,' a" valorii pro­ litehnica
analizat şi adoptat sarcini­ se ^dezbaterii adunării ge­ acest sens, Traian Faur, velului tehnic al produse­ face decît să piardă. Deci, ducţiei globale, agricole, 18,05 Săptiimin
le ce revin colectivului în nerale, au făcut propuneri Cornel Neiconi, Nicolae lor pentru a asigura problemele nu se rezolvă de creşterea productivităţii 18;20 Serial şt
mul şi n
anul 1984, măsurile ce concrete, argumentate, ce- Cor, Mihai Vinţan, Dorin. pe această cale, valo­ prin creşterea preţurilor, muncii şi de alţi factori 18.50 1 001 de
trebuie liiăte pentru înde­ rînd să fie incluse în pro- Jude, Simion Rodina şi rificarea superioară a ma­ ci prin măsuri hotărîte ai dezvoltării intensive a 19.00 Telcjurm
lor)
plinirea lor ritmică, precum - gramele respective. alţi vorbitori au arătat teriilor prime.' Referin- pentru a produce din ace­ economiăi naţionale, veni­ 19.20 btnnsa i
şi cele vizîrid recuperarea Astfel, Petru Roşea, de principalele cauze care au du-se la realizarea expor­ eaşi cantitate de materii turile bugetului provenind porului ■
dului,
restanţelor şi realizarea la secţia din Brad, Zsok contribuit 1-a unele rămî- tului, secretarul general prime produse superioare, în măsură covîrşitoare de larilor s ci
prevederilor pe anul în Geza, de la atelierul din neri în urmă la 'indicato­ al partidului a insistat a- cu eficienţă ridicată. la unităţile socialiste. 19.50 Teleencu
curs. Deva, Constantin Gurlup, rul fizic (cooperarea neco­ supra necesităţii de a fi O deosebită însemnătate Pentru a îndeplini ire­ 20.30 Film sci
Intr-adevăr, în perioada de la secţia din Livezeni respunzătoare dintre sec­ luate măsuri hotărîte în prezintă sublinierea făcută proşabil toate obiectivele invizibil''
pisodul ‘
amintită, întreprinderea a şi Mihaiu Fiţ, de la cea din ţiile întreprinderii, nea­ scopul asigurării din pri­ în cuvîntarea secretarului cuprinse în Planul finan­ 21.20 Simbătă
rămas sub plan la princi­ Haţeg, relevînd că Obliga­ junsuri în activitatea de ma lună a anului viitor în general al partidului potri­ ciar centralizat şi în Bu­ rietăţi !
palii indicatori economici, ţiile tot mai mari ce revin întreţinere şi reparare a mod ritmic a livrărilor la vit căreia prevederile în getul de stat pe 1984, ple­ 22.15 ’lelcjurni
lor) * S
la Unii dintre aceştia, cum utilajelor ■ din dotare, a- nivelul cerinţelor pieţelor ce priveşte creşterea veni­ nara a cerut să fie depuse 22.30 invitaţii •
sînt exportul şi producţia provizionarea neritmică cu mondiale. tului naţional sînt conside­ eforturi deosebite în vede­
netă, prevederile fiind în­ Adunările generale materiale şi piese de Aşa cum s-a sublimat în rate ca minime, dar pon­ rea îndeplinirii exemplare
deplinite doar în propor­ ale oamenilor schimb, nerespectarea stric­ cadrul plenarei, proiectul derea cheltuielilor materia­ IfAPI
ţie de 60,1 şi, respectiv, tă a procesului tehnologic, Planului financiar centra­ le este maximă, impunîn- a sarcinilor privind pro­
55,71 la sută, iar la mobi­ muncii - expresie a abateri de la normele de lizat pe anul viitor este ducţia fizică şi producţia
lă —' în proporţie de 74,9 autoconducerii ordine şi disciplină a mun­ echilibrat şi asigură resur­ du-se măsuri hotărîte pen­ marfă vîndută şi încasa­ BUCUREŞT
la sută. Firesc deci ca dez­ muncitoreşti cii etc.), propunînd mă­ sele financiare pentru dez­ tru înfăptuirea acestor ce­ tă, sporirea neîncetată a diojurnal; 7,
de onoare al
baterile să se desfăşoare în acţiune suri corespunzătoare, me­ voltarea planificată a in­ rinţe. Iată de ce este ne­ producţiei nete, realizarea Revista prese
într-o atmosferă de înaltă nite să ducă la eliminarea, dustriei şi agriculturii, a cesar ca întregul : aparat unei eficienţe înalte şl ob­ rul melodiiloi
exigenţă muncitorească, în viitor, a neajunsurilor tuturor ramurilor econo­ finânciar-contabil d n uni­ ţinerea unor rezultate su­ de ştiri; 9,05
dio; 10,00 Bu
toţi cei care au luat cu- amintite. în acelaşi timp miei naţionale şi pentru tăţile economice şi de la perioare, factori determi­ 10.05 Revista
vîntul insistînd mai ales colectivelor pe care le re­ s-a relevat rolul cadrelor finanţarea acţiunilor so- consiliile populare, toţi lu­ nanţi în ridicarea calită­ 10,40 Muzică i
asupra greutăţilor şi nea­ prezintă, prin amplificarea tehnico-inginereşti în mai cial-culturale. La funda­ crătorii din domeniul băn­ ţii muncii şi vieţii între­ Buletin de într- ţ
univers
junsurilor pe care lc-au activităţii de export, im­ buna organizare a produc­ mentarea prevederilor pla­ cilor şi finanţelor să acţio­ gului nostru popor. 11,35 Publicil
Sntîmpinat, relevînd cauze­ pun luarea încă din acest ţiei, subliniindu-se că fie­ nului financiar s-a avut letin de ştiri
le obiective şi subiective an a unor măsuri tehnico- care maistru, tehnician şi în vedere ca întreaga ac­ moar ouclo:
van)
ale. acestora. organizatorice (reorganiza­ inginer trebuie să se im­ tivitate a unităţilor din Ac tu. .aţi şi
rea fluxului tehnologic, a-
Raportîndu-se la sarcini-, sigurarea din timp a bazei plice mai temeinic în ve­ toate sectoarele să fie a- Fotbal minu
le ce revin colectivului materiale,, dotarea unităţi­ derea promovării progre­ şezată pe principiile eco­ 15,00 Buletin
Concert de
din documentele Congre­ lor cu o serie de maşini sului tehnic, a unor tehno­ nomice ale rentabilităţii şi Iară; 16,30 în
sului al XH-lea şi Confe­ moderne, de mare randa­ logii moderne, cu eficien­ eficienţei. Important de tei; 17,00 Bl
17.05 Cu pat
rinţei Naţionale ale parti­ ment, asigurarea de con­ ţă sporită în producţie.- reţinut este prevederea ca în faptă; 1"
dului, din orientările şi in­ diţii adecvate pentru de­ Adoptînd programele de în anul viitor preţurile şi ritmic; X8,0>
dicaţiile izvorîte din cu- pozitarea şi uscarea mate­ măsuri supuse analizei tarifele în toate sectoarele ■k Radiojurn
vîntarea tovarăşului Nicolae rialului lemnos etc.), care forumului autoconducerii economiei să nu crească na politică ii
19
naţională;
Ceauşescu, secretarul ge­ să garanteze realizarea rit­ muncitoreşti de la I.P.L. faţă de 1983. Totodată, în formaţii * !
neral al partidului, la Con­ mică şi de înaltă calitate Deva, cei prezenţi la adu­ proiectul planului financiar *• La sugesi
sfătuirea de lucru pe pro­ a producţiei destinate par­ nare s-au angajat să se se prevede ca indicele pre­ Radiojurnal;
dc dans; Zi
blemele muncii organiza­ tenerilor externi. De fapt, mobilizeze cu toate forţe­ ţurilor la bunurile de con­ ştiri; 23,30—
torice şi politico-educative le în perioada ce a mai sum şi tarifelor pentru muzical.
una din ideile evidenţiate rămas din acest an în ve­ servicii să rămînă neschim­
de la Mangalia, vorbitorii cu pregnanţă în cadrul a-
au reliefat, în spirit critic derea recuperării. restan­ bate, ceea ce asigură ast­
şi, mai ales, autocritic, ne­ dunării a fost tocmai ne­ ţelor la producţia de mo­ fel, în condiţiile majorării
cesitatea
mobilizării
susţi­
ajunsurile' din activitatea bilă şi la export, a pregă­ veniturilor nominale ale
nute a întregului potenţial tirii cîţ mai bune a pla­ tuturor oamenilor mun­
proprie şi a colectivelor în uman şi tehnic pentru nului afeşent anului vii­ cii, creşterea stabilită a DEVA: C
care muncesc, -dar şi o se­ realizarea exemplară în a- tor. nivelului de trai, sporirea I.M. Orăştic, secţia sculă rie. Maistrul Ioan Bucla şi se întoarce
periculos (.
rie de aspecte vizînd stilul cest an şi în continuare a continuă a puterii de cum­ borverghistul" Mihai Pricăjan se consultă în vederea execu­ DOARA: S
(Modern);
de muncă al organului co­ prevederilor la export. MIRCEA LEPĂDATU părare. ţiei linei matriţe. pezilor (Fi
periculos
Concurs (
WiMM de Bucure
De ce folosirea unor rezerve locale rămine prea Răzi 'cqr,
torul) ; p i
nire M
reştiluF ('
LUPENI: Ui
mult timp in stadiul de „idee frumoasă" 7 tru apă gri
VULCAN:
Prin lege, industria mjcă — Din albia Mureşului, service, prelucrarea pietrei taţia din Zam, în cantităţi (Luceafărul;
ducii (Mine
este definită ca un mijloc de pe teritoriul comunei, şi altele. Ce aflăm însă vagonabile. Ciudăţenia a- SA: Adine
eficace de a pune în va­ şantierul Energoconstruc- aici de la vicepreşedintele cestei pasivităţi din partea I-II (Munci
loare o serie de rezerve lo­ ţia scoate produse de ba­ biroului executiv al consi­ celor la care s-a adresat CÂNI: -Esc.
BRAC
cale. După cum am mai lastieră, aşa că,. ce fac ei liului popular 7 pensionarul Emil Furdui tul); (Steau;
bra
afirmat, pentru dezvolta­ putem face şi noi, şi ne Economia comunei rea­ cu asemenea informaţii e TIE : Eu, t
rea ei s-a alcătuit un pro­ gîndim să deschidem şi noi lizează, prin industria mi­ cu atît mai mare cu cît, trla); cu
(Flacăra);
gram la nivel judeţean şi o balastieră. Avem pe te­ că, o serie de produse, dar prezentînd o serie de pro­ Buletin de
fiecare unitate administra- ritoriu piatră pentru con­ cînd să le valorifice se îm­ be din pămînturile respec­ de cultură)
tiv-teritoriălă şi-a alcătuit strucţie, bazalt. Putem în­ piedică în lipsa unor ca­ tive Institutului Central de căpătui 1
brazi : IV
planul propriu. în ele au fiinţa o activitate care să taloage de preţuri. Tot aici Chimie, acesta s-a arătat LAN; întur
fost încorporate teoretic producă piatră fasonată aflăm şi un alt fapt, pe foarte interesat şi chiar de cultură)
toate rezervele valorifica- s-a oferit să elaboreze teh­ berto Cari
bile din teritoriu. Deran­ nologiile de valorificare. E roz (Mureţ
ducii
lui
jează însă încetineala cu Industria mică—industria marilor posibilităţi deranjant să afli că alţii, na).
C.S.H. Atelierul mecanică I. Strungarul Ştefan Lăcătuş* care se pun în aplicare a- de la sute de km, se arată
execută lucrări de" bună calitate şi depăşeşte sarcinile de ceste programe. Unde şi în interesaţi de rezervele din
plan lunar cu 30—40 la sută. pentru construcţii de şo­ care, oricît ne-am strădui,
ce se împiedică transfor­ sele sau chiar de case. nu-1 putem înţelege. Lu­ pragul uşii noastre, cînd
marea în realitate a preve­ — Dumneavoastră aveţi crătorilor secţiei de insta­ valorificarea pămînturilor
derilor din ele ? laţii electrice nu li s-au colorate este la îndemîna
Ordinea şi disciplina trebuie Pentru a da un răspuns, la C.A.P. o crescătorie de putut plăti drepturile bă­ oricăruia dintre cele trei
chiar şi parţial, la această raţe. neşti pentru că n-a existat consilii populare. în trea­
— Da, şi vrem s-o ex­
să
încercăm
să-şi spună cuvlntul I întrebare de experienţa ne tindem la două mii de forma legală de plată. Ac­ căt fie spus, s-a stins şi
interesul pe care la un mo­
a
folosim
două comune : Brănişca şi păsări. tivitatea respectivă n-a ment dat, la intervenţia
, (Urmare din pag. 1) nului se impune îmbunăr — V-aţi gîndit că din fost cuprinsă în planul dat ziarului, se părea că-1 are
tăţirea necondiţionată a ac­ Uia. puful raţelor s-ar putea de la judeţ. Prin urmare, în problema respectivă
proape completă a multora tivităţii de producţie prin Comuna Brănişca are în cîştiga bani, transformîn- iniţiativa are şi riscurile I.J.P.I.M.P.S.
dintre factorii subiectivi ce organizarea superioară a sectorul cooperatist, repre­ du-1 în perne ? ei. Dar de ce ? E mai greu Ce dorim să scoatem în
au diminuat în mod frec­ producţiei şi a muncii, prin zentat de Cooperativa agri­ — Nu ştim cît o fi de de modificat.un plan decît evidenţă prin aceste exem­
vent producţia de cărbu­ intensificarea ritmurilor de colă de producţie şi Coo­ rentabilă o asemenea acti­ de creat o activitate nouă ? ple ? Se face prea multă
Timpul
ne a minei. Neîncadrarea extracţie pe baza utiliză­ perativa de producţie, achi­ vitate. ■ ' De ani de zile un om teorie în jurul Industriei azi, 19
în indicele de calitate pla­ rii judicioase a timpului ziţii şi desfacerea mărfuri­ Rentabilă este, de vreme de bune intenţii bate la mici cînd de fapt în cazul Vreinea v
nificat (norma internă la de lucru şi a utilajelor din lor, o serie de activităţi ce ce „materia primă", pe lin­ diferite uşi, oferind infor­ celor mai multe dintre re­ sebi noap
cenuşă este depăşită cu dotare. în continuare, pînă folosesc rezervele locale gă că dă carne, se lasă maţii bine argumentate de­ zervele locale valorificabi- ţa. Cerul
Izolat se
4,8 puncte), este o conse­ la finele lunii decembrie, care ţin mai mult de auto- şi dezbrăcată de puf. Tre­ spre existenţa în perime­ le nu se cqr decît o serie sori slabe
cinţă imediată a slabei- mina trebuie să realizeze aprovizionare. Discutăm buie numai încercat, căci trul comunelor Burjuc, . de amenajări simple. Cei fia modei
preocupări a brigăzilor, o medie zilnică de 2 532 to­ problema cu tovarăşul To- o asemenea- îndeletnicire Zam, Lăpugiu a unor va­ numiţi de lege ca organi­ cărl temp
maiştrilor, a conducerii sec­ ne de cărbune. Raportîn- vie Manea, preşedintele nu reclamă nici un fel de lori mari cum ar fi bari- zatori ai micii industrii se km/oră d
vestic. T
toarelor pentru îmbunătă­ du-ne la capacitatea de C.A.P., un om cunoscut ca investiţie. tina, minereul • de fier şi uită prea mult cu coada, nime vor
ţirea activităţii de alege­ producţie existentă, la linia destul de întreprinzător. •Comuna vecină, Ilia, dez­ pămînturile colorate. Nici ochiului în grădina altora tre minui
re a şistului vizibil în aba­ de front şi la dotarea cu — Tovarăşe Manea, de voltă ceva mai multe acti­ măcar. în privinţa acestora grade,
între 2 ş:
taje şi pe fluxul de trans­ utilaje, obţinerea acestui ce rezerve dispune, după vităţi de natura celor în din urmă nu s-a oferit ni­ şi prea puţin cu amîndoi dimineaţa
în
propria
port din subteran. volum de producţie este părerea dumneavoastră, co­ discuţie: reparaţii obiecte meni să le valorifice, deşi ochii. dacă este să grădină. ceaţă, c
Şi
vorbim
în aceste condiţii, în pe­ pe deplin posibilă. Ordi­ muna Brănişca şi pe care de uz. casnic, instalaţii e- sînt foarte uşor exploata­ drept, e prea multă iner- chiciură.
(Meteorol
rioada de timp care a mai nea şi disciplina trebuie le-ar putea folosi în mica lectrice, prelucrarea sorgu­ bile, aflîndu-se chiar şi în Alexandri
rămas pînă la sfîrşitul a- să-şi spună euvîntul! industrie ? lui, presă de ulei, auto­ sterilul haidat de la flo- ţie - ION CIOCLEI