Page 75 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 75
AARŢI, 22 NOIEMBRIE 1983
/A Cetate nouă în sărbătoare"
UNE
Ansamblul artistic emerit al minerilor 1
„Cetate nouă în sărbă ror şef al Procuraturii jude • Astăzi, evocarea li I
toare ' — cea de-a opta ţene a reliefat personalita terară „65 de ani de la
1
;ascS.
: iîn- ediţie a săptămînii cultural- tea dr. Petru Groza şi a di unirea Transilvaniei cu din Dombas în judeţul nostru
Voflă educative din municipiul De plomatului Nicolae Titules-
Partea va a început ieri sub aus- cu, iar scriitorul Radu Cio- România" (organizată de co
lectivul liceului „Decebal"),
piciMe generoase ale ma banu a dat cu măsura-l ta
:: „Po- nifestărilor omagiale dedi lentului o pagină literară colocviile revistei „Contem Mesageri străluciţi ai cîntecelor şi
’ătlurca cate împlinirii a 65 de ani dintr-o vibrantă pagină de poranul" — prezentarea vo
gramu- de la făurirea statului na viaţă a unui înaintaş. lumului „Laureaţi ai Pre
ţional unitar român. „Su • „Lauri" a fost intitulată miului Nobel pentru literatu dansurilor populare sovietice
stivalu- flet din sufletul neamului ră", ca şi spectacolul Operei
intarca întîlnirea oamenilor muncii
meu — simpozionul cultural- de la Ţesătoria de mătase române dîn Timişoara cu
lui ştiinţific, desfăşurat în sala Deva cu membri ai cenaclu „Tosco", de Puccinl, vor în Cintecul şi dansul oferit mente artistice desfăşurate leksandru Kozacenko şi A-
ieri seară la Deva de An
ilenţesc mare a casei de cultură - lui literar „Ritmuri", lau tregi manifestările „Cetăţii.-". samblul artistic emerit al la cea mal in altă cotă leksandru Ctberko), de b
valorică.
dansul umoristic „Păpuşa'
pe în- a marcat înălţător debutul reaţi ai Festivalului naţional minerilor din Dombas — la jocurile din Carpaţi „Ti-
ţparţial manifestărilor. A fost un o- „Cîntarea României". Au prestigioasă formaţie afla 35 de artişti au umplut
magiu adus intelectualităţii participat cu poezie şi proză scena cu tezaurul artei, fie lenken“ sau la acel entu
româneşti, prinos de recu Dumitru Hurubă, Luiza Landt, „POEZIA tă de o zi in judeţul nos care moment fiind unicat, ziast final pe motivul mu
tru — a făcut ca timp de o
noştinţă faţă de cei care în Letiţia Gavrilă, Ecaterina ALPINISMULUI» fiecare prezenţă întrecin- zical al cunoscutului cin tec ?,
ial co- oră şi jumătate sala „Arta" d-o pe cealaltă, avind ca „Kalinka“ — fiecare mo- I
domeniile ştiinţei, -tehnicii, Staicu, Constantin Dehe- La Casa municipa să răsune de aplauze,
emă a culturii, artei, diplomaţiei au lean. lă de cultură Deva a pacitatea de a emoţiona meni a fost o sărbătoare
■or dovedit prin întreaga acti Muzica şi jocurile popu şi a transmite mesaje de petrecută in aplauzele pu
naţio- • Ziua deschiderii celei avut loc o manifesta lare, susţinute intr-uh spec o factură superioară. De blicului.
vitate şi viaţă că sînt suflet de-a opta ediţii a săptămî re inedită organizată
bună- din sufletul neamului, pu- nii cultural-educative a pri de secţia alpinism a tacol de înaltă ţinută ar la „kazaciokul sărbătoresc", Ansamblul artistic emerit
nînd o cărămidă trainică la lejuit şi membrilor cercurilor tistică, au apropiat inimile in care folclorul ucrainean al minerilor din Dombas,
ăspîn- Asociaţiei sportive „Să participanţilor intr-o caldă şi-a revărsat frumuseţea in
e Vic- edificiul noii societăţi. Prof. de istorie şi limba şi litera nătatea" Deva, în cola cu nesecatele sale izvoa
irtea I Maria Mitrofan, secretar al tura română de la Liceul trăire artistică. tr-o interpretare Impresio re de inspiraţie, — a adus
ei Comitetului judeţean de borare cu cercul foto Bogăţia de idei şi sen nantă (coregrafia Aleksei
al co industrial nr. 3 Deva o a- al aşezămîntului gaz timente a folclorului po la Deva sentimentul şi spi
partid, a relevat munca celor preciată manifestare, desfă Goman), la cîntecele ru ritul popoarelor prietene
care au „schimbat sapa-n şurată sub simbolicul generic dă. Secţia alpinism de- poarelor sovietice - creaţie seşti şi romanţele aduse de in imaginile vii, adevărate
condei şi brazda-n călima «Veniţi la Alba lulia, ro veană (coordonator Cor muzicală, cîntece vechi şi soliştii de mare talent A- ale artei.
nel Alexandru), care a
ră'', unind prin creaţia lor mânii". La casa de cultură cucerit în această toam noi, dansuri — a fost im leksandra Pirogova şi Vik-
cuvîntul partidului, conf. univ. ca şi la unităţile economice nă cupa „Cheile Aiu- presionant redată prin mo tor Karant (la baiane A- LUCIA LICIU
dr. ing. Nicolae Andronache, şl în şcolile din municipiu dului” şi cupa „Vadul
11.00 inspector general al Inspec „Cetate nouă în sărbătoare"
11,05 toratului şcolar judeţean, Crişulul", a deschis la
i 12,00 — organizată de Consiliul casa de cultură o suită
5 Li- într-o scurtă dar elocventă municipal de educaţie poli de proiecţii de o fru
12,25 intervenţie s-a referit la ro
ului ; tică şi cultură socialistă Deva museţe impresionantă.
15.00 lul şi locul dascălului în so şi casa municipală de cul Inaugurată eu „Poezia
16.00 cietatea românească, dr. tură — a stat, de la primele
Cîn- alpinismului", desprinsă
item- Elena Todoran a stăruit a- el manifestări sub semnul din cromatica şi reali
me- supra modului de implicare înălţător al fiorului patrio
gaze- tatea anotimpurilor,
Bule- a medicului în viaţa socială tic, cu penetrante ecouri suita de proiecţij va i
lore- a ţării, Ion Retegan, procu educative. continua cu „Masive
I w
orâ, muntoase" în care, de
:e în
23,00 sigur, traseele alpine
,25 — vor avea prioritate.
L Realizată cu concursul
Salonul de toamnă al membrilor secţiei — Tra-
ian Mânu (imagini), ing.
Bianu
pri
umorului - Petroşani ’83 Adrian manifestare — „Poezia
ma
alpinismului" a debu
ilace Simbătâ dimineaţă, în re"), 1 s-a decernat pla
■tan foaierul Teatrului de stat cheta ziarului „Steagul ro tat cu succes. Secvenţe din spectacolul ansamblului artistic din Dombas.
ban
ii) j H Valea Jiului" Petroşani, şu" Petroşani.
Fla- s-au inaugural manifestă Cu prilejul vernisajului,
ide- rile celei de-a opta ediţii la care au participat re tru este să nu pierdem unui atacant al echipei Avem nevoie
leo- a Salonului de toamnă al prezentanţi ai organelor 3a scor şi — de ce nu gazdă, este ratată de Stoi
PE- umorului, desfăşurat sub judeţene şi municipale de am spune-o, de a cuceri ca ! Jocul continuă în no
rlos genericul tematic „Virsta a un punct sau chiar victo ta de dominare a gazdelor de pace
Jni- partid şi de stat, numeroşi ria". Visul celor de la însă oaspeţii se apără bine
ie); treia". iubitori ai caricaturii din Mureşul Explorări
în Juriul actualei ediţii, pre municipiu, artişti ai Tea Mecanica nu s-a înfăptuit. şi nu mai cedează pină (Urmare din pag. 1)
UL- Deva - Mecanica N-au eîştigat, n-au „ciu aproape de finalul partidei
Lu- zidat de scriitorul Romulus trului de stat „Valea Jiu pit" nici un punct, dar au (min. 80), cînd Vălăşutean
co- Vulpescu, a vernisat cele lui" Petroşani au susţinut Orăştie 2-0 (1-0) xistenfel omenirii, însăşi via
'rea 70 de caricaturi selecţio un recital de poezie patrio pierdut la un scor strîns. înscrie de la peste 20 de ţa. Cerem: ferm să se pună
A : nate, opere a 32 de artişti tică dedicat Marii Uniri. Un joc desfăşurat In li S-a jucat cu mult an metri. Victoria a revenit
ito- mitele deplinei sportivităţi, pe merit gazdelor cu scorul capăt cursei înarmărilor, să
tre- profesionişti şi amatori din Artiştii participanţi la a gajament şi după circa 20 de 2—0. nu se amplaseze in Europa
îte- municipiul Petroşani şi din opta ediţie a Salonului de încheiat cu un scor favo de minute de dominare a A arbitrat corect şi noi arme de distrugere ş)
at ţară, acordind premiul I lu toamnă al umorului au fost, rabil echipei gazdă, care gazdelor, după ratarea lui autoritar I. Caraman (0- moarte, să se retragă şi să
a fost mai bună, mai lu
ier- crărilor „Piramida vkstelor" simbătâ, oaspeţii minerilor Ştef, din min. 35, acelaşi radea). se lichideze cele existente*
itul şi „Clepsidra", aparţinind din Petrila (la „ziuă" şi in cidă, mai insistentă, deşi Ştef face o cursă solitară Mureşul Explorări : Balla
va- am putea spune că ea nu pe aripa stingă, de unde lată o chemare plină de ra
[U- artistului plastic Mircea subteran), iar duminică au pasează şi Mechinici reia — Bucur, Ştef, Fogoroşi, ţiune şi umanism adresată
de Bitcă, din Deva, Lucrarea vizionat spectacolul „Dom s-a ridicat la nivelul ade-’ Mechinici, Ştefănescu, Vă de un popor — prin cel mai
?iul „Păianjenul singuratic", sem. nişoara iulie“ de August văratel sale valori. La a- spectaculos,’ deschizînd sco lăşutean, Tirchineci, Pre
0 ; cest lucru a contribuit în rul. de seamă om al său — fo»
ir ; nată de clujeanul Mihai Stremberg. da (Cismaş), Popa, Stoica. turor guvernelor Europei,
nit Boacă, a fost răsplătită cu Expoziţia, care cuprinde mare măsură şi tactica de La reluare, gazdele atacă Mecanica Orăştie : Muşat
:de strictă defensivă aplicată în trombă, hotărîţi să ma (Horvath) — Sterie, Gru- S.U.A. şi■ Canadei, întregii
[E- locul II, in vreme ce ca lucrările selecţionate în a- joreze scorul, fiind pe lumi pentru: a păstra şi con
[u- ricaturistul Mihai Barbu ceastâ ediţie a salonului, de orăştienl. Cu două zile ber, Szatmari, Crişan, Stan- solida pacea, pentru a în
din Petroşani a obţinut, cu poate li vizitată pină in în urmă, ex-deveanul Gru- punctul de a înscrie chiar clu, Băda, Gherga, Cistian, lătura norii ameninţători ai
„Tigaia virstelor", premiul ziua de 29 noiembrie a.c. ber ne declara: „Avem în min. 49. Dar, lovitura Curtean, Oprescu (Buzea). războiului, Eu şi ceilalţi
III. Lui Alexandru Bartfeld, în faţa noastră un adver de la 11 m acordată la membri ai cooperativei noas
din Suceava („La ghicitoa ION VULPE sar puternic. Scopul nos un fault în careu asupra PAUL VALER
tre, ca şl toţi oamenii mun
D I V I Z I A B 3 D I V I Z I A C 8 cii din judeţul nostru, îmi a-
lâţur voinţa- h voinţa intre
Rezultate : Minerul Cavnio — U.T.A. 1—0; Rezultate : Dacia Orăştie — Minerul Paro- gii noastre naţiuni, la che-,
Simpozionul judeţean Metalurgistul Cugir — Ind. sîrmei C. Turzli şeni 2-2; Victoria Călan — Metalul O. Roşu mările şi îndemnurile cuprin
53. 1—1; Minerul Motru — „U“ Cluj-N. 1—0; Steaua
13. C.F.R. — Gloria Reşiţa 2—0; Rapid Arad — 1—0; Minerul Şt. Vulcan — Metalul Bocşa se in cuvînfarea tovarăşului
15. Minerul Lupeni 1—l; Poli. Timişoara — Aurul 1— 1; Minerul Oraviţa — Minerul Anina 0-0; Nicolae Ceauşescu, in Ape
52. Insuficienţa renală cronică Brad 1—0; C.F.R. Caransebeş — Olimpia S. Ma Mureşul Explorări Deva — Mecanica Orăştie lul Marii Adunări Naţionale.
>8, n re 2—1; C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Timişoara 3—0;
Someşul S. Mare — Armătura Zalău 0—2. 2— 0; U.M. Timişoara — Minerul Aninoasa
.7, 5—0; Minerul M. Nouă — Minerul Certej 1—0;
în sala mică a Casei doara şi Spitalul orăşenesc C L A S A M E N T U L
78 de cultură din Deva a Lupeni. Minerul Ghelari — Construct. Timiş. 2-0. Renan tarea
L
C
N
E
M
L
U
T
A
S
A
*
avut loc Simpozionul ju Manifestarea a cuprins 1 . C.S.M. Reşiţa 14 10 0 4 25-12 20 1. Mureşul Explorări 13 9 3 1 25-11 21
deţean al secţiei de medi un număr de 18 referate 2. „U" Cluj-Napoca 14 9 0 5 31—11 18 2. U.M. Timişoara 13 7 1 5 30-15 15 ia arme
cină internă cu tema „In şi comunicări care au a- 3. Poli. Timişoara 14 8 1 5 30-17 17 3. Minerul Paroşeni 13 6 3 4 20-21 15
suficienţa renală cronică". bordat aspecte actuale ale 4. Minerul Cavnic 14 8 0 6 25-19 16 4. Victoria Călan 13 6 2 5 18-14 14 (Urmare din pag. 1)
insuficienţei renale cro 5. Minerul Lupeni 14 6 3 5 18-14 15 5. Minerul Certej 13 6 1 6 23-19 13
Organizat de Secţia de
nice şi ale modificărilor 6. Armătura Zalău 14 7 1 6 13-19 15 6. Minerul Anina 13 5 3 5 20-17 13 fii, România a adresat din
medicină internă a Filialei 7. Aurul Brad 14 6 2 6 24-24 14 7. Dacia Orăştie 13 5 3 5 21-19 13
echilibrului acido-bazic în nou apelul•' către conducăto
Hunedoara—Deva a Uniu 8. C.F.R. Timişoara 14 7 0 7 23-24 14 8. Construct. Timiş. 13 5 3 5 19-18 13
insuficienţa renală cronică, rii Statelor Unite ale Ameri-
nii Societăţilor de Ştiinţe observaţii pe 36 de cazuri 9. C.F.R. Caransebeş 14 7 0 7 14-29 14 9. Minerul Ghelari 13 5 3 5 16-23 13 cii şi conducătorii Uniunii
Medicale şi Direcţia sani ale cauzelor aceleiaşi insu 10. Metalurg. Cugir 14 5 3 6 20-19 13 10. Metalul Bocşa 13 5 2 6 19-13 12 Sovietice pentru renunţarea
14 6 1 7 14-16
13 6 0 7 18-18 12
13
11. Ind. sîrmei C.T.
11. Minerul M. Nouă
tară a judeţului, simpo ficienţe, forme particulare 12. Minerul Motru 14 6 1 7 17-20 13 12. Metalul O. Roşu 13 6 0 7 15-19 12 la amplasarea noilor rache
zionul s-a bucurat de pre în hipertensiunea arteria 13. U.T. Arad 14 6 1 7 17-21 13 13. Mecanica Orăştie 13 6 0 7 14-23 12 te in Europo şi la dezvol
zenţa şi aportul a nume lă accelerată, modificări 14. Olimpia S. Mare 14 6 0 8 23-23 12 14. Minerul Oraviţa 13 5 1 6 16-21 11 tarea celor existente, pen
tru trecerea la retragerea şi
14 6 0 8 18-25
15. Someşul S. Mare
roase cadre de prestigiu ale metabolismului lipidic 16. Gloria Reşiţa 14 5 1 8 10-16 12 15. Minerul Şt. Vulcan 13 4 2 7 15-27 10 distrugerea- celor deja fabri
13 3 3 7 11-23
11
9
de la Clinica medicală II la bolnavii cu insuficienţă 17. Steaua C.F.R. 14 6 1 7 22-19 9 16. Minerul Aninoasa Minerul A ni- cate.
Etapa viitoare (penuItimc)
Timişoara, de la Clinica renală cronică terminală, 18. Rapid Arad 14 3 3 8 14-30 9 noasa — Minerul Ghelari; Metal u 1 Bocşa - Ca mineri,, doresc ca, îm
urologică şi Secţia clinică ca şi problematica pusee- Minerul Paroşeni; Min. M. Nouă - Meca preună eu brigada pe care
Etapa viitoare: Minerul Motru — Someşul S. o conduc, să ne aducem o
dc nefrologie şi hemodia- lor acute, factori de a- Mare; Aurul Brad — C.F.R. Timiş. ; U.T.A. — nica Orăştie; Construct. Timiş. — Minerul contribuţie tot mai mare la
liză din Cluj-Napoca, de gravare, anomalii fosfocal- Metalurgistul Cugir; Armătura Zalău — Min. ; Anina; Minerul Certej — Victoria Călan; Me dezvoltarea şi înflorii ea pa
—
Steaua
Mate
Olimpia
Cavnic;
S.
C.F.R.
talul O. Roşu — Minerul Oraviţa; Mureşul
la Spita’ul judeţean Deva, cice serice în aceeaşi in Gloria Reşiţa — Minerul Lupeni; Ind. sîrmei Explorări — Min. Şt. Vulcan; Dacia Orăş triei noastre,, pentru caia este
C.T. — Rapid Arad; Poli. Timişoara — C.F.R.
Spitalul municipal Hune suficientă. Caransebeş; „U“ Cluj-N. — C.S.M. Reşiţa. tie — U.M. Timişoara. nevoie de pace şi linişte.