Page 79 - Drumul_socialismului_1983_11

■;RCURI, 23 NOIEMBRIE 1983 Pag. 3

65 DE ANI DE LA FĂURIREA HQMÂN1A®CEAU$ESCU«PA€E I
STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN
în avangarda luptei pentru apărarea
iţii
lă
loexpres Constituirea gărzilor naţionale din Transilvania
leilor cuceririlor civilizaţiei umane
ograrau- Cuvintarea secretarului ge­
mai importantă pentru toate
rţial co- moment important in realizarea Marii Uniri neral al partidului, preşedin­ tinuu, nu există sarcină telor nucleare işi asumă o
răspundere
mare
faţa
in
tele României socialiste, la popoarele şi guvernele, pen­ propriilor popoare, in laţa
i eco- Victoriile puterilor Antantei a apăra localităţile împo­ mai multe comune însă ei recenta sesiune a înaltului tru toţi locuitorii planetei ca tuturor popoarelor lumii.
pe toate fronturile, în toam­ triva elementelor reacţio­ erau plătiţi în bani, iar pe forum legislativ al ţării şi aceea a opririi cursei de­ România, prin glasul său
umcnte-
ni de la na anului 1918, au dus, în nare ale fostei administra­ alocuri şi în produse. „ Apelul Marii Adunări Naţio­ mente a înarmărilor. Poporul cel mai autorizat, al pre­
ui na- final, la prăbuşirea puteri­ ţii austro-ungare, supra­ nale către parlamentele şi nostru este un popor paşnic, şedintelui ţării, s-a pronunţat
român. După adunarea de la
ailitantă lor centrale, deci şi a im­ vegherea căilor ferate, apă­ Alba lulia, din 1 Decembrie parlamentarii din statele eu­ care merge cu paşi siguri pe şi se pronunţă cu putere
unita- periului austro-ungar sub rarea împotriva abuzurilor 1918, cînd s-a constituit ropene, S.U.A. şi Canada au drumul construirii unei so­ pentru oprirea cursei înar­
în lupta săvîrşite de armata germană găsit în conştiinţele noastre, cietăţi drepte, a bunăstării mărilor, pentru tratative de
ezarma- dominaţia căruia se afla şi Consiliul Dirigent, a început
şi pro- Transilvania. Momentul a în retragere, precum şi îm­ o nouă etapă în organiza­ ale tuturor fiilor acestui po­ şi civilizaţiei. Pe astfel de pace şi dezarmare. Aceste
coincis cu o mişcare revo­ potriva acelora care se rea instituţiilor administra­ por, un profund ecou şi o drumuri au pornit multe na­ iniţiative sint susţinute hotă­
Răspîn- dedau la furturi şi jafuri. tive şi de apărare internă neţărmurită adeziune. Şi ţiuni şi popoare ale Europei rî t, cu căldură de toţi oa­
de Vic- luţionară crescîndă a mase­ noi, cei ce muncim în bazi­ şi ale lumii, insă ele işi văd menii muncii din patria noas­
şi externă. Gărzile naţionale
— ulti- lor populare în diverse ţări. in manifestul Senatului na­ vor fi subordonate Ministe­ nul minier din Poiana Rus- astăzi ameninţate aspiraţii­ tră, români, maghiari, ger­
In Transilvania, expresia ţional român din Ardeal, căi, asemenea întregului le de pericolul unui război
mapa- rului de Război, dar rolul mani sau de alte naţiona­
acestei mişcări revoluţio­ Garda Naţională era conce­ lor începe să scadă, pentru nostru popor, vedem ilustra­ pustiitor. Tocmai de aceea lităţi deopotrivă. Pacea este
tcrpreţi nare a fost declaraţia de pută ca trupă regulată, fapt ca, începînd cu 15 ianuarie te în aceste două docu­ asistăm astăzi la o mişcare condiţia primordială a tot
autodeterminare a popu­ care explică şi compunerea mente de mare importanţă generală in favoarea păcii, ceea ce înseamnă viaţă,
ial co- 1919, să fie desfiinţate. teoretică şi practică, îngri­ a continuităţii civilizaţiei u-
laţiei româneşti, care, prin ei exclusiv din soldaţi şi Cu toate că au acţionat muncă, bucurie, lată de ce,
citirea ei în parlamentul ofiţeri români. Ea se afla intr-o perioadă relativ scur­ jorarea pe care o simte fie­ mane pe planeta Pămint. pe toate meridianele globu­
Nici un popor nu poate şi
maghiar la 18 octombrie sub drapel naţional şi avea tă, consiliile şi gărzile na­ care om de bine în faţa nu trebuie să privească lui se cere, din miliarde de
actualei stări de încordare
1918, făcea cunoscut opiniei limba de comandă română. ţionale şi-au dovedit rolul din relaţiile internaţionale şi îngăduitor sau indiferent des­ piepturi, să înceteze cursa
Înarmărilor, să nu mai fie
publice mondiale năzuinţele Gărzile naţionale româneşti hotărirea noastră fermă de făşurarea in Europa a noi ameninţată existenţa civili­
poporului român - unirea erau organizate pe comita­ pentru care fuseseră create a lupta pentru apărarea rachete nucleare cu rază zaţiei umane oe planeta
)0 Ră­ te, pe cercuri pretoriale şi - acela de a contribui la
ii; 6,30 într-un singur stat naţional, realizarea sarcinilor impuse păcii. medie de acţiune. Aşa după noastră.
agri- independenţă şi libertate. pe comune, aflîndu-se în Astăzi, cînd deasupra Eu­ cum sublinia t o v a r ă ş u l NICOLAE PETREA
arnnl ; Organul creat pentru în­ stare de subordonare faţă de lupta întregului popor ropei şi a lumii plutesc norii Nicolae Ceauşescu, statele, miner, şef de brigadă
moare român pentru înfăptuirea ameninţării cu un cataclism guvernele şi oamenii poli­ la mina Est a secţiei
tevlsta făptuirea acestei aspiraţii a de Consiliul Naţional pe lîn­
meio- fost Consiliul Naţional Ro­ gă care se creau ; în ace­ statului naţional unitar, ideal nuclear, cînd arsenalele mor­ tici care admit instalarea pe miniere Teliuc, din radrnl
> ştiri; despre care t o v a r ă ş u l ţii se perfecţionează con- teritoriul ţării lor a rache­ I 6* Munedoor-
îităto- mân Central (C.N.R.C.), care, laşi timp ele se conformau Nicolae Ceauşescu spunea
ştiri; încă de la sfîrşitul lunii oc­ şi ordinelor comandamentu­
auzi că că este : „măreţ act de
ţările tombrie, a început să ia o lui Gărzii Centrale şi, res­ \
in de serie de măsuri politico- pectiv, resortului de război dreptate istorică pentru care
usclul s-au jertfit nenumărate ge­ CITITORII
citi- administrative şi militare. al Consiliului Dirigent. Cu neraţii ale înaintaşilor. Fău­
Bule. Organizarea sub aspect mi­ ocazia constituirii şi orga­
ttin» nal român a fost astfel ro­ PM,
rirea statului unitar naţio­
DL litar a fost concepută prin nizării gărzii, se stabilea
12,45 crearea gărzilor naţionale localul pentru cazarmă, locul ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI
-tv. ; dul luptei principalelor clase
15.00 pe lîngă consiliile naţionale, de instrucţie, posibilităţile şi pături ale societăţii, al \ INCORECTITUDINE \
16.00 activitate de care s-a ocu­ de dotare cu arme şi mu­ o Maria Ştreangă —
; Re- pat secţia militară a întregului nostru popor, o \ Controlul efectuat la \ sau nu dreptul la pensie.
oleta niţii şi se depunea jurămîn- expresie a legităţii obiecti­ Simeria. Sucursala jude­ Adresaţi-vă, deci, DTcc-
dicu- C.N.R.C., iar după 1 decem­ tul de credinţă prin care magazinul alimentar nr. I ţeană ADAS Hunedoa­ ţiei pentru probleme de
d u I, brie 1918, Consiliul Dirigent ve a progresului social şi ţ 78 din Hunedoara a evi- 1 ra—Deva vă face cu­ muncă şi ocrotiri sociale
pro- membrii gărzilor se obligau l denţiat cîteva practici 1
16.40 prin resortul de război. să întărească disciplina şi naţional, care a asigurat u- noscut că s-a aprobat, în a judeţului Hunedoara,
ice ; Gărzile trebuiau să asi­ nitatea deplină şi pentru } inadmisibile in munca \ mod excepţional, plata Oficiul asigurări sociale
17,05 ordinea, să execute întoc­ ) gestionarei Elena Vaidoş. l răscumpărării asigurării şi pensii de stat, comu-
Inte- gure ordinea şi siguranţa mai ordinele C.N.R.C. totdeauna a naţiunii noastre, ţ Pe lîngă neafişarea pre- )
17.40 publică, să apere bunurile Documentele epocii relie­ deschizînd calea afirmării ei dv., în valoare de 1730 nicînd data naşterii, pe­
18,00 i furilor la unele produse \ lei. rioada de Vmp lucrată
dez- publice şi particulare, să se fează faptul că în unele tot mai puternice în viaţa i şi nescoaterea în vînza- i (în mod exact), precum
19,00 îngrijească de aproviziona­ \ re a unor ,mărfuri, au t
zică; localităţi serviciul de gar­ economică şi politică a • Valeriu Segărceanu — şi datele din livretul mi­
adu- rea populaţiei cu cele tre­ dă era considerat o datorie i fost găsite trei bidoane Lupeni. Scrisoarea dv. nu
atie; buincioase, să întreţină le­ lumii". } cu ulei pus la Încălzit ţ conţine suficiente ele- litar privind* încorpora­
Igri- de onoare, fapt pentru care 1 pentru a-şi mări volu- . mente pentru a vi se pu­ rea, concentrarea şi parti­
tolte gături cu organele similare se făcea cunoscut de la Prof. VIOREL VÂNĂTORU, ţ mul I
La ale altor naţionalităţi. Găr­ tea comunica dacă aveţi ciparea la război.
> zi început că membrii gărzilor Filiala Deva
arca zile mai aveau misiunea de nu vor fi plătiţi, in cele a Arhivelor statului \ TAXI... TREN
rea- SESIZĂRI - SOLUŢII
î o- i In mai multe dimineţi, \
pen- „De executarea în ter­
stop 1 persoane neidentificate - i • Vă facem cunoscut,
ţ lucrători la secţia a lll-a i tovarăşi locatari ai blo­ menele stabilite a lu­
l o Uzinei de utilaj minier J cului nr. 27 din strada crărilor — răspunde
Şi reparaţii Crişcior, mi- ţ Zarandului, Brad, că cele G.I.G.C.L. — se vor ocu­
i neri de la Ţebea, muncitori l sesizate de către dv. au pa tovarăşii din comisia
!| ai unităţii service, si- } fost verificate la faţa lo­ amintită".
i tuate la intrarea în ora- \ cului de către o comi­
1 şui Brad - călătorind spre ( sie alcătuită din şeful • „Cercetînd cele re­
ţ locurile de muncă cu tre- ! Şantierului nr. 4 Brad al latate în scrisoarea a-
( nul personal 3121, îl ) T.C.H., ing. Ioan lenei, dresată redacţiei — răs­
/ opresc... chiar in faţa uni- \ ing. Tatiana Henţiu de la punde Direcţia comercia­
) tăfilor amintite. Cum ? I Biroul fond locativ al lă a judeţului — s-a
ţ Pur şi simplu trăgînd sem- ) G.I.G.C.L. Deva şi Şte­ constatat că intr-adevăr,
i n/vfii f _ I_____y. _f _ _ • . v 1 fan Grosu — agent cu vînzătoarea Cornelia Pe-
eo- i naiul de alarmă, deşi pinâ
?E- / la intrarea in staţia C F probleme de prestări în tric a avut deseori ati­
•los cadrul E.G.C.L. Brad, sta- tudini necorespunzătoa­
ni­ 1 Brad mai sînt 300 de me- \ bilindu-se următoarele; re faţă de cumpărători.
ci ; ţ tri. Sutele de călători ^
în — tencu'ala exterioară Aşa stînd lucrurile, vă
IL- ţ pierd cursele, intîrzie la l informăm, tovarăşe Emil
,u- / locurile de muncă, au o / a blocului, aflată in exe­ Dobrescu, din Deva, că
ani cuţie, se va realiza pînă
.A: } seamă de neplăceri. Ce * cel tîrziu la sfîrşitul lunii vînzătoarea C. P. neavînd
■ ă 1 aveţi de gînd, urmaşi ai calităţile cuvenite unui
A: noiembrie ; lucrător din comerţ, a
to­ \ d-lui Coe ? (Ion Coţoî, ^ — pînă la aceeaşi dată fost transferată la o altă
ile || corespondent).
i); Vedere din oraşul Sime ria. vor fi montate jgheaburi­ întreprindere. De aseme­
ua le şi burlanele ; nea, casiera Ene Maria,
Vu care a avut şl ea unele
li- — uşa de la subsol se
;r- VOINŢA ILIA — CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL abateri a fost atenţio­
oz C.F.R. SIMERIA 1—0 (0—0) va monta pînă la sfîrşi- nată pentru evitarea în
te ’tul acestei luni. Tot pînă viitor a oricăror abateri.
I : Meci de mare angaja­ SERIA VALEA MUREŞULUI 10. Foresta Orăştie 13 5 2 6 17—22 12 la finele lunii se va aco­
il- ment şi solicitare, in care Cazurile respective au
ea echipa gazdă s-a dovedit 11. Mureşul Pricaz 13 4 2 7 13—43 10 peri şi căminul de apo- fost dezbătute cu între­
ăi Rezultate : Unirea Zam — Foresta 12. Min. Teliuc 13 2 4 7 18—28 8 metru din faţa blocului. gul colectiv".
>li superioară fostei divizio­
nare C şi actualei cam­ Orăştie 3—0 (neprezentare); Voinţa Ilia 13. I.M.C. Bîrcea 13 2 3 8 13—24 7
le pioane de toamnă a seriei -— C.F.R. Simeria 1—0 ; Recolta Băcia — 14. Streiul Boşorod 13 3 1 9 17—47 7
Valea Mureşului. Chiar din I.M.C. Bîrcea 3—1 ; Constructorul Hu­
primele minute, localnicii nedoara — Metalul Crişcior 2—0 ; Dacia in arta culinară din Deva,
organizează acţiuni din ce J SERIA VALEA JIULUI Hunedoara, Brad şi Călan.
în ce mai periculoase la service Hunedoara — Mureşul Pricaz ■ Apă curentă In casele
poarta simerienilor. Cele 5—1 jj. Streiul Simeria Veche — Oxigenul din Govăjdia. Captarea unui
în
satul
Co-
izvor
de
apă
cîteva sute de spectatori Hunedoara 2—1 ; Streiul Boşorod — Mi­ CLASAMENTUL TURULUI vâjdia a făeut posibilă ali­
— timpul a fost foarte nerul Teliuc 3—2. 1. Min. Uricani 11 10 0 1 .35— 7 20 B în local nou. Adminis­ mentarea cu apă potabila a
friguros — încurajează e- traţia asigurărilor de stat din tuturor ce gospodăriilor, lu­
municipiul
s-a
Deva
mutat crare
s-a
de
finalizat
chipa favorită şi o poartă 2. Parîngul Lonea 11 8 2 1 39— 9 18 Intr-un local nou. Noua a- curînd. Cetăţenii din circum­
spre înscrierea golului, care CLASAMENTUL TURULUI 3. Prep. Lupeni 11 9 0 2 35—25 18 dresă a A.D.A.S. : parterul scripţiile electorale 18 şi 19.
blocului 21 de pe strada 23 mobilizaţi
vine în minutul 20, în ur­ 1. C.F.R. Simeria 13 10 2 1 42— 5 22 4. Avîntul Haţeg 11 8 1 2 30—10 i August, colţ cu strada Ion nel Moraru de şi. deputaţii Cor­
Gor-
Trlfan
ma unei acţiuni purtate de 2. Constr. Huned. 13 7 4 2 32— 7 5. Prep. Petrila 11 6 0 5 35—18 17 Creangă. (Ştefan Varga, co­ chi, au efectuat cea mai
omniprezentul Sava I. Re­ 18 respondent). mare parte a lucrărilor prin
9 î
priza all-a are acelaşi curs, 3. Streiul Sim. V. 13 6 4 3 14—10 16 6. Hidromin Petroş,. 11 5 1 5 33—18 n i a Expoziţie concurs de muncă patriotică, valoarea
ritlicS'ntlu-se
ia
din acesteia
culinară,
cu multe faze fierbinţi, 4. Voinţa Ilia 13 6 3 4 18—13 15 7. Autobuz. Petroş. 11 4 1 6 23-27 artă noiembrie, tncepind incinta 140 000 ici.
26
în
mai ales la poarta oaspe­ 5. Met. Crişcior 13 6 2 5 31—15 14 8. Minerul Boiţa 11 4 0 7 19—47 Complexului comercial din
ţilor. 6. Oxigenul Huned. 13 6 2 5 32—20 14 11 3 0 8 17—28 8 1 piaţa municipiului Deva, se
expoziţia-concurs
A arbitrat o brigadă 9. Măgura Pui 6 - organizează culinare, de bu-
de
produse
7. Recolta Băcia 13 5 4 4 25—21 14 10. Min. Bărbăteni 11 2 2 7 12—29
avîndu-1 la centru pe B 1 cătărie şi patiserie. Partici­
Hanzi Stan, din Deva. (Mi- 8. Dacia serv. Hd. 13 4 5 4 19—32 13 11. C.F.R. Petroş. 11 2 i 8 8—31 s ; pă coi mai buni specialişti
ron Ţie, corespondent). 9. Unirea Zam 13 5 2 6 19—23 12 12. Sănăt. Vulcan 11 1 o : 11 7—44 2 *