Page 78 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 097 ® MII

In îndeplinirea sarcinilor de partid — Realizarea autoaprovizionării teritoriale — 'ELEVSZ
O
o evidenţă clară, o urmărire permanentă imperativ ce implică o bună organizare 16,00 Telex

16,25 Viaţa culturi
îndeplinirea propunerilor gistrate. Iată, din memo­ oarecare măsură 1 Pentru şi coordonare a întregii activităţi productive 16,05 Şcoli şl trai
1G,50 Tragerea pre
formulate de comunişti în rie pot să vă dau eîteva că încă mai există pro­ 17,00 Universul fei
cadrul adunărilor generale exemple concrete. Primul puneri, probleme care-i (Urmare din pag. 1) obţină producţii sigure şi lea Jiului, Deva, Hune­ 17,50 1001 de seri
de partid reprezintă res­ ar fi „îmbunătăţirea ca­ frămîntă pe cei 68 de stabile, constant ridicate, doara, Orăştie şi altele, 18,00 închiderea ţ
Iui
ponsabilitatea cu care se lităţii pieselor turnate comunişti din organizaţie oraşe şi, sate, precum şi a la majoritatea culturilor. care îşi acoperă în bună 20,00 Telejurnal (p
munceşte, cu care sînt pentru maşinile unelte", şi care îşi aşteaptă de gospodăriilor anexe ale Totodată, un aport de măsură din producţia pro­ lor)
privite problemele cele problemă a cărei rezol­ multă vreme rezolvarea. unităţilor economice, ale seamă la aprovizionarea prie necesarul de consum 20,20 Actualitatea
mai arzătoare ce vizează vare a revenit turnătorului Au fost, ce-i drept, re­ cu produse animaliere l-au pentru cantine. în acelaşi nomie
produc­
bunul mers al producţiei, formator Iile Ocolişan. partizate concret pe oa­ cooperativelor de desface­ avut cooperativele agri­ timp, conducerile coopera­ 20,35 Memoria di
şi
achiziţii
ţie,
lor: *• 65 de
viaţa de organizaţie în După o idee personală, meni, cu termene scadente, cole din Băcia, Silvaş, Ha­ tivelor de producţie, achi­ făurirea stal
general. acesta a confecţionat şa­ dar aceasta... nu e totul. rea mărfurilor, a unităţilor ţeg şi altele, gospodăriile ziţii şi desfacerea mărfuri­ ţional unita
Intr-o recentă anchetă bloane pentru centrarea Ele au cam fost uitate, atît de alimentaţie publică, populaţiei din comunele lor sînt chemate să-şi România —
şcolare
microfermelor
pe care am efectuat-o la corespunzătoare a miezu­ de către membrii biroului, tuturor producătorilor şi Balşa, Ilia, Vălişoara etc. aducă o contribuţie mai activă penlr
a-
întreprinderea mecanică O- rilor in forme. cît şi de cei chemaţi să Rezultatele înregistrate sînt însemnată la fructificarea tea popoarele
pentru pace,
le rezolve. Propuneri ca în­ gricoli în realizarea pro­ departe însă de a reflecta deplină a posibilităţilor re, democraţ
duselor
necesare
consumu­
lăturarea rebuturilor care lui populaţiei. valorificarea deplină a existente în fiecare locali­ greş
VIATA DE FAETID se înregistrează încă peste Subordonînd eforturile potenţialului existent, în­ tate pentru a atrage la 20,50 Teatru tv. :
tia cea marc
procentul admis, rezolva­ materializării acestor ce­ deosebi în fermele între­ fondul de stat cantităţi tor Ton Popi
rea reclamaţiilor survenite prinderilor agricole de stat, sporite de produse agro­ ma parte
răştie, ne-am concentrat O altă propunere a fost din partea beneficiarilor rinţe, sub conducerea or­ în numeroase cooperative alimentare. 21,45 Stop-cadru j
atenţia asupra modului în aceea privitoare la recu­ faţă de calitatea finisării ganelor şi organizaţiilor agricole din consiliile uni­ Consiliile populare au mond
care sînt tratate aceste perarea deşeurilor metalice unor piese şi subansamble de partid, consiliile popu­ ce agroindustriale Deva, obligaţia să se implice 22,00 Melodii şi
propuneri la nivelul orga­ din nisipul ars. Maria ş.a. au rămas în afara lare din judeţul «nostru, Geoagiu, Orăştie, Ilia şi cu întreaga răspundere în (color)
nizaţiei de bază de la ate­ Costa, preparatoare de a- preocupărilor biroului. călăuzindu-se după hotă- altele, cît şi gospodăriile valorificarea superioară a 22,30 Telejurnal (r
lor).
lierul turnătorie. Pentru mestesc s-a ocupat şi se Biroul organizaţiei de rîrile partidului, au urmă­ populaţiei din comunele resurselor locale, pentru
început am solicitat se­ ocupă în continuare de bază trebuie să-şi corecte­ rit aplicarea cu fermitate Baia de Criş, Bretea Româ­ obţinerea unor producţii
cretarului organizaţiei, Gri- aplicarea ei, recuperîn- ze lipsurile în ce priveşte în viaţă a principiilor nă, Sîntămăria-Orlea şi agricole sigure şi stabile,
gore Rusu, registrul în du-se zilnic, In medie, 150— urmărirea şi controlul în­ autoconducerii şi autoapro- altele, unde se impun mă­ determinînd totodată uni­
care se consemnează pro­ 200 kg de fontă. deplinirii sarcinilor pro­ vi'zionării teritoriale. Prin suri hotărîte pentru a tăţile comerciale să asigure
punerile formulate de S-a ridicat îritr-una din­ prii asumate, să militeze unirea mai bună a efor­ creşte producţia vegetală o bună gospodărire a fon­ BUCUREŞTI I :
comunişti, numele celor tre adunările generale pentru dezvoltarea, la toţi turilor oamenilor muncii şi animalieră la nivelul dului de marfă şi livra­ dioprogramul dim
ce răspund de aplicarea trecute problema descon­ comuniştii din cadrul or­ din agricultură, ale locui­ prevederilor de plan şl al rea ritmică către popu­ La ordinea zilei
lor în practică şi termene­ gestionării lucrului la a- ganizaţiei, a spiritului de torilor de la sate şi oraşe, laţie a unor produse de cultură ; 7,00 Itai
le de rezolvare. mestecătoarele de prepara­ răspundere în tratarea sar­ în scopul valorificării mai cerinţelor actuale. O ex­ calitate, ceea ce va asigu­ 7,30 La panoul 8,00
al muncii ;
perienţă valoroasă ce tre­
a
„Nu avem un asemenea re a miezurilor. Prin auto- cinilor de partid. Pen­ depline pentru potenţialului ra o tot mai bună apro­ presei ; 8,10 Curii
sporirea
existent
registru, ne-a răspuns Grl- dotare a fost confecţionat tru că exemplele bune producţiei agricole şi dez­ buie mai mult extinsă au vizionare a oamenilor mun­ diilor ; 9,00 Bulcti
9.05 Răspundem
a-
acumulat
gospodăriile
gore Rusu, problemele ri­ din materiale refolosibi- consemnate nu pot în nici voltarea zootehniei, s-au cii cu produse agroalimen- rilor ; 10,00 Buleti
dicate de comunişti în le un amestecător cu o ca­ un fel umple golurile care, asigurat condiţii pentru o nexe de pe lîngă unele ta.re şi bunuri industriale 10.05 Interpreţi i
pacitate de 180 kg la o în­
populară; 10,30
adunările generale fiind cărcare. (Am aflat că ldeea din păcate, se mai înre­ bună aprovizionare a . unităţi economie din Va­ de consum. socialiste ; 11,00 1
reţinute în procesele ver­ şi modul de rezolvare a- gistrează încă în munca populaţiei judeţului cu ştiri ; 11,05 Rad;
de partid a organizaţiei de
copiilor... şi ante
bale şi de către membrii parţin tocmai interlocutoru­ bază de la atelierul tur­ produse agroalimentare. torllor cii”•'aţi ; ]
biroului. Să nu înţelegeţi lui nostru, Grigore Rusu)“. nătorie. Acţionîndu-se cu mai Furajarea şi îngrijirea Un de ş-
câ ele nu sînt cunoscute, Aveţi dreptate, tovarăşe multă răspundere pentru secolului „•;
comoara folcloru
că ar rămîne doar înre- secretar, dar numai într-o MIRCEA DIACONU folosirea raţională a pă- efectivelor Avanpremieră
mîntului — deşi efectele 13.00 De la 1 li
secetei prelungite s-au Clubul invitaţii!
făcut resimţite şi în jude­ (Urmare din pag. 1) tone fîn, care este ţinut Buletin de ştiri ;
citai folcloric
ţul nostru — prin lucrări pentru mai tîrziu. Dacă Voica ; 16,20 Sfat
de calitate s-a diminuat mese numai 6,8 unităţi nu­ cele 100 de vaci, cîte sînt lui ; 16,25 P
influenţa condiţiilor cli­ tritive, iar cocenii de po­ în lsctaţie ar primi 2 kg Ccauşcscu, Romă
cîntei
gram
de
matice nefavorabile, li- rumb se pun în iesle ne­ de fin pe zi, timp de 170 Coordonate ei
vrîndu-se la fondul de tocaţi, deoarece tocătoa- zile, cît ţine de obicei sta- 17.00 Buletin de
stat cantităţile planificate rea încă n-a fost pusă în bulaţia, s-ar consuma nu­ Tribuna radio ; 1
ce de Zoltam Al
de grîu, orz şi porumb. funcţiune. Viţeii sînt adă­ mai în jur de 35 tone fi­ Odă limbii rom
De asemenea, pentru pri­ paţi cu găleata pentru că broase. Deci nu este nici Orele serii ; * P
ma dată în acest an s-a instalaţia de apă nu func­ un motiv să se manifeste armare, pentru
Muzică, informat
reuşit să fie acoperit din ţionează. Hrănite cu zgîr- zgîrcenie în administrarea + De prin... ti
resurse proprii necesarul cenie — deşi unitatea are acestui furaj. Şeful de fer­ nate * Meteo +
de consum la cartofi, fruc­ un stoc de furaje bogat — mă nu ştia ce furaje are 20.00 Radiojurnal
Pen
te şi legume timpurii. O în stoc, fiindcă n-are nici cultura ’83. sigui
stabile
şi
contribuţie meritorie la vacile dau puţin lapte, pro­ 0 evidenţă a consumului sugestia ' dv. ;
aceste realizări au avut-o ducţia scăzînd de la 235 1 zilnic, nu ştie nici cîte intr-o oră * I
cooperativele agricole din lapte marfă pe zi, cît a fost vaci sînt gestante şi, în — intre dezideri
litate ; 23,00 Paf
Lăpuşnic, Rapoltu ‘ Mare, in prima zi a acestei luni, general, ştie puţine lucruri percta „Luiza“ d
Hărău, Haţeg, Ostrov, Pri- la 185 litri, ieri, 22 noiem­ despre activitatea din fer­ tier; 23,30—5,00
caz, Cigmău şi altele, care brie a.c. Evoluţia efectivu­ ma în fruntea căreia se muzical.
I.M.C. Bîrcca, secţia panouri mari. Echipa de operatori prefabricate, condusă de lui de animale, a produc­
Iosif Scbcşi realizează turnarea traverselor de mină. prin aplicarea tehnologii- ţiei de lapte şi starea de află, manifestând un dezin­
____________________________ _____ lor înaintate reuşesc să teres total faţă de atribu­
gestaţie nu sînt urmărite ţiile ce-i revin.
W.W.V.V.V.V.VVVAVAV.W.VW.V.W.V.V.'.VuV. WAWASV^V.aV.W.V^W.V/.V.VAV.VJV.Y.V.Vr la zi şi, în general, în
scripte este haos deoare.ee ALTE ASPECTE
Angajare fermă în vederea sporirii rezervelor nici şefa de fermă nici e- CONSEMNATE D E V A : Hc
conomistul
Petru
Ciuflea
nu se ocupă de oglindirea • La C.A.P. Pricaz s-au (Patria); Priete;
de materii prime şi minerale utile strictă a activităţii. în vre­ făcut vara trecută ample HUNEDOARA I
dă
la
vamă
me ce viţeii rabdă de sete, Lucrări de modernizare, dar întoarcerea din
Dezbaterile din cadrul cheltuielile de producţie la rilor aferente trimestrului rele şi zonele de explorări bazinul ce asigură alimen­ recepţia s-a realizat doar căra); Casa vist
Mar.
rurgistul);
adunării generale a re­ 1 000 lei lucrări geologice întîi al anului 1984. Nu­ în care activează, propu­ tarea curge, inregistrîn- parţial. De la 10 noiem­ seriile I-II (Ar<
prezentanţilor oamenilor au fost reduse cu 9,4 lei, mai aşa vom reuşi să ne nînd măsuri corespunză­ du-se o risipă însemnată brie încoace producţia de ne (Constructor
muncii de la întreprinde­ iar cele materiale cu peste pregătim temeinic lucră­ toare cu care să fie com­ de apă. La C.A.P. Beriu lapte marfă a scăzut do la TROŞANI: Rob
diamantul
şl
rea de prospecţiuni şi ex­ un milion lei), raportul rile la toate obiectivele. pletate programele de creş­ sînt îngrijitori de animale 343 litri la 260 litri. De rea); Şatra (7
plorări geologice Deva au prezentat în adunare şi, Că predarea din timp a tere a productivităţii mun­ buni, ca Maria Parasehi- ce ? Fiindcă furajarea ani­ LUPENI : Av
reliefat cu pregnanţă sar­ mai ales, cei care au luat proiectelor de execuţie cii, întocmite de organul vescu, Doina Pădurean, malelor este necorespunză­ Arabia (Culturi
CAN : Raidul ■
cinile ce revin colectivu­ cuvîntul au insistat, în­ pentru anul 1984 este una de conducere colectivă. Leontina Mihăiescu, Ana toare. Pînă ieri vacile cu ccafărul) ; LON
lui în vederea cercetării, deosebi, asupra unor lip­ din problemele importan­ Subliniind că în ultimii Poenar şi alţii, dar activi­ lapte au primit doar co­ grei (Minerul);
punerii în evidenţă şi ex­ suri şi greutăţi ce s-au te ce trebuie să stea în ani s-au făcut progrese tatea zootehnică de la Be­ ceni şi paie. încă nu s-a Slujbă t e i
(Muncitoresc) ; ,
plorării a noi rezerve de mai făcut simţite la locu­ atenţia consiliului oameni­ în ce priveşte introduce­ riu trebuie mai bine în­ trecut la hrănirea lor cu Caf6 express
substanţe minerale uti­ rile de muncă din şantie­ rea mecanizării, inginerul drumată şi coordonată de fîn. • Din cele 134 vaci, resc); URICAN
le, necesare în acest rele întreprinderii, evi­ lor muncii a rezultat din Ioan Cuc, şeful biroului conducerile fermei şi coo­ cîte se aflau în lactaţie la din Navarone
Mi noi
an şi în perspectivă denţiind cauzele acestora faptul că majoritatea vor­ mecanizarea lucrărilor geo­ perativei agricole de pro­ 1 noiembrie a.c., la C.A.P. BRAD : GURAB
roşie);
economiei naţionale, pre­ şi propunînd măsuri con­ bitorilor au solicitat acest logice şi alţi vorbitori au ducţie. Turdaş sînt mulse în prezent e vorba de dr
cum şi modul în care relevat, în spirit critic numai 68 şi se obţin 1,8 ncrul); ORAŞT
geologii, minerii şi sondo­ Adunările generale ale oamenilor muncii - şi autocritic, neajunsurile CÎND DEZINTERESUL, litri lapte marfă pe cap de to Carlos şi di;
;
(Patria)
Mar
rii au acţionat şi şi-au expresie a autoconducerii muncitoreşti ce se mai fac simţite în ESTE STĂPÎN vacă. Pentru ca producţia (Flacăra); GEC
propus să acţioneze în exploatarea utilajelor din să crească, se cere o mai 39 de trepte (C
continuare pentru îndepli­ în acţiune dotare, întreţinerea şl re­ Ferma zootehnică a bună furajare a animale­ tură); HAŢEG
(Dacia);
BRA
nirea sarcinilor ce le revin pararea lor corespunză­ C.A.P. Căstău are şef, în lor, deoarece cu numai 6,9 nelegale; SIME
în anul 1984. crete care să ducă la eli­ lucru. Cum, de altfel, în toare. persoana ing. Mircea Mi- u.n. ce le primeşte o vacă — seriile I-TI
Relevînd rezultatele bune minarea lor în cel mai cadrul dezbaterilor s-a Raportîndu-se la sarci­ hăileanu, dar faptul acesta cu lapte, nu se poate ob­ ILIA: Waterlc
I-II (Lumina).
pe care colectivul le-a ob­ scurt timp. evidenţiat şi necesitatea nile ce revin colectivului nu se prea vede. Iată spre ţine o producţie corespun­
argumentare
eîteva
aspec­
ţinut în perioada trecută — Rezultatele noastre unei mai bune organizări din documentele Congre­ te: de la 135 1 lapte marfă, zătoare. • La C.A.P. Dîncu
din acest an, în care pre­ din acest an puteau fi in ce priveşte aprovizio­ sului al XII-lea şi din cît a livrat unitatea în pri­ Mare, cocenii de porumb
vederile de plan au fost mult mai^bune — releva, narea cu piese de schimb, Programul special adoptat ma zi a acestei luni, s-a se pun în iesle întregi,
depăşite la majoritatea in­ în cuvîntul său, maistrul scule, materiale de con­ de Conferinţa Naţională a ajuns la o producţie de 90 încă nu s-a trecut la in­ t|t 11i ai i:‘.s
dicatorilor fizici şi valorici sondor Ionel Barbu, de la strucţii, carburanţi etc. partidului, participanţii au litri în cursul zilei de ieri. troducerea în raţiile fura­ Timpul prob
(planul la foraje cu son­ brigada geologică Valea Un alt aspect asupra abordat, într-un spirit de Cauza scăderii producţiei jere a finului, ceea ce face azi, 23 noiembr
deze a fost realizat în pro­ Jiului — dacă primeam căruia s-au oprit partici­ exigenţă muncitorească, cu ca producţia de lapte mar­ mea va fi frum
porţie de 104,5 la sută. din timp proiectele la panţii la dezbateri a fost maturitate deplină, aspec­ de lapte constă în furaja­ fă să ajungă la 62 litri zil­ Cerul mai mult
tul va sufla i
la galerii în proporţie de obiectivele pe care le-am cel vizînd introducerea mai te vizînd întărirea ordinii rea necorespunzătoare a nic. Aici, stocul de gestaţie derat din sect!
104 la sută, la suitori — avut de executat. Intrucît puternică a progresului şi disciplinei la toate lo­ animalelor. Conform pro­ a animalelor este de nu­ Dimineaţa, lc
137,1 la sută, la puţuri în anul 1984 nouă ne re­ tehnic la lucrările de mi­ curile de muncă, buna gos­ gramului întocmit, o vacă mai 54 la sută. Ar trebui Temperaturile
de exploatare — 107 la vin sarcini deosebite în nerit, extinderea mecani­ podărire a mijloacelor fixe cu lapte ar trebui să pri­ ţinută mai multă ordine fi cuprinse int
şi minus 6 gri
sută, la puţuri de cerceta­ ce priveşte cercetarea şi zării, promovarea unor din patrimoniul unităţii, mească zilnic 8,61 unităţi In incinta fermei, o La maxime Intre
re — 105 la sută ; vitezele punerea în evidenţă a re­ tehnologii moderne de mare economisirea pe toate căile nutritive, dar, de fapt, ca­ C.A.P. Sibişel, producţia plus 4 grade.
La munte,
medii planificate au fost zervelor de cărbune din randament. în acest sens, a combustibililor, energiei, pătă 6,81 u.n. Am întrebat de lapte cunoaşte o uşoa­ cer variabil. Iz
depăşite cu 9,4 la sută la bazinul Petroşani, solicit Vasile Petreanu, Florin materialelor şi creşterea ră creştere de la o zi la go slab. Vînt
foraje, 18,6 la sută la ga­ organului colectiv de con­ Todea, Dorel Ţandrău, Au­ responsabilităţii fiecărui de ce în ieslele animale­ Intensificări te
lerii miniere, 15,9 la sută ducere să acţioneze ener­ rel Nicoară şi Remus Fur- lucrător în îndeplinirea lor ce dau lapte nu se alta. Faptul se explică pînă la 60—80
nord-vost şi vc
la suitori şi 14,3 la sută la gic pentru a primi îrsflă 4ui au subliniat posibi­ sarcinilor în producţie. pune şi fîn şl ni s-a spus prin mai buna furajare a ţa ceaţă locale
puţuri de exploatare ; de acum proiectele lucră lităţile existente în şantie­ MIRCEA LEPADATU că ferma are numai 240 animalelor.