Page 77 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 77
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! Vizita de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în judeţele
Dolj şi 6@rj
swvapf' jzsl^ Jm. ms w a w Jsa«aT3
i C I M I S I I i Ceauşescu, Partidului Nicolae trială de vest a municipiu prietenie tuturor celor pre
a r ă ş u
l
T
o
v
gene
lui Craiova. La sosirea e-
secretar
zenţi.
ral
Centrala electrică de ter-
prezidenţial,
al
Comu
licopterului
Român,
nist
preşedintele
lui se aflau aici pentru a
Republicii Socialiste Româ mii de locuitori ai oraşu moficare de la Işalniţa
este primul obiectiv înscris
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HU Al EDO AR A nia, a făcut marţi, 22 no întîmpina, ca de fiecare în itinerariu! vizitei de lu
iembrie, o vizită de lucru dată, cu cele mai alese cru.
A l C 0 A l S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N în judeţele Dolj şi Gorj. sentimente, pe conducăto T o v a r ă ş u l Nicolae
Secretarul general al rul iubit şi stimat al parti Ceauşescu este informat in
partidului a analizat, îm dului şi statului, pentru legătură cu principalii in
preună cu cadre de con a-i adresa din adîncul ini
Anul XXXV, nr. 8 097 MIERCURI, 23 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani dicatori tehnico-economiei,
ducere şi specialişti din mii bun sosit aici la Cra puterea medie realizată,
Ministerul Energiei Elec iova, aşezare care, aseme îndeplinirea programului
trice şi Ministerul Indus nea tuturor- localităţilor de reparaţii. Centrala e-
ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR ADOPTATE DE PLENARA triei Construcţiilor de Ma patriei, s-a dezvoltat şi lectrică de tcrmoficare de
şini, cu reprezentanţi ai modernizat continuu, cu- la Işalniţa dispune de opt
C. C. AL P. C.R. DIN 14-15 NOIEMBRIE A. C. organelor locale de partid noscînd în anii de după blocuri, cu o putere in
şi de stat, modul cum se Congresul al IX-lea al stalată de- 1035 MW. în
înfăptuiesc prevederile partidului o creştere pu decursul celor 19 ani de
Realizarea autoaprovizionării teritoriale - imperativ Congresului al Xll-lea ale ternică a forţei industria activitate, această unitate
şl
Conferinţei
Naţionale
partidului, întreg ansam le, o schimbare a înfăţişă energetică, care funcţio
nează aproape în exclusi
ridi
urbanistice,
rii
sale
ce implică o bună organizare şi coordonare blul de măsuri privind a- carea, an de an, a nive vitate pe bază de cărbune
independenţei
e-
sigurarea
material
nergetice a ţării. în acest lului de al trai tuturor oame şl inferior, a. livrat econo
mici naţionale de 83 de
spiritual
a întregii activităţi productive cadru au fost examinate nilor muncii. ori producţia României energie
de
de
posibilităţile
valorifi
din
electrică
a
care superioară a cărbu în întîmplnarea tovară anul 1938.
şului Nicolae. Ceauşescu âu
nelui energetic, de exploa venit Ion Radu, prim-se- Apreciind rezultatele e-
Plenara a aprobat programul şi a cerut să se acţioneze cu toa tare intensivă a termo cretar al Comitetului jude nergeticienilor de la işal-
centralelor, pentru a se a- niţa, tovarăşul Nicolae
tă hotărîrea pentru îndeplinirea sarcinilor de creştere a producţiei sigura, pe această cale, ţean Dolj al P.C.R., mem Ceauşescu a .cerut minis
bri ai Biroului judeţean de
agricole, realizarea livrărilor la fondul de stat, la nivelul planului sporirea producţiei de e- partid. O gardă militară a trului de resort, celorlalţi
nergie electrică şi termică specialişti prezenţi să ana
stabilit pe fiecare judeţ, sporirea contractărilor şi achiziţiilor de pro în vederea acoperirii inte prezentat onorul. lizeze în mod temeinic po-
duse vegetale şi animale din gospodăriile populaţiei în scopul asi grale a cerinţelor existen A fost intonat Imnul de sibi’itatea scurtării dura
te. Indicaţiile secretarului stat al Republicii Socia tei de reparaţii a agrega
gurării unei cît mai bune aprovizionări a populaţiei cu produse general al partidului, mă liste România. telor, în vederea creşterii
agroalimentare şi bunuri industriale de consum. surile stabilite în cadrul în atmosfera plină de perioadei de funcţionare a
acestei analize au prefigu- căldură, specifică întîlni- fiecărui utilaj, pentru spo
rat un amplu program me rilor conducătorului parti rirea livrărilor de energie
La recenta plenară a produse s-a ţinut, fireşte, iată imperative a căror nit să ridice pe o treaptă dului şi statului cu cetăţe în sistemul energetic na
C.C. al P.C.R. a fost dez seama de cerinţele deter înfăptuire necesită impli superioară întreaga, acti nii ţării, tovarăşul Nicolae ţional.
bătut şi aprobat şi Pro minate de o alimentaţie carea activă a tuturor oa vitate de concepţie şi rea Ceauşescu este invitat să în acelaşi timp, tovară
gramul privind aplicarea echilibrată, raţională. De menilor muncii din jude lizare a termocentralelor, guste din pîinoa şi sarea şul Nicolae Ceauşescu a
măsurilor de autocondu- 0 deosebită apreciere, s-a ţul nostru, îndeosebi a echipamentelor, precum şi ospitalităţii. cerut ministrului industriei
ccre şi autoaprovizionare bucurat iniţiativa secreta unităţilor agricole, de stat exploatarea acestora. Un grup de tineri şi pio construcţiilor de maşini şi
pentru asigurarea unei rului general al partidului şi cooperatiste, a gospodă Intîlni rea to v a răş ului nieri oferă frumoase bu specialiştilor din cadrul
bune aprovizionări a popu pe baza căreia în program riilor populaţiei do la Nicolae Ceauşescu cu lo chete de flori. Institutului de cercetare
laţiei cu produse agroali a fost inclus şi trimestrul cuitorii judeţului Dolj are Secretarul general al
mentare şi bunuri- indus III, creîndii-se astfel con (Continuare în pag. a 2-a) loc pe platforma indus- partidului răspunde cu (Continuare în pag. a 4-a)
triale de consum pe pe diţii pentru o aproviziona
rioada 1 octombrie 1983 — re corespunzătoare a popu
30 septembrie 1984. Aşa laţiei în întregul interval
cum se subliniază în co de timp cuprins între Cum se obţine un... avans!
municatul plenarei, prin 1 octombrie 1983 şi 30 sep
prevederile sale programul tembrie 1984. Programul Sectorul IV al Întreprin pulescu, adjunctul şelului
asigură o bună aprovi prevede o orientare mai derii miniere Lupeni avea de sector, arăta că ritmul
zionare a populaţiei cu pronunţată către produse la inceputul acestei luni bun de lucru înregistrat
produse agroalimentare, cu un conţinut nutritiv un plus la extracţia de in abataje se datorează
specifice fiecărui sezon, ridicat; precum şi creşteri cărbune de 46 000 tone, încadrării cu rigurozitate
a complexelor in progra
fapt ce asigură finaliza
într-o gamă sortimentală importante la majoritatea rea planului anual incă mele de exploatare şi re
diversificată, de calitate, produselor de bază. din această lună. Din cele ciclare, fapt ce a asigurat
in concordanţă cu nivelul Referindu-se la aceste 13 brigăzi ce-şi desfăşoa in permanenţă capacităţi
şi structura veniturilor probleme, în cuvîntarea ră activitatea in abataje de producţie şi fluenţă in
populaţiei, cu măsurile de rostită de secretarul ge le sectorului, cele condu extracţie.
sporire a retribuţiei mun neral al partidului, între se de Eroii Muncii Socia - Cu toate că demon
cii în anii 1983 — 1984, altele, se arată : „Trebuie liste Constantin Popa şi tarea, repararea şi reme
corespunzător hotărîrilor bine înţeles că, pentru a Teodor Boncalo, la care dierea complexelor recla
Congresului al Xll-lea şi putea consuma cît este se alătură brigăzile lui mă un volum toarte mare
Conferinţei Naţionale ale prevăzut în plan. trebuie Aurel Manda şi Paul de lucru, cu durată in
partidului, privind ridica să realizăm prevederile Grasu şi-au îndeplinit timp, preciza interlocuto
rea continuă a bunăstării din plan ; pentru a con sarcinile de plan pe anul rul, noi am reuşit ca în
întregului popor. La di suma suplimentar, trebuie in curs. Cu importante tregul ciclu să-l efedtuăm
mensionarea cantităţilor de să producem suplimentar".
depăşiri la extracţie sau in 45 de zile, datorită
la lucrările de pregătire specializării unor formaţii
Tn probe tehnologice se prezintă şi brigăzile de lucru pe astfel de o-
lui Kopandy Emil, Grigore peraţii, datorită creării
un nou obiectiv economic : Florea, Mihai Nistor, loan chiar in subteran a unor
Gilcă. locuri special amenajate
Cum anume s-a creat pentru desfăşurarea lucră
Moara de gnu din . Deva acest avans, ce a stat la rilor solicitate de o reci
baza acestor sporuri de clare de complex.
In aceste zile, cel mar noua moară de mare ca C.s. Hunedoara, atelierul de reparaţii electrice. O parte producţie ?
nou obiectiv economic al pacitate a Devei va pro din echipa de lăcătuşi, condu să de comunistul Aurel Rădos, Maistrul Constantin Lu- C. DORIN
care realizează lucrări de foa
municipiului reşedinţă de duce primele cantităţi de rto hună calitate.
judeţ se alia pe.,, ultimii făină. Acum, in preajma
metri înaintea punerii in evenimentului, se cuvine
funcţiune. Este vorba de să-i numim pe cei care au
spre moara de griu, sub realizat acest obiectiv. Sini Furajarea şi îngrijirea efectivelor să se reflecte direct
unitate a Întreprinderii de constructori şi montări de
morărit şi panificaţie Deva. la Trustul de construcţii
Obiectivul - aflăm de la Deva. Mai exact, sint oa în rezultatele fiecărei unităti
inginerul Vasile Buzdugan, menii maistrului loan Gheor- j
şeful morii — este unul ghe, de la Şantierul 2, dul în această ultimă decadă O UNITATE Vacile şi vi Ielele reţinute producţia aflîndu-sc in
dintre cele mai moderne gheri şi zidari, care au a lunii noiembrie zooteh CE SE MENŢINE pentru reproducţie sînt creştere. O problemă nere
de acest gen. Proiectată inălţat clădirea. Apoi sint nia din Consiliul unic a- PRINTRE FRUNTAŞE hrănite cu fîn de trifoi, zolvată încă este aceea a
de I.P.S.C.A.I.A. Bucureşti, montorii şi instalatorii din groindustrial Orăştie ’ se sfeclă furajeră şi coceni de asigurării apei pentru ani
moara este dotată in to lotul coordonat de mais prezintă mult mai bine ca Ferma zootehnică a porumb, iar vacile cu lap male.
talitate cu utilaje şi insta trul Nicolae Pascu, de la în aceeaşi perioadă a anu C.A.P. Mărtineşti dispune te primesc şi concentrate.
laţii româneşti. De remarcat Şantierul 6, adică lorrrţa- lui precedent. Bazele fu O FERMA
că 24 de reţele de aspiraţie ţiile conduse de subingi- rajere sînt mai bogate, a- CE POATE OBŢINE
asigură o permanentă pu nervfi Gheorghe Filip, mais nimalele se află într-o IN Z O O T & H N 8 E PRODUCŢII MAI BUNE
rificare a aerului in toate trul loan Avram, muncito stare fiziologică bună, pro Paraschiva Oprean, şefa
încăperile de pe cele şap rii specialişti Vicenţiu Su- ducţia de lapte ce se ob © animale bine îngrijite © producţii fermei zootehnice de la
te nivele ale clădirii, iar larie şi loan Petrescu. Iar mari de lapte şi carne C.A.P. Beriu a fost absentă
fluxul tehnologic este su cot la cot cu constructorii ţine zilnic este mai mare. din unitate circa o lună de
pravegheat şi condus de la s-au aflat in permanenţă Pornind de la aceste con zile. Acesta n-ar trebui
un pupitru sinoptic de co reprezentanţii beneficiaru statări generale, raidul or de o bază furajeră bogată, îngrijitorii de animale sînt să fie însă un motiv pen
mandă. Intrarea in funcţiu lui - maiştrii Toader Co- ganizat marţi dimineaţa în fermă exîstă, la ora ac oameni cu multă expe tru activitatea necorespun
ne la parametrii proiec roiu, loan Făieran, munci prin cîteva ferme zooteh tuală, 211 tone fîn, 380 to rienţă, ce muncesc eu dra zătoare ce se desfăşoară
taţi va asigura o produc torul specialist Gheorghe nice din această parte a ne grosiere şi 1 400 tone goste si pasiune, dintre
ţie de făină de peste 33 000 lordache, Aurel Gheorghi- judeţului a urmărit cum se suculente. Acest fapt per care se evidenţiază Ioana în aceste zile. Iată cîteva
tone anual, care va fi li ţâ, dirigintele de şantier, face furajarea şi îngriji mite o bună hrăni re a ani Ciontoş, Vasile Miheţ, constatări ale raidului de
vrată unităţilor de panifi şi alţi lucrători. malelor, diferenţiată pe Ioana Gogi, Maria Pete şi ieri: vacile cu lapte pri-
caţie din judeţ. rea animalelor, care este loturi, în funcţie de pro alţii. De la 120 vaci ce se TRAIAN BONDOR
Deci, peste puţine zile M. LIONEL evoluţia producţiei de ducţia ce se obţine, de vîr- află în lactaţie, se obţin
lapte. _ sta şi starea animalelor. zilnic 350 1 lapte marfă, (Continuare in pag. a 2-a)
