Page 22 - HURUBA.cdr
P. 22

Biobibliografie Dumitru Huruba                                              ,






                societăţii, despre problemele adânci ale existenţei, ca efectele civilizaţiei asupra
                individului flămând de altceva, despre puterea de distrugere a cuvântului, despre

                necesitatea credinţei ca factor de echilibru în malaxorul zilnic al existenţei, despre
                gâlceava  înţelepţilor  între  ei,  ori  despre  valorile  pierdute  dând  exemplu  pe
                romancierul Mihai Sin, sau integritatea scriitorului ca scriitor văzut în persoana lui
                Mihai Eminescu, este prezentat mitul inventat: Ahasverus, sau o profundă analiză
                concretă a literaturii postdecembriste, lucidă, cu detentă…

                    De data aceasta temele sunt serioase, Dumitru Hurubă vede drama unei culturi
                aflate în căutare de echilibru şi valori, necesitatea protejării valorilor naţionale, ori
                puterea credinţei adevărate, dincolo de faptele exterioare, de ritualuri, de gesturi

                menite să acoperă o viziune corectă despre existenţă.
                    Abordând tema apostolului Pavel, ca un intrus printre apostoli, o întrebare
                menită să potenţeze răspunsul, de fapt, cititorul ajunge în faţa unui model corect,
                adevărat, de creştin. Apostolul este pus în lumina reală a lucrării sale, având în
                spate impulsul divin. << În orice caz, impresionantă rămâne consecvenţa cu care

                Pavel şi-a continuat drumul apostolicesc, urmând un crez în faţa căruia piedicile şi
                vicisitudinile de tot felul se destrămau rând pe rând. În acest context, cine şi din ce
                motive să-i nege sau să-i diminueze valoarea însărcinării date de însuşi Isus?>>

                    Nu întâmplător cartea se termină cu eseul Moartea lui Socrate – Un asasinat
                politic?
                    Tema vieţii marelui filosof e actuală, cel care abordează adevărul în societate
                în mod sincer sfârşeşte ca infractor, lumea nu suportă adevărul, mai ales, adevărul.
                Viaţa unui personaj ca Socrate constituie motiv de reflexie şi astăzi. Dumitru

                Hurubă scrie: <<Era doar fiul unui biet pietrar care ameninţa să strice cu ideile sale
                din socoteli un sistem democratic foarte convenabil.>> Concluzia, moartea lui
                Socrate, un asasinat politic…

                    Toate aceste eseuri sunt bine documentate, au trimiteri spre alte istorii, texte,
                motive, revelaţii, dar sunt străbătute de firul roşu specific unei conştiinţe care nu se
                trădează, care nu greşeşte ţinta, caută răspunsuri şi găseşte adevărate întrebări
                mereu actuale pentru cei de astăzi, ca şi pentru cei de mâine, provocaţi astfel să-şi
                răspundă sincer, dacă acceptă jocul acesta serios de-a cultura…

                    Gabriel  Dimisianu  notează  referindu-se  la  scrierile  lui  Dumitru  Hurubă:
                <<Textele din carte nu sunt simple notaţii, ci o cronică a vieţii noastre de zi cu zi,
                prea  adesea  covârşită  de  absurd  şi  de  comic  involuntar.  Acestea  şi  altele,

                prozatorul le înfăţişează cu umor şi compasiune umană, în textele sale spumoase şi
                pline de vervă.>>
                    Nu putem decât să apreciem aceste scorpionisme ca un nou stil literar care ne
                poartă prin timpul nostru modern şi mişcat de evenimente care au menirea de a ne



                 20
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27