Page 13 - ml
P. 13

Biobibliografie Marcel Lapteș







         Zestrea noastră
                …După aproape 50 de ani de noapte comunistă,
         de cumplite și crâncene tentative, doar parțial și temporar
         reușite,  de  confiscare  a  spiritualității  populare,  de
         ideologie  comunistă,  trebuie  să  înțelegem  că  întreaga
         cultură populară a evoluat în anii de la revoluție și până în
         prezent în cadrul unor schimbări profunde de mentalitate
         și civilizație industrială, de economie de piață.
                Deci, totul trebuie înțeles, rediscutat și reanalizat,
         fără  complexe  și  părtiniri.  Pentru  că  societatea
         tradițională a satului hunedorean, departe de a fi dispărut
         în  totalitate,  se  manifestă  încă  plenar  într-o  serie  de
         aspecte legate de datini, obiceiuri, credințe, precum și a
         unei  civilizații  materiale  de  subzistență.  Oricât  de
         puternic ar fi tăvălugul modernizării, spațiul rural mai păstrează matricea sa arhetipică de gândire magică, un
         tezaur spiritual aproape pierdut pentru generația tânără. Cu siguranță avem o zestre care apropie civilizația
         tradițională de cultură universală. Am mai spus de multe ori, cu riscul de a deveni un truism: tot ce avem pe
         plaiuri  românești,  implicit  hunedorene,  face  parte  din  patrimoniul  umanității,  îmbogățindu-l  prin
         originalitatea și diversitatea sa.
                                                                                 Satul hunedorean dintotdeauna,
                                                                 „Hunedoara Magazin”, 17 – 23 septembrie 2007

                Bradul funerar în satul Crișan din Țara Zarandului
                Riturile de trecere – Apoi bradul se înfige la căpătâiul mortului lângă stâlpul funerar ( în trecut) sau
         cruce creștină (actualmente). În cadrul variantei semnalate, mai există un fapt neîntâlnit de noi în alte locuri.
         Astfel, în satele Crișan și Dumbrava de Sus, după ceremonia de înmormântare, rudele apropiate ale defunctei
         (-ului) vor planta un pom (de regulă fructifer în grădină în memoria trecerii acesteia (-uia) în neființă. În
         această ipostază, pomul completează cadrul necesar efectuării actului de trecere, așa cum îl consideră credința
         populară: viața este neterminată, iar individul uman este păstrătorul matricei unei existențe cosmice a unui
         tărâm de tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Există însă multe incertitudini în ceea ce privește baza
         credinței cu privire la trecere. Pentru că toate ritualurile originale sunt prelungiri și completări ale mitului
         cosmogonic.
                Totuși ne este greu să ne imaginăm că timpul cosmic a diversificat în colectivitate stiluri și maniere
         proprii de reflectare a triadei naștere – nuntă – moarte. Astfel, spațiul vegetal este receptat ca un izvor nesecat
         de viață, natura – viață și fertilitatea fiind sanctificată, ceea ce a dus la constituirea unui adevărat obicei al
                                                           pământului.
                                                                                 Satul hunedorean dintotdeauna,
                                                              „Hunedoara Magazin”, 29 octombrie – 4 noiembrie
                                                                                                           2007

                                                                  „Taina  ursitoarelor”  este  o  nouă  cercetare  de
                                                           teren a culturologului și etnologului hunedorean, prof.
                                                           Lapteș  Marcel.  S-a  făcut  cunoscut  prin  redactarea
                                                           impunătoarei  reviste  „Miorița”  dar  și  prin  studii
                                                           consacrate oralității ingenioase, competente și de acut
                                                           interes științific. Autorul reușește să țină sub observații
                                                           de  câteva  decenii  zona  hunedoreană  și  subcarpatică,
                                                           străbătând pas cu pas de la o așezare la alta, atras de
                                                           bogăția  valorilor  culturale  tradiționale  păstrate  în
                                                           memorie, ori încă în mișcare și înregistrând modificările
         spirituale în viața de zi cu zi a locuitorilor. Și-a făcut din aceasta o profesiune de credință pe termen lung și are
         grijă să-l înștiințeze pe cititorul mai mult sau mai puțin avizat că întreaga problematică a cărții vine din
         activitatea vie, consultată direct, nu din lectura comodă de bibliotecă.
                                                                                    Prof. univ. dr. Petru Ursache

                                                                                                             11
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18