Page 28 - vl_51
P. 28

Ceea ce unii vor să arunce alții vor să păstreze ...




                            oștenirea baladelor, a basmelor, a cântecelor vechi populare între care și cel al
                            „Mioriței” țin de un dat. Moștenirea lor nu presupune obligație, ci doar fireasca
                  Mtransmitere mai departe generațiilor ce se succed într-un anume spațiu. Unele
           balade sunt nu doar simple relatări ale unor evenimente
           petrecute în vechime, ci sunt strâns legate de obiceiuri
           și ritualuri păstrate de-a lungul vremii, ritualuri din
           ale.....  căror  semnificații  oamenii  acelui  spațiu,
           oamenii acelor așezări, au învățat reguli de conviețuire
           ale  căror  principii  morale  au  rămas  neschimbate.
           Deseori baladele alături de rugăciuni au fost singurele
           surse de învățătură în care popoare aflate într-un stadiu
           de  civilizație  pregnant  rurală  și-au  găsit  sprijin    și
           alinare.
                  Fiecare  țară  de  pe Terra  își  are  basmele  și
           baladele specifice, cu teme mai mult sau mai puțin
           războinice,  mai  mult  sau  mai  puțin  pacifiste.  Dar
           nimeni,  niciodată,  nu  contestă  valoarea  lor. Au  loc
           dezbateri,  conferințe,  colocvii,  dar  nu  în  scopul
           anulării  acestor  comori  moștenite,  ci  mai  degrabă
           pentru  înțelegerea  lor  în  actualitate.  Un  călător  în
           România interbelică, Patrick Leigh Fermor, fascinat de
           frumusețea,  varietatea  și  straneitatea  folclorului
           românesc, vorbește la un moment dat în scrierile lui
           despre  balada  „Miorița”.  Un  comentator  al  acestor
           scrieri  englezești  despre  România  pune  această
           întrebare :
                    „Am  o  întrebare    și  mă  întreb  dacă
           dumneavoastră sau cineva care citește acest lucru m-ar
           putea ajuta. În capitolul 7 al cărții «Între păduri și ape», Patrick Leigh Fermor vorbește despre vechea
           baladă românească «Miorița» și citează o mare parte din ea în traducerea sa. Am văzut mai multe
           traduceri în engleză ale baladei «Miorița», iar în opinia mea, cea a lui Patrick Leigh Fermor este de
           departe cea mai bună. Respectă îndeaproape forma și conținutul, păstrând în același timp simplitatea
           originalului într-un mod pe care l-aș fi gândit aproape imposibil. Dar cartea nu oferă întregul text. Știe
           cineva dacă traducerea completă a baladei a fost vreodată publicată și, dacă da, unde se găsește?
                                                                              Toate cele bune,
                                                                                 Jim Brown”
                  Într-un comunicat al Editurii Humanitas făcut cu prilejul lansării cărții lui Patrick Leigh
           Fermor „Între păduri și ape. La pas spre Constantinopol: de la Dunărea de mijloc până la porțile de

            Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019                                              25
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33