Page 23 - vl_53
P. 23

Note de drum





       Ujana cea Rea, descris de Ismail Kadare sau podul                     Foto 5- Pod Mostar
       lui  Ivo Andrić de peste râul Drina (foto 5).
              Soarta n-a ocolit nici acest pod, simbolul
       Semilunii  fiind  distrus  în  anul  1993  în  timpul
       raidurilor croaților catolici asupra Bosniei, soarta
       părându-i  pecetluită  definitiv.  Fiind  un  simbol
       național  al  identității  bosniace,  podul  a  fost
       reconstruit, parcă pentru a demonstra încă o dată
       mândria bosniacilor de identitatea lor asiatică. La
       lăsarea serii, podul de calcar, cu turnurile sale și
       orașul otoman seamănă mai degrabă cu un oraș
       din lut peste care se lasă ușor aerul răcoros al serii.
              Nu  departe  de  Mostar  se  găsește
       localitatea Blagaj, localitate situată la baza unui
       munte  calcaros,  unde  într-o  peșteră,  dintr-un
       izbuc calcaros își face apariția un râu gata format și cu un debit impresionant, râul Buna, care iese de
                                          sub stâncă la casa dervișului otoman. E seară, iar cerul devine
                                          violaceu într-o atmosferă prăfoasă și caldă. Mirosul de calcar
                                          ne însoțește. Se aprind luminile pe străzile Balcanilor. Se aud
                                          doar cosașii care foarfecă zgomotos atmosfera. Căutăm la
                                          întâmplare după un loc de campare și ajungem la River Camp,
                                          un  camping  pe  malul  Bunei,  unde  gazda  este  vizibil
                                          bucuroasă când află că venim din România: „Puțini români au
                                          venit pe aici anul ăsta, dar am  mai avut de prin zona Sibiului.
                                          E bine că românii călătoresc”, ne spune custodele, un anume
                                          Jay. A  doua  zi  dimineața  pornim  la  plimbare  spre  tekkia
                                          dervișului într-o dimineață încă răcoroasă scăldată de razele
                                          solare. Dar răcoarea nu ține mult… Căsuțele dimprejur, de un
                                          alb imaculat, cu acoperișuri din piatră poroasă, împrejmuite
                                          cu ziduri și porți camuflate de rodii, accentuează imaginea
                                          orientală a locurilor, iar sus pe dealuri o adunătură de pietre
                                          dintre  cele  care  se  găsesc  peste  tot  pe  locurile  stâncoase,
                                          clădite  una  peste  alta,  formează  castelul  medieval  de  la
                                          Blagaj. La baza tekkiei, izbucul puternic iese de sub stâncă
            Foto 6 - Blagaj, izbuc        dezvăluind  un  râu  cu  un  debit  impresionant.  De  unde
            și tekkia dervișului          izvorăște nici localnicii nu știu… Probabil din zona Nevesinje
                                      unde Jay afirmă că un pârâu dispare dintr-o dată printr-un sifon
       (foto 6).
              După ce vizităm tekkia dervișului de la Blagaj, o mănăstire otomană construită în jurul anilor
       1520, plecăm spre faimoasa cascadă Kravica de pe râul Trebižat  să facem o baie Ziua ne-o petrecem .
       înotând în zona cascadei, apoi plecăm în explorare în amonte pe râu, într-o zonă sălbatică, inaccesibilă
       turiștilor. Râul curge cu un debit violent înainte de a revărsa debitul cascadei într-un pat de calcar. E
       greu să te aventurezi pe râu în sus. Deși la prima vedere pare mic în lățime și ai impresia că se poate

       Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019                                                        21
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28