Page 23 - vl_53
P. 23
Note de drum
Ujana cea Rea, descris de Ismail Kadare sau podul Foto 5- Pod Mostar
lui Ivo Andrić de peste râul Drina (foto 5).
Soarta n-a ocolit nici acest pod, simbolul
Semilunii fiind distrus în anul 1993 în timpul
raidurilor croaților catolici asupra Bosniei, soarta
părându-i pecetluită definitiv. Fiind un simbol
național al identității bosniace, podul a fost
reconstruit, parcă pentru a demonstra încă o dată
mândria bosniacilor de identitatea lor asiatică. La
lăsarea serii, podul de calcar, cu turnurile sale și
orașul otoman seamănă mai degrabă cu un oraș
din lut peste care se lasă ușor aerul răcoros al serii.
Nu departe de Mostar se găsește
localitatea Blagaj, localitate situată la baza unui
munte calcaros, unde într-o peșteră, dintr-un
izbuc calcaros își face apariția un râu gata format și cu un debit impresionant, râul Buna, care iese de
sub stâncă la casa dervișului otoman. E seară, iar cerul devine
violaceu într-o atmosferă prăfoasă și caldă. Mirosul de calcar
ne însoțește. Se aprind luminile pe străzile Balcanilor. Se aud
doar cosașii care foarfecă zgomotos atmosfera. Căutăm la
întâmplare după un loc de campare și ajungem la River Camp,
un camping pe malul Bunei, unde gazda este vizibil
bucuroasă când află că venim din România: „Puțini români au
venit pe aici anul ăsta, dar am mai avut de prin zona Sibiului.
E bine că românii călătoresc”, ne spune custodele, un anume
Jay. A doua zi dimineața pornim la plimbare spre tekkia
dervișului într-o dimineață încă răcoroasă scăldată de razele
solare. Dar răcoarea nu ține mult… Căsuțele dimprejur, de un
alb imaculat, cu acoperișuri din piatră poroasă, împrejmuite
cu ziduri și porți camuflate de rodii, accentuează imaginea
orientală a locurilor, iar sus pe dealuri o adunătură de pietre
dintre cele care se găsesc peste tot pe locurile stâncoase,
clădite una peste alta, formează castelul medieval de la
Blagaj. La baza tekkiei, izbucul puternic iese de sub stâncă
Foto 6 - Blagaj, izbuc dezvăluind un râu cu un debit impresionant. De unde
și tekkia dervișului izvorăște nici localnicii nu știu… Probabil din zona Nevesinje
unde Jay afirmă că un pârâu dispare dintr-o dată printr-un sifon
(foto 6).
După ce vizităm tekkia dervișului de la Blagaj, o mănăstire otomană construită în jurul anilor
1520, plecăm spre faimoasa cascadă Kravica de pe râul Trebižat să facem o baie Ziua ne-o petrecem .
înotând în zona cascadei, apoi plecăm în explorare în amonte pe râu, într-o zonă sălbatică, inaccesibilă
turiștilor. Râul curge cu un debit violent înainte de a revărsa debitul cascadei într-un pat de calcar. E
greu să te aventurezi pe râu în sus. Deși la prima vedere pare mic în lățime și ai impresia că se poate
Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019 21