Page 22 - vl_53

Note de drum

Frumos reabilitat cu ancadramentele de lemn ale clădirilor tipic balcanice și două moschei,
bazarul reprezintă o combinație stranie și exotică care te îndeamnă să descoperi orașul și care rămâne
în linii generale un oraș european. Bazarul și elementele orientale par mai degrabă un element de
distincție, un motiv al încăpățânatei Asii de a-și păstra specificitatea în fața atitudinii civilizatoare a
Occidentului care integrează și banalizează orice element. Acestei banalizări i se suprapun imaginile
femeilor musulmane acoperite cu veșminte, dar care poartă ochelari de soare, imagine contrastantă a
civilizației europene. Aceeași lipsă de sens a utilizării voalului o întâlnim și la o casă de schimb valutar,
unde o tânără frumoasă cu fața măslinie și cu un zâmbet rezervat atrage turiștii străini să schimbe banii
acolo. Orientalismul e o formă de seducere a trecătorului care nu e atent la toate detaliile. Lucrurile nu
au evoluat mult din secolele precedente, mai ales în gândire, ci doar s-au banalizat în modernismul
adus de ultimul secol. Extravaganța locului e dată chiar de identitatea musulmană care rămâne o
mândrie a locului, o mândrie de a fi, în cele din urmă, altfel.
De la Sarajevo spre Mostar peisajul devine unul specific Balcanilor stâncoși, cu munți tot mai
înalți și stânci calcaroase albe care separă Bosnia continentală de Adriatica. Drumul ocolește parcul
Național Blidinje, iar calea ferată se strecoară prin acest canion străbătând muntele prin tunele și
viaducte impresionante. Dincolo de Konjic, la 40 de minute de Sarajevo, apare lacul de acumulare de
la Jablanica construit în anii 50 cu apa verde turcoaz, iar în aval de baraj drumul se încadrează pe
Foto 4 - Defileul Neretvei, defileul Neretvei care curge alene în curbe și bucle
de la Sarajevo la Mostar spre Metković pentru a se revărsa în mare pe teritoriul
croat la Ploče, . Spre Mostar canionul calcaros se
deschide într-un V orientat cu deschiderea spre mare,
iar curenții calzi mediteraneeni brăzdează aerul.
Miroase a pin! E Bosnia mediteraneană! (foto 4).
La Mostar atracția centrală a orașului o
reprezintă podul de piatră din blocuri de calcar care
se arcuiește peste valea Neretvei. Imaginea podului
dezvăluie un simbol al Asiei adus de otomani pe
tărâmurile Europei. Orașul, cu stâncile albe și podul
arcuit, pare sculptat în marmură, iar picioarele
podului se înfig natural în stâncă, contopindu-se în
bancurile de calcar roase de apă. Pe malul apei,
localnicii fac baie în apa de culoare turcoaz a Neretvei. Lumea e liberă, o libertate inocentă specifică
Balcanilor, izvorâtă din simplitatea oamenilor. Undeva în oraș, deasupra podului, în depărtare, se
ridică masiv turnul unei biserici moderne, un turn îngust, dar foarte înalt, ce seamănă cu un minaret, dar
care eclipsează adevăratele minarete ale orașului.
Proiectat de Mimar Hajrudin, un arhitect otoman al secolului XVI, podul a fost realizat din
blocuri de calcar unite cu scoabe de fier și fixate cu plumb topit. Podul nu este doar un simplu simbol al
Asiei, ci o expresie a implicării Porții Otomane în refacerea vieții urbane în epoca post-bizantină a
Balcanilor. Cele două turnuri din calcar, Helebija și Tara, care străjuiesc cele două maluri seamănă cu
doi djinni care separă și protejează cele două maluri ale orașului. Într-o versiune fatalistă, specifică
legendelor balcanice, podul de la Mostar reprezintă doar unul dintre multele poduri arcuite din blocuri
de piatră care au ajutat înaintarea Semilunii asiatice spre inima Europei, asemenea podului peste

Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019 20