Page 20 - vl_53
P. 20

Note de drum





                                          Bogdan Bălănean






                                            Incursiune în imaginarul


                                              Sud-Estului European…



                                                    continuă printr-o zonă rurală, un platou montan
                                                    cu pajiști largi și liziere de păduri de brad, o zonă
                                                    rece  tranzitată  în  zori  și  slab  promițătoare  sub
                                                    aspect  turistic.  Te  gândești  mai  degrabă  la
                      eninsula  Balcanică...  o  zonă
                                                    Bucovina sau la o regiune din Carpații Păduroși,
                      p e   c a r e   m a j o r i t a t e a   nu la Balcanii Pietroși. În sate, câte un minaret se
              P europenilor  o  aseamănă  cu        ridică deasupra pădurilor de brad, ceea ce creează
       decăderea morală a Europei, o zonă cu conflicte   o  senzație  ciudată.  Oricum  ar  fi,  minaretul  îl
       intempestive  gata  să  pună  pe  jar  întregul   asociezi  cu  zonele  stâncoase,  alburii  și  cu
       continent  european.  Nimic  nu  pare  să  se  fi   deschidere  la  mare,  dar  mai  rar  cu  verdele
       schimbat în percepția oamenilor despre această
                                                    pădurilor.  După  Sokolac  traseul  devine
       zonă  din  secolul  XIX  când  occidentalii   interesant,  iar  drumul  coboară  treptat  și  își
       descopereau Balcanii și până astăzi.         continuă  șerpuirea  spre  depresiunea  orașului
              Plictisit  de  călătoriile  clasice  prin   Sarajevo.  După  ce  treci  prin  câteva  tunele,  te
       Europa  de  Vest,  curiozitatea  m-a  împins  la  o   trezești  direct  pe  malurile  râului  Miljacka,  râu
       călătorie prin Bosnia și Herțegovina, încercând
                                                    care străbate orașul. La prima vedere ai impresia
       să  urmăresc  aspectele  de  civilizație  locală,   că te afli într-un sat montan cu multe case așezate
       asemenea  călătorilor  din  secolele  precedente   pe dealuri. Nimic din atmosfera vreunui oraș sau
       care  descopereau  cu  mirare  o  zonă  slab   a  unei  capitale  a  Europei,  însă  pe  măsură  ce
       controlată  de  autoritățile  otomane.  Aceeași   înaintezi pe strada principală descoperi adevărata
       percepție și astăzi. O zonă primejdioasă și slab   față a orașului.
       frecventată, spre deosebire de coasta dalmată,
                                                           Centrul baroc al orașului indică influența
       acum  parte  a  Uniunii  Europene.  Această   Imperiului  Austro-Ungar  care  și-a  extins
       impresie a fost întreținută și de războaiele anilor   hegemonia culturală, la începutul secolului XX,
       '90  care  au  marcat  dramaticul  sfârșit  al   mult  dincolo  de  spațiul  originar  al  Europei
       Iugoslaviei.                                 Centrale ce îi era destinat. Imperiul a ajuns până
              După un drum prin Timișoara și Belgrad
                                                    în  îndepărtatul  Sarajevo,  pe-atunci  o  periferie
       și  o  cazare  de  o  noapte  în  Sremul  sârbesc,   nesigură a Europei, iar autoritățile austro-ungare
       ajungem  la  Loznica  în  zorii  dimineții,  unde   au  anexat  Bosnia  în  1908  fără  să  prevadă  că
       decidem  să  trecem  rapid  frontiera  sârbo-  sfârșitul Imperiului va începe tocmai de pe malul
       bosniacă...  Nimic  complicat.  Două  cabine  la   râului,  la  podul  Latin.  Clădirile  din  centrul
       intrare  și  la  ieșire  care  marchează  intrarea,   orașului,  grupate  în  jurul  străzii  pietonale
       respectiv ieșirea din cele două țări, fiecare situate
                                                    Ferhadija, cu cafenelele și barurile ei moderne,
       la  capetele  podului  de  peste  Drina  care   arată a Europa Centrală, deși strada datează din
       delimitează  frontiera.  Drumul  spre  Sarajevo

       Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019                                                        18
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25