Page 95 - vl_53
P. 95

Cum vorbim? Cum scriem?




                                          Prof. dr. Dorin Uritescu








                                            Șablonul ortografic






                                                     va avea spaţiul (sau, mai corect, va fi spaţiul) pe
                                                     care  i-l  va  permite  «întinderea»,  «des-
                                                     făşurarea», ei nivelică [...].” („Familia”, 1987,
             enomenul  pe  care  l-am  numit  şablonul
                                                     nr. 10, octombrie, p. 6)
             ortografic  l-am  surprins  în  lucrările
                                                          A desfăşura (scris într-un singur cuvânt),
       Fştiinţifice  şi  beletristice  publicate  în   de  la  care  a  fost  derivat  substantivul
       ultima  vreme,  în  ipostaza  unei  invariabile   desfăşurare,  este  latinescul  disfasciolare,
       segmentări a elementelor lexicale utilizate. De   format  de  la  dis-  (românescul  des-)  +  fascia
       fapt,  este  vorba  de  transformarea  modalităţii   „faşă, bandaj”.
       ortografice de întrebuinţare a cratimei într-un
                                                          Tot aşa l-am moştenit şi pe antonimul lui:
       şablon.                                       a înfăşura (de la care s-a format înfăşurare,
             Constatăm de la un timp, în tot mai multe   latinescul  infasciolare  format  din  in-
       articole  cu  subiect  filozofic,  dar  şi  în  cele   (românescul în) + fascia „faşă, bandaj”.
       destinate  criticii  literare,  o  adevărată  întrecere   Eroarea  despărţirii  în  segmente  a
       între autori pentru a „rupe” cuvântul scris, dacă
                                                     vocabulei în discuţie constă în aceea că noi nu
       se  poate,  în  cât  mai  multe  fragmente  printr-o
                                                     am moştenit din limba latină o formă verbală a
       mulţime de liniuţe ce unesc şi despart, totodată,   făşura  (de  la  care  să  fi  format,  pe  teren
       diferitele componente ale uneia sau alteia dintre   românesc, una nominală), şi nici una nominală
       vocabule,  obţinute  astfel.  Nu  este  vorba  de   *făşurare.
       segmentări făcute pentru obţinerea unor sensuri    Ca atare, formaţia *făşurarea din textul
       noi, cum ar fi: întruna – într-una sau formaţii
                                                     nostru  nu  are  niciun  înţeles  pentru  vorbitorii
       consacrate în limba scrisă, ori jocuri de cuvinte,   limbii  române.  Mai  mult,  primul  element
       calamburul  (vezi  Capitolul  despre  echivocul   rezultat  în  urma  separării  şi  anume  des-
       ortografic),  ci  de  separări  în  urma  cărora   (moştenit  din  latinescul  dis-  şi  devenit  în
       elementele obţinute au un statut eterogen, adică   română,  potrivit  unor  legi  ale  transformărilor
       sunt fie părţi având sens independent, fie fără
                                                     fonetice, des-), ataşat unor cuvinte, dă acestora
       sens, dar cu valoare lexicală şi gramaticală, fie
                                                     un  sens  opus  celui  de  bază.  În  cazul  de  faţă,
       altele,  numai  cu  valoare  gramaticală.  Modul   tocmai  acest  înţeles  opus  lipseşte,  căci,  după
       acesta de a scrie nu aduce niciun înţeles mai clar   cum am mai spus, segmentul *făşurare nu are
       şi niciun adaos de informaţie, căci segmentarea,   un înţeles lexical independent. În această situaţie
       mai ales în elemente fără autonomie lexicală, nu   se  pune  întrebarea  ce  informaţie  suplimentară
       poate duce decât la o complicaţie inutilă.
                                                     sau ce adaos de înţeles a urmărit autorul să ofere
            O segmentare lexicală ilustrativă pentru   prin dezmembrarea cuvântului?
       greşeala  semnalată  în  multiple  şi  diverse     Şi  spre  a  nu  se  crede  că  este  vorba  în
       enunţuri este prezentă în textul următor: „Fiinţa
       Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019                                                        93
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100