Page 62 - VoxLibri 71/2024
P. 62

Atelier de creatie
                                                                             ,



                                                 Sabina Ivașcu





                                              Cheți, între sarcasm


                                                          și gelozie





                  e  face  noapte.  Două  mierle  își   -  Salut!  Nu  mai  sta  pe  gânduri  că
                  împletesc trilurile cu frunzele, norii   amorțești.
             Sși  iarba  întunecată  din  capătul       - Cheți!
         grădinii. Iau de pe marginea ferestrei nucile și   -  Chiar  eu!  Ce  s-a  mai  întâmplat
         colacul  aduse  pentru  pomenirea  lui  Valer   neobișnuit, ia spune? Ai reușit să te odihnești,
         Miheț și le duc în casă. Cheți nu a apărut în   să mănânci, să îți revii cât de cât?
         preajma  mea  de  vreo  trei  zile.  Am  spus   -  Oarecum.  Ai  fost  și  tu  la  întrunirea
         alaltăieri? Nu. Înseamnă că m-am acomodat   Comandamentului? Care era graba, urgența?
         destul de bine la timpul salcâmean.            - Nu știu. Pe mine nu mă cheamă, mă
                 Fiindcă  «alaltăieri»  e  valabil  în   invită. Dacă vreau, merg dacă nu vreau, nu
         spațiul convențional, mai puțin aici, în satul   merg. Sau mă prefac în veveriță și îmi văd de
         acesta, inexistent pe harta țării, dar atât de viu   ale  mele.  Glumesc.  Nici  pentru  toată
         în inima mea. Desigur, aici totul e diferit, dar   smântâna  din  lume  nu  mi-aș  dori  să  fiu
         nu anapoda, totul e în schimbare, dar nu în   altceva, decât pisică.
         dauna cuiva, toți respiră și transpiră, dar nu cu   - Te-ai certat cumva cu Zeicu?
         sufletul la gură. Pot parcurge două dimineți și   -  Noi nu ne certăm. Avem deseori opinii
         o seară în mai puțin de o oră, pot să comunic   diferite, dar în rest, suntem cum spun orășenii
         cu  personaje  din  secolele  trecute  printr-un   «buni  colegi  de  birou».  El  păzește,  eu
         obiect, mă pot adresa nestingherită în limbaj   investighez, scopul nostru e unul singur - să
         omenesc oricărei necuvântătoare.            nu fim niciodată luați prin surprindere.
                 Și totuși Salcâmu Mic abia acum mă     - Cu Von Pinzgau cum te împaci? Ea e
         vede și pe mine, abia acum mă cuprinde. Satul   mai tăcută, mai retrasă.
         ăsta mă dojenește, mă învață, mă alintă sau mă   -  Tăcută?  Face  pe  introvertita.  O
         dădăcește. Niciodată cu dispreț, dar întemeiat   emigrantă ce se vrea cumsecade.
         ironic, da. Înainte, când credeam că doar eu îl   - Emigrantă!? A fost adusă de peste munți
         văd,  că  eu,  de  capul  meu,  l-am  descoperit,   la târgul din Beclean, nu a venit singură!
         aveam impresia că îl știu ca-n palmă. Un sătuc   - Austriacă... O vacă austriacă, punct.
         post-decembrist cu firave urme din vechime,     - Ești foarte pornită. Cu ce te-a supărat
         cu o poveste a lui ferită de ochii lumii. Dar mai   Suzi? E și ea o ființă vorbitoare din sat, ca
         ales unic prin vietățile lui vorbitoare. Făceam   toate celelalte. Nu e îngâmfată, nu bârfește,
         pe atotștiutoarea, dar nu știam, mai nimic.  nu se vâră unde nu-i fierbe oala.


          Vox Libri, Nr. 2(71) - 2024            60
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67