Page 21 - Vox Libri Nr.73/2024
P. 21
Ars legendi
Primul capitol se intitulează Telemah și îl are ca personaj central pe Stephen Dedalus, pe
care cititorul îl cunoaște din opera Portret al artistului la tinerețe. Episodul are în centru conflictul
identitar pe care îl trăiește protagonistul, generat de faptul că Irlanda era o colonie a Marii Britanii.
Se urmărește afirmarea unei independențe dacă nu politice, măcar culturale a țării, prin invocarea
poetului William Butler Yeats.
Cel de-al doilea capitol, Nestor, îl surprinde pe Stephen predând o lecție de istorie. Sunt
formulate o serie de reflecții filosofice privind rolul memoriei în viața oamenilor și importanța
trecutului în înțelegerea prezentului.
Cel de-al treilea capitol, Proteu, este conceput sub forma monologului interior al lui
Stephen, care meditează asupra condiției sale de artist și conștientizează că, pentru a se maturiza,
este necesar să părăsească turnul de fildeș și să învețe să comunice cu lumea. Personajul ia în calcul
teoria filosofică solipsistă, concepția potrivit căreia lumea există doar așa cum ne-o reprezentăm în
minte, concepție pe care o va abandona.
Capitolul al patrulea, Calipso, surprinde începutul zilei pentru Leopold Bloom și constituie
un bun prilej pentru Joyce de a prezenta firea pragmatică a protagonistului său. Ceea ce inovează
autorul irlandez în raport cu romanul tradițional este prezentarea tuturor gesturilor aparent mărunte,
casnice, ceea ce se traduce prin oglindirea completitudinii vieții cotidiene. Este un prim gest prin
care se deconstruiește un canon osificat, și anume acela de a alege un subiect „potrivit” al literaturii.
Cel de-al cincilea capitol, Lotofagii, ni-l prezintă pe Bloom părăsindu-și locuința, pentru
a-și vedea de treburile din oraș, și are în centru reflecții privind memoria și amnezia (individuală și
colectivă).
Capitolul al șaselea, Hades, descrie relativa izolare a lui Bloom de un grup social, deoarece
este evreu. De asemenea, episodul constituie o amplă reflecție asupra paternității.
Cel de-al șaptelea capitol, Eol, este primul episod în care textul devine autoreferențial,
întorcându-se asupra lui însuși, întrucât este redactat în stilul publicistic, al ziarelor vremii, cu titluri
care amintesc de rubricile publicațiilor periodice, ceea ce lasă impresia cititorului că un autor sau un
editor din afară aranjează aceste fragmente.
Capitolul reprezintă, astfel, și o replică la stilul jurnalistic, precum și un omagiu adus
retoricii, distingându-se printr-o ingenioasă orchestrare a figurilor retorice, într-o spectaculoasă
desfășurare de forțe în care sunt antrenate procedee precum chiasmul, metonimia și hiperbola.
Amestecul de discursuri susține perspectiva descentrată, susținând conceperea discursului ca un
montaj cinematografic, ca un colaj, ceea ce face din acest episod primul capitol cu adevărat
experimental al romanului:
„ÎN INIMA METROPOLEI HIBERNIENE
În fața columnei lui Nelson tramvaiele încetineau, treceau pe altă linie, schimbau troleul,
porneau către Blackrock, Kingstown și Dalkey, Clonskea, Rathgar și Terenure, Palmerstown park
și Upper Rathmines. Sandymount Green, Rathmines, Ringsend și Sandymount Tower, Harold's
Cross. Răgușit impiegatul de la Dublin United Tramway Company le răcnea direcțiile:
- Rathgar și Terenure!
- Haide odată, Sandymount Green!
În dreapta și în stânga paralel zdrăngănind, sunându-și clopoțeii un tramvai cu etaj și
unul fără se mișcară de la capetele de linie, cotiră pe linia de ieșire, lunecară paralel.
- Pornește, Palmerstown park!
Vox Libri, Nr. 4 (73) - 2024 19