Page 12 - 1923-24
P. 12
Pag 360'------------------------------------ C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—XU. 1923
*sp n a DRUMUL DRAGOSTEI
SCHIŢA ORIGINALĂ a. ROTI CĂ
Ti OR IA PETRA PE1RESCU
Uşoarei Anieuţa Voileanu La câţiva puşi e local:
Acolo mă aşteaptă pe~un trunchiu de brad norocul,
Îşi dase întâlnire cu ea pentru ora Iar eu ca să ajung
şapte şi un sfert, în faţa statuiei Fac pâ/T tu ei prin codru un drum aşa de lung
„Dansul“ de Carpeaux, la Opera U ştiu aşa de-aproape, la câţi-va paşi mai sus,
cea mare. Iar eu în loc spre dânsul apuc pe-un drum opus,
Erau şapte şi dânsul se apropia O iau spre răsărit
cu o floare în mână. O singură Lăsând în spate locul spre care merg grăbit.
floare — o margheritâ. O ţinea de
xotoru-i iung şi surâdea. Străbat desişuri multe, mă depărtez mereu
Apucase pe străzile Parisului ca Şi totuş simt în suflet cum merg, că drumul meu
un vizionar, gustând, asemenea unui E insuş drumul care iubirea îl arată
cartofor pasionat cărţile, frumseţile Cu-i vrea ca să-i cunoască pe lume vraja toată.
oraşului. Dela „Place de la Con
corde“, unde i-a tresărit pentru o
clipă inima, gândindu-se la ghilo prea bun. Nu s’ar fi dejosit la aşa lui, haina de teatru şi păşi în bătaia
luminii electrice.
tina, care şi-a jucat renghiul pe a- ceva.
colo şi unde acum odihnea un tank Se întâlnise cu ea în trenul Bu- El, ca un şcolar prins cu ocaua cea
german, capturat şi adus în triumf cureşti-Paris, făcuse cunoştinţă, po mică, îi întinse margherita, ca să
de francezi — a âpucat-o încet pe vestise câteva ceasuri, seara, noaptea, odihnească la cingătoarea ei.
la „Madeleine“, ale cărei porţi le în vagonul restaurant, şi conversaţia — „Muzica e primejdioasă", zise el.
închidea tocmai gardianul, pe Bu aceasta îi apropiase atât de mult — „Pentru ce?“,. întrebă ea. re
levardul Magdalenei, plin de Marii deolaltă, încât s’au întrebat amândoi, pede.
Magdalcne, cari nu voiau să-şi is involuntar: nu l-am întâlnit mai îna -- „Pentrucâ muzica lămureşte,
păşească păcatele, şi pe Bulevardul inte? — par’câ mi-e frate, par’câ dar şi potenţează sentimentele o-
Capuciniior. rni-e soră!... şi nu se întâlniseră, meneşti. Muzica — adevărata mu
Era o zi caldă, de vară. Cerul era nici nu erau trate sau soră. zică — este, ce e la gimnastică o
limpede de tot, conturul caselor şi Au legat camaraderie. Cine spune trampolină — îţi ajută să te ridici
al arborilor se profila clar — bu că nu poate să existe camaraderie în sfere unde cu puterile tale pro
levardele pline de lume, veselă, gu între bărbat şi femeie nu spune a- prii n’ai fi putut ajunge. Salto mor
ralivă, sgomotoasă. devârul. tale este aproape de tine. Multe are
Oricât de multă lume să fi fost Colindau străzile Parisului ca doi pe suflet muzica!“
însă în jurul său, el se simţea sin tovarăşi buni — se plimbau prin Ea râdea. Un s/;râs sănătos, ne-
gur. Singur? In mijlocul unui fur parcurile dela Versailles şi Luxem fâţârit, pornit del/ inimă.
nicar? Singur — cu gândurile sale. burg — întrau prin cafenele şi co — „Nu mai spune!“
fetării — vizitau împreună muzeele — „O, da! Teoria mea e cât se
Ajunsese la o etapă a vieţii su
fleteşti când dai atenţie mai inten fără de a da nici chiar de bănuit poate de simplă şi de elocuentâ.
sivă vieţii lăuntrice — când strigi că relaţia între ei poate fi alta de Să luăm un caz concret: iată-ne
impresiilor, cari caută să se reo- cât între un frate şi o soră. noi doi, aici — în sala de teatru.
glindească în tine: până aici şi mai Şi-acu o invitase să vadă împreună Ce-ţi sunt eu dtale? Cutare şi cu
departe nu!, şi simţea o plăcere deo „Cavalleria rusticana“ a lui Mascagni. tare X Y, pe care-1 cunoşti de câ
sebită să-şi analizeze inima, fibră Cumpărase patru bilete de loge. teva zile. Ne-am văzut, am vorbit
de fibră, ca şi când ar fi fost la o Două le-a rupt, după ce studiase — şi-atât. Nu ne jucâm cu focul
oră de seţat. planul lojei. Voia ca lângă dânşii mergând la „Cavalleria rusticana“?
De aceea îşi promisese şi de data să nu fie nimeni. Voia să fie oareş- Nu este primejdios să ne lăsăm ro
aceasta: analizează starea ta sufle cum pe un ostrov îndepărtat şi se biţi de muzica lui Mascagni. ?“
tească — fii sincer — crud în sin ruga in gândul său ca soarta să-i — „Înainte de toate nu ne lăsăm
ceritatea ta — dar fii sincer. hărăzească bucuria ca şi celelalte robiţi, domnul meu“, protestă ea.
Privea la statuia „Dansului“ lui locuri, din fund de loge, să rămână „Robia no primesc — vină ea.de
Carpeaux şi par’câ tinărul gol, fru neocupate. ori unde ar veni“.
mos — Endymiou şi Ganymed în- Aşa a şi fost. — „Crezi numai dta astfel
tr’o persoană, cu tamburina în mână, Când a sosit ea — o zări de de aievea suntem de-atâtea ori robi t
l’ar fi îndemnat şi pe dânsul- să-şi parte. Avea un mers caracteristic Muzica nu numai că robeşte, dom
salte piciorul, cum jucau femeile de femeia aceasta: cu manile în buzu nişoară — muzica şi înşalâ — mai
lângă el, duse de un ritm pătimaş narele largi, englezeşti, cu pasul înainte am spus că lămureşte —
a) jocului. mărunt, de gazeîă (comparaţia a pă muzica lămureşte şi înşală într’acelaş
Dar cu cine? lit şi s’a banalizat, dar ian priviţi timp. E un fel de haşiş sufletesc.
Cu fiinţa cu care-şi dase întâl cum păşeşte ogazelă!), cu o ţinută Iţi aduci simpatia, d. e., subt o sticlă-
nire şi pe care avea să o vadă peste mândră a trupului, măritoare şi ţi-o preface în dragoste.
câteva clipe? S’au aşezat pe locurile lor din Din prietin ajungi iubit, subt pute
Ce bizară-i părea şi întâlnirea a- loge. Faţă in faţă cu scena. rea covârşitoare a argumentelor ilo
ceasta! El nu vâna după nici o „a- Ea era veselă, bine dispusă. îşi gice ale accentelor, cari bat la por-^
ventură“ — pentru „aventuri“ era dete jos cu o smâhciturâ a umâru- ţile inimei omeneşti.