Page 16 - 1960-01
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMO LU, Nr. 1587
roe!aB*w»M»BPrMMBB8aam8BBgaawi»wBwaaiwcaw>8art8«wi»ai«amng»«awB8MWMMM
PENTRU DEZARMARE AxJttXmoXe ş l Lra. •>juJdirrtele s i i r i • jx lü m e is şxLri • xA xiwIb şiirJL
GENERALA ŞI TOTALA
Adunarea publică „Militarizarea economiei — vire la dezarmare. „Planul so
de la Kiev scrie în continuare Toîedano — vietic cu privire la dezarmarea
datorită căreia se menţine ni generală şi totală, a declarat el,
KIEV 7 (Agerpres). TASS a- velul producţiei, caracteristic are o uriaşă forţă morală“. Conferinţa ştiinţifica
Succesul pavilionului sovieticnunţă: La 6 ianuarie a avut loc pentru perioada războiului, a „Răspunsurile preşedintelui Con
la Kiev o adunare publică con încetat de cîţlva arii să mai fie siliului de Miniştri al U.R.S.S.
sacrată luptei popoarelor pen eficace, deoarece nu se pot face la întrebările ziarului „Clarin" al Expoziţiei agricole consacrata problemelor
tru dezarmarea generală şi to la infinit investiţii de capital insuflă oamenilor noi speran mondiale de la Deliii mişcări corpurilor cosmice
tală. Năzuinţa unanimă a oa atît de uriaşe fără o intensifi ţe“.
menilor muncii din Ucraina spre care a poverii economice care
Maria Roşa Oliver, cunoscuta
pace între toate popoarele care apasă asupra majorităţii fiecă fruntaşă a vieţii publice din DELIII 7 (Agerpres). TASS lare, Ayyangar, scrie: „In pa MOSCOVA 7 (Agerpres). — boreală este puţin mai alungită
presupune dezarmare, a fost ex anunţă: Peste un milion de per vilionul rusesc am găsit un bo
primată în cuvîntarea rostită de rui popor şi fără a pune în peri Argentina, laureată a premiului soane au vizitat pavilionul so gat sortiment de exponate din TASS anunţă: La A'lcscova şi-a decît cea australă.
Nikolai Semenenko, preşedintele col dezvoltarea paşnică a vieţii internaţional Lenin „Pentru în vietic din cadrul expoziţiei a- domeniul agriculturii. In dia
Comitetului republican ucrai gricole mondiale, grame, hărţi şi prospecte şi-au încheiat lucrările o conferinţă Metodele de rezolvare nume
nean pentru apărarea păcii, pe pămînt. Armamentele se a- tărirea păcii între popoare“, a găsit reflectarea aproape toate ştiinţifică consacrată probleme rică a problemelor legate de
vicepreşedinte al Academiei de Dezvoltarea impetuoasă a a- ramurile agriculturii. Totul este lor mişcării corpurilor cosmice. mişcarea corpurilor cereşti arti
Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene. cumulează în asemenea propor subliniat că declaraţia lui N. S. griculturii U .R .S .S .s u c c e se le foarte instructiv şi interesant. La conferinţă prof. Ivan Jongo- ficiale, metode expuse în unele
grandioase obţinute'in domeniul Timpul şi osteneala pe care le lovici a comunicat că din obser referate prezentate la conferinţă,
Despre necesitatea rezolvării ţii încît încep să reprezinte prin Hruşciov cu privire la dezarma creşterii animalelor şi cultivării necesită vizitarea pavilionului vaţiile asupra mişcării sateliţi vor permite să se reducă consi
urgente a celei mai Importante ele însele o piedică gigantică rea generală şi totală este „ra bumbacului, în domeniul produc sînt răsplătite însutit. Sînt re lor artificiali ai pămîntului a derabil timpul necesar rezolvă
probleme a contemporaneităţii pentru înfăptuirea programelor ţională, avantajoasă, logică. ţiei de cereale şi valorificării cunoscător întregului personal fost dedusă mărimea turtirii rii ecuaţiilor complexe de miş
— lichidarea în anii următori a constructive“. Lumea, în epoca dominaţiei a- pămînturilor inţelenite se află globului pămîntesc şi totodată a
armatelor şi armamentelor — în centrul atenţiei vizitatorilor. de deservire pentru concursul fost determinat gradul Iui de care şi să sc asigure o precizie
au vorbit E. Eîremenko, secre „Singura hotărîre justă, sub tomului şi a cuceririi cosmosu asimetrie în raport cu ecuato
tar al Consiliului Republican al liniază Toîedano, ar fi dezar „Bravo Rusiei şi ruşilor!", scrie acordat în timpul vizitării pa rul. S-a constatat, a adăugat şi mai mare la plasarea corpu
Sindicatelor din R. S. S. Ucraii marea totală, aşa cum a propus lui, poate fi doar o lume fără
neană, S. Kirillova, preşedinte guvernul sovietic la Organiza în cartea de impresii Suhab vilionului. Rusia îşi dezvoltă nu rilor cereşti artificiale pe orbi
le Comitetului organizaţiilor de ţia Naţiunilor Unite prin inter înarmări, fără armate şi fără
tineret din Ucraina şi alţi cu mediul primului ministru N. S. Lat. „Asupra mea a produs o numai industria ci şi agricultu
noscuţi fruntaşi ai vieţii publice. Hruşciov“. Demascînd încercă războaie“. 1
rile presei monopoliste de a deosebită impresie progresul ob ra. Doresc Rusiei o şi mai mare
Cei care au luat cuvîntul au convinge popoarele că dezarma Maria Roşa Oliver a subli
subliniat că oamenii de bună rea generală şî totală este „im ţinut de U.R.S.S. în agricultură prosperitate".
credinţă nu pot trece cu vede posibilă“, Lombardo Toîedano niat importanţa declaraţiei lui prof. Jongolovici, că emisfera te dinaninte stabilite.
rea îndemnurile războinice ale declară : „In prezent dezarma — scrie inginerul Amar Djii „'Am fost foarte bucuros —
adepţilor cursei înarmărilor. In rea esté nu numai posibilă ci N. S. Hruşciov cu privire Ia ne -ES-
cadrul adunării s-a subliniat că şi absolut necesară şi încă în Singh. Progresul înregistrat de scrie ministrul Finanţelor Desai
numai popoarele sînt acelea care cel mai scurt timp... O rezolva cesitatea extinderii comerţului. Declaraţiile primului ministru
pot sili forţele ostile păcii să în poporul sovietic in industrie a — să vizitez pavilionul dv. şi
deplinească voinţa de dezarmare „Comerţul cu toate ţările lumii,
a popoarelor. sădit în inima mea un sentiment să fac cunoştinţă cu progresul
a declarat ea, este absolut ne uriaş pe care l-a înregistrat al Libanului
Aleksandr Korneiciuk, mem de respect faţă de minunata IJ.R.S.S. in domeniul agricul-
bru al Prezidiului Consiliului cesar pentru ţările din America ţară a lui Lenin".
Mondial al Păcii, din însărci tarii".
narea Consiliului Mondial al Latină. Aceasta este singura Preşedintele Camerei Popu MOSCOVA 7 (Agerpres). — zultatele acestei vizite, foţi îşi
Păcii a înmînat medalii de ar
gint unui grup de partizani al cale care poate să ducă la dez „Cred că contactele şi schimbul dau seama că încordarea a în
păcii din Ucraina.
voltarea economiei lor şi la crea de vizite între diferitele persoa ceput treptat să slăbească. Am
Cu diplome de onoare ale
Consiliului Mondial al Păcii şi rea unei industrii proprii“. ne cu funcţii de răspundere vor dori ca aceasta să ducă la în
Comitetului sovietic pentru a-
părarea păcii au fost distinse di re raţională a problemei ar fi O problemă arzătoare duce la lichidarea crizei şi la tărirea relaţiilor dintre toate
ferite uzine, colective de crea înlăturarea cauzelor războiului a contemporaneităţii
ţie, instituţii de învăţămînt şl şi folosirea descoperirilor gran instaurarea unei atmosfere de statele în numele păcii traini
aproximativ 200 de muncitori şi
colhoznici din Ucraina. dioase ale ştiinţei în scopuri linişte şi stabilitate“, a declarat ce".
constructive şi paşnice“.
Lombardo Toîedano BEIRUT 7 (Agerpres). TASS Raşid Karami, primul ministru Primul ministru al Republicii
despre avantajele Autorul articolului subliniază anunţă: Ziarele libaneze au pu
însemnătatea deosebită a dezar blicat la loc de frunte răspun al Republicii Liban, unui cores Liban a subliniat că slăbirea în
dezarmării mării pentru ţările slab dezvol surile lui N. S. Hruşciov la în
tate din America Latină, Afri trebările Iui R. Noble, directo Sn sprijinul! lu p t ă t o r ilo r p e n tr u p a c e pondent al postului de radio cordării între marile puteri a
MEXiCO 7 (Agerpres). TASS ca, Orientul apropiat şi Asia. rul ziarului argentinian „Cla
anunţă: Ultimul număr al revis Dezarmarea, subliniază autorul rin“. In titluri, „Telegraph“, Moscova. Declaraţia a fost pu adus foloase tuturor ţărilor lu
tei „Siempre“ înserează artico articolului, ar contribui la îna „An Nahar“, „TOrient“, „Le
lul preşedintelui Confederaţiei intarea rapidă a popoarelor din Jour“ şi alte ziare scot în evi din G erm an ia o c c id e n ta lă blicată de ziarul „Izvestia“. mii. Noi, libanezii şi celelalte
oamenilor muncii din America aceste ţări pe calea progresului denţă declaraţia preşedintelui
Latină, Lombardo Toîedano, in economic şi independenţei na Conisliului de Miniştri al BERLIN 7 (Agerpres). Pre rizarea Germaniei occidentale a „Sînt convins de asemenea, a ţări din lumea arabă, a spus
titulat „Posibilităţile şi avanta ţionale. U.R.S.S. că Uniunea Sovietică şedintele Ligii germano pentru deschis calea spre reînvierea spus în continuare Raşid Kara Raşid Karami, am avut de ?tâş-
jele dezarmării generale“. este gata să încheie un acord problemele O.N.U. (R.D.G.)., spiritului militarist german. O mi, că vizita premierului Hruş tigat de pe urma slăbirii acestei
Subliniind că adepţii războiu cu privire la încetarea experien profesorul Steiniger, a adresat mărturie a acestui lucru este încordări care timp îndelungat
Dezvoltarea colosală a ştiin Tribunalului din Düsseldorf o procesul de la Düsseldorf şi in ciov în America a insuflat mai a făcut ca în ţara noastră să
ţei şi tehnicii, se spune în ar scrisoare în care, în numele tu tenţia autorităţilor de la Bonn
ticol, a dus la crearea unor ar turor membrilor ligii, cere în de a interzice Uniunea persoa multe speranţe de pace şi în existe crize de pe urma cărora
me cu o forţă de distrugere atît nelor persecutate de nazişti.
de marc, încît un nou conflict cetarea neîntârziată a procesului tr-un viitor luminos. Simt re- avem şi astăzi de suferit.
ar pricinui daune uriaşe popu reprezentanţilor mişcării parti Peste 60 de cetăţeni din Gro
laţiei globului pămîntesc, astfel ningen (Olanda) cer să se a- -ma-
încît nimeni nu poate spune cu zanilor păcii din Germania oc corde deplină libertate de acţi
precizie care ar putea îi urmă lui rece sînt o mînă de mono- ţelor atomice şî să treacă în cidentală şi anularea interzicerii une Comitetului luptătorilor pen Declaraţia Partidului Neo Lao
rile Iui... Oamenii de ştiinţă, polişti care trag foloase de pe mod unilateral Ia reducerea for activităţii comitetului luptători tru paice din Germania occiden
economiştii şi sociologii declară urma producţiei de armament, ţelor sale armate. lor pentru pace din Germania tală. Ei consideră că este nece Hak-sat din Laos
în unanimitate că un nou răz sar ca în Germania occidentală
boi ar însemna un salt gigantic Toîedano declară : „Opinia pu Ziarul „An Nida“ subliniază occidentală. să se pună capăt persecutării VIENTIANE 7 (Agerpres). unească, indiferent de aparte
înapoi în istorie“. blică mondială poate şi trebuie că răspunsurile clare şi lim După cum anunţă agenţia persoan'elor care se pronunţă Comitetul Central al Partidului nenţă naţională, politică, de cla
să obţină victoria asupra inte pezi ale lui N. S. Hruşciov la pentru p'ace şi înţelegere. Neo Lao Hak-sat a dat publici să şi de religie.
reselor lacome ale magnaţilor ADN, la Düsseldorf s-a p'rimii o tăţii o declaraţie în care chea
Industriei militare, cu condiţia problemele arzătoare ale con scrisoare din partea deputatului mă fruntaşii politici şi grupurile Partidul Neo Lao Hak-sat
ca ea să-şi spună această păre temporaneităţii au fost întîmpi- laburist 'englez Sydney Silver- progresiste ale diferitelor parti cheamă pe toţi laoţiemli care iu
re cu hotărîre, în scopul apără nate cu o uriaşă satisfacţie de man care subliniază că remilita- de politice din Laos să lupte besc pacea şi patria lor să lupte
rii populaţiei fiecărei ţări şi a toate popoarele arabe. Publi- împotriva instaurării dictaturii pentru lichidarea puterii ele-'
intereselor generale ale omeni cînd numeroase ecouri ale pre militare în Laos. menielor militariste şi restabili
rii“. sei din întreagă lume, referi rea puterii Adunării Naţionale,
toare la răspunsurile Iui N. S. In declaraţie se subliniază că a guvernului şi a regelui, pen
în urma acţiunilor clicii milita tru ridicarea stării excepţionale
„Planul sovietic are o Hruşciov, ziarul scoate în evi „Ghana Times“ despre vizita lui riste din Laos, apare primejdia şi eliberarea prinţului Sufanu-
uriaşă forţă morală denţă „năzuinţa crescîndă a po Macmillan în Africa unei provocări împotriva Repu- vong şi a celorlalţi conducători
iicii Democrate Vietnam şi a şi membri ai Partidului Neo
BUENOS AIRES 7 (Ager poarelor din întreaga lume spre Republicii Populare Chineze şi Lao Hak-sat.
pres). TASS anunţă: Răspunsu întărirea stabilităţii internaţio se intensifică încordarea în In-
rile lui N. S. Hruşciov la între nale şi coexistenţă paşnică“. dochina şi în Asia de sud-est. in încheiere, Partidul Neo
Lao Hak-sat îşi exprimă con
bările directorului ziarului ar Preşedintele Eisenhower LONDRA 7 (Agerpres). Zia rul scrie că ar fi nerezonabil „de Criza care a apărut în urma vingerea că acţiunile sălbatice
gentinian „Clarin“, R, Noble, rul „Ghana Times“ care are a trata cu dispreţ sau de a năs instaurării dictaturii militare a- ale conducătorilor „Comitetului
strînse legături cu cercurile gu coci părerea africanilor pe care meninţă viaţa şi avutul tuturor pentru apărarea intereselor na
continuă să stîrnească un deo va vizita America vernamentale din Accra, comen- o exprimă conducătorii şi re Iaoţienilor, se subliniază în de ţionale“ vor avea drept conse
tînd vizita primului ministru al prezentanţii recunoscuţi ai ma claraţie. Conducătorii „Comite cinţă o creştere a rezistenţei
sebit interes în rîndurile opiniei de sud Angliei, Macmillan, în'tr:o serie selor africane“. tului pentru apărarea interese poporului Laosului. Pe condu
publice argentiniene. de ţări ale Africii, scrie că „a lor naţionale“ duc Laosul spre
Referindu-se la actuala situa pieire. De aceea, în pYezent se cătorii complotului, se spune în
Cunoscutul avocat şi publicist WASHINGTON 7 (Agerpres). trecut timpul cînd nu era luată ţie din Africa, „Ghana Times“ impune mai mult ca oricînd ca
subliniază scăderea prestigiului întreg poporul Laosului să se declaraţie, îi aşteaptă o înîrîn-
argentinian, Norberto Frontini, La 6 ianuarie Casa Albă a a- în seamă părerea africanilor“. Angliei pe continentul african.
Articolul condamnă acţiunile gere totală.
a subliniat — într-un interviu nunţat că preşedintele Eisenho Adresîndu-se Iui Macmillan, zla-
acordat unui corespondent TASS wer va f.ace între 23 februarie
u__ri_ayş_a _în_s_e_m_n_ă_ta__te _a d__e_d_a şi 3 martie o vizită în Brazilia,
raţiei lui N. S. Hruşciov cu pri- 1 Argentina, Ghile şi Uruguay.
VÂXtOOOOÎÂîOOOCJOOOOOOOOOOOCXfOOOCXJOCOOCQCOOCXKXXXXXXfCXîOOCOOOOOCXîOrXXXXîOOCOOÎXXîOOîXXXKXXXXXXXÎOOOCCOOOOOOOO autorităţilor engleze care au a-
WASHINGTON' 7 (Agerpres)’, M i e Gonpsului 5. II. 9. In legătură cu situaţia din Laosruncat îii închisori pe cei mai
Corespondentul TASS, M. Şa-
gateliari anunţă : La 6 ianuarie, deze cititorii referindu-se la de seamă reprezentanţi ai miş
la Washington s-a deschis cea
de-a' 2-a sesiune a Congresului „pericolul încă necunoscut din cării de eliberare africane, dr. PNOM PENH 7 (Agerpres). ţiune va îi fără îndoială în de
S.U.A. S celei ’de-a' 86-a legisla
turi. Majoritatea' locurilor în partea viitorilor pionieri sovie Hastings Banda şi Jomo Keny- Comentând ultimele evoniimente trimentul naţiunii laoţiene. Pe'
cele 2 camere' 'ale Congresului
aparţin, ca şi pînă acum, repre —Relatările corespondentului T.A.S.S. — tici ai cosmosului“ şi la „însem atta. din Laos, ziarul cambodgian de altă parte aceasta poate duce
zentanţilor Partidului democrat
din S.U.A. In senat el deţin 65 are şi faptul că acest an este a- In legătură cu aceasta în presa nătatea militară potenţială a Ziarul constată că starea de „Prociacion“ scrie că preluarea la încălcarea şi pe viitor a a*
de locuri,- iar republicanii 35. nul alegerilor prezidenţiale, pre americană au apărut în ultimul sputnicilor, platformelor cosmi spirit a africanilor este îndrep puterii de către armată în Laos cordurilor de la' Geneva şi Vien-
In camera1 reprezentanţilor, 'de cum şi al alegerilor pentru Con timp numeroase ştiri potrivit că ce şi chiar a bazelor de p'e tată împotriva imperialismului, este o manevră reacţionară a tiane şi poate provoca astfel
mocraţii deţin 280 locuri, iar re gres, în cadrul cărora, potrivit rora Congresul Intenţionează să Lună". Ziarul este speriat însă colonialismului şi discriminării imperialiştilor americani care a extinderea războiului civil, poa
publicanii 153 (4 locuri sînt va aprecierilor celor mai mari or reducă considerabil cotele la im
cante). gane de presă americane, pro portul de zahăr din Cuba — cel mai mult de „triumful în rasiale. Autorul articolului cere fost executată de către clica pro- te adînci încordarea în Trnio".
blema principală şi hotărîtoare principalul articol de export al
Şedinţele separate din 6 ia va fi problema' păcii. Cubei — ca răspuns la politica cosmos“ al Uniunii Sovietice, Iui Macmilian să se pronunţe americană din aşa-numitul „Co china şi ameninţa pacea şi se
nuarie ale senatului şi camerei externă şi internă independentă
reprezentanţilor au fost con-sa* Cea mai importantă dintre promovată de guvernul revolu care contribuie la crearea im împotriva politicii de discrimi mitet pentru apărarea interese curitatea în Asia de sud-est.
UAC.te formalităţilor obişnuite le problemele care urinează să fie ţionar Fidel Castro.
gate de începerea lucrărilor Con examinate de actuala sesiune a presiei că „sistemul sovietic re nare rasială barbară dusă de lor naţionale“ din Laos. Ziarul adaugă că p'op'orul
gresului. De fapt Congresul îşi Congresului o constituie noul Cu toate că sesiunea G-mgre
începe cu adevărat lucrările buget de stat al S.U.A. şi în şului s-a deschis în condiţiile prezintă drapelul viitorului“. guvernul Uniunii sud-afrîcane. Ziarul relevă că această ăc- cambodgian nu p'oate decît să
abia la 7 ianuarie cînd, în ca special, cheltuielile pentru sco „vînăloarei de voturi“ presa a-
drul unei şedinţe comune a celor puri militaré. mericană subliniază că este pu „Dacă se mai îndoieşte cineva privească cu îngrijorare evoluţia
2 camere, preşedintele Statelor ţin probabil că ea va adopta
Unite, D. Eisenhower, dă citire Democraţii intenţionează să vreun document legislativ care de efectul acestui triumf, scrie S.U.A. tra n sfe ră din F ranfa in Anglia situaţiei din Laos care consti
mesajului tradiţional „ou privi folosească această problemă să ducă măcar la o oarecare îm- în continuare ziarul, să-şi aducă tuie în acelaşi timp o amenin
re la starea Uniunii“ care con pentru ă acuza guvernul de „slă bunănăţire a situaţiei paturilor
ţine programul de acţiune al birea securităţii S.U.A.“ şi vor muncitoare ale populaţiei S.U.A. aminte cum Doporul a'merican avioanele capabile să transporte ţare pentru pacea Gamb’odgiei.
guvernului p'e acest an în do cere, probabil, sporirea cheltu „Anul acesta, scrie revista şi-a schimbat părerea desp're U-
meniul politicii interne şi ex ielilor pentru înarmare. „Newsweek“ într-un articol c®n-
terne. saerat sesiunii Congresului, nu niunea Sovietică după lansarea arm e nucleare O declarafie a
O alta problemă imip'orfantă, poate avea loc o reducere a im primului Sputnik' care a spulbe
Actuala sesiune a Congresu pe care o va examina Congre pozitelor.
lui S.U.A. şi-a început lucrările sul este proiectul de lege CU pri rat sentimentul nostru de auto- LONDRA 7 (Agerpres). După măsură a fost luată ca urmare premierului
în condiţii care se deosebesc de vire fa drepturile cetăţeneşti, *
cele din anii precedenţi. Aceasta prezentat de reprezentanţii liniştire, obligîndil-ne să recu cum transmite agenţia Associa a hotărîrii guvernului francez
sc datoreşte în primul rînd des Partidului republican care urmă NEW YORK 7 (Agerpres).
tinderii simţitoare ă încordării resc prin această să creeze a- TASS anunţă: Ziarul „New noaştem, cel puţin dinamismul ted Press, Ia 6 ianuarie 3 uni de a nu permite staţionarea pe Indoneziei
internaţionale, care a fost rezul parenţă că luptă împotriva sa York Herald Tribune." cere în
tatul vizitei istorice în America mavolniciilor răs’iste din sudul articolul său redacţional din 6 dezvoltării Uniunii Sovietice". tăţi de bombardiere americane teritoriul Franţei de arme nu
a şefului guvernului sovietic, Statelor Unite ale Amerieii. ianuarie ca actuala sesiune a
N. S. Hruşciov, şi ăl tratative Congresului S.U.A. să ia în dis In încheiere, ziarul cere să se capabile să transporte arme nu cleare fără a fi supuse contro DJAKARTA 7 (Agerpres).
lor pe care le-a dus cu preşedin Actuala sesiune a Congresului cuţie urgent problema răm.înerii
tele Eisenhower la Câmp Da- va continua de asemenea discu în urmă a S.U.A. faţă de Uniu aloce mai multe fonduri şi să cleare, aflate la baza militară lului autorităţilor franceze. A- TASS anunţă : După cum reia-,
vid. tarea politicii agricole a guver nea Sovietică în domeniul cer
nului, va examina problema a- cetărilor cosmice. şe "adorde mai multă atenţie americană Chaumont de pe te genţia precizează că în cursul tează ziarul „Bintang Timur“<
O însemnătate destul de mare şanumitului ajutor acordat sta
telor străine, precum şi a unor „Indiferent dacă ne place sau programului american de cerce ritoriul Franţei, au fost transfe săptămînli viitoare urmează să Djuanda, primul ministru al gu
alte probleme şi proiecte de lege. nu acest lucru, se spune în ar
Congresul trebuie de asemenea ticol, am început întrecerea şi tări cosmice. rate în Atarea Britanie. Această fie transferate alte bombardiere vernului Indoneziei, la interpe
să aprobe noile cote pentru, im nu trebuie s-o pierdem“.
portul zahărului de către S.U.A. americane cu care se va în larea comisiei bugetare a parla
Ziarul încearcă să-si. intimi
Cu prilejul unei aniversări... cheia acţiunea de evacuare a mentului, care este linia politi
trei baze aeriene americane din că ăi guvernului în ce priveşte
BONN 7 (Agerpres). TASS Presa vest-germană relatează Franţa. obţinerea' de ajutor străin, a de
anunţă: La 5 ianuarie, cance că răspunzînd la cuvlntările de da,raf că în această problemă el
larul Adenauer a primit pe mi salut ale lui Strauss şi ale ge După cum s-a anunţat, acea aplică „politica independenţei“.
nistrul de Război a R.F.G., neralilor Bundeswehrului, Ade- sta a fost una din problemele Aceasta înseamnă, a spus Dju-
Strauss, şi pe generali ai Bun- nauer a declarat: „In vremurile care au provocat vii neînţelegeri anda, că Indonezia, este gata să
deswehrului care l-au felicitai noastre puterea unei politici este între participanţii la recenta se primească de la ţările străine a-
determinată de forţa care o siune a Consiliului N.Â.T.O. şi tît credite aît şi subvenţii fără
cu prilejul celei de-a 84-a ani sprijină. Dacă nu eşti puternic, Ia conferinţa interoccidentală ia să fie legate de nici un fel de
versări a zilei de naştere. nu poţi face politică". nivel înalt de la Paris. condiţii. In legătură cu aceasta
Djuanda a declarat că creditul
Presa vesi-germanâ relatează In cuvîntarea sa de răspuns Statele Unite vor continua to Uniunii Sovietice acordat Indo
că în cuvîntarea sa ele salut tuşi să deţină în Franţa 4 baze neziei în sumă de 100.000.000
Strauss l-a numit pe Adenauer Adenauer a confirmat că el a aeriene înzestrate cu avioane de dolari în comparaţie cu credi
„părintele Bundeswehrului" şi a recunoaştere şi transport. De a- tele altor ţări, „corespunde în-
subliniat că el, şi nu aliaţii oc fost primul care a propus în trutotul acestor condiţii“.
cidentali, este iniţiatorul creării semenea va îi menţinut marele
forţelor armate vest-germane. 1950 puterilor occidentale să
depozit american de la Chateau-
creeze Bundeswehntl. roux.
Redacţia }i admlnistr aţia ziarului: str. 6 MartJe ar. V. Telefon: 1881X891 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale U. I i R. nr. 230 3ZU din Ü noiembrie 1919. — tiparul: Inireprinderea Poligrafică „1 Alai Deva
l