Page 17 - 1960-01

'ËR0LË7 ARI W IIT Ô A T E ŢĂ R ÎlE , ÎJ'NIŢI-VA i
A nu! XII Nr. 1568
La mina Lupeni
Măsuri în vederea realizării
planului şi angajamentelor
în cursul anului trecut mine­
rii din Lupeni au obţinut succe­
se frumoase în producţie. In ra­
port cu anul 1958 producţia a
crescut cu peste 8 la sută, iar
productivitatea muncii cu peste
9 la sută. Aceste realizări se
datoresc faptului că organizaţi­
ile de partid au reuşit să mobi­
lizeze pe mineri la îndeplinirea
şi depăşirea sarcinilor puse de
partid.
Minerii din Lupeni, în frunte
cu comuniştii, au analizat ci­
frele de plan pe anul 1960 în
lumina documentelor plenarei
C.C. al P.M.R. din 3-5 decem­
brie 1959, angajîndu-se cu acest
prilej să îndeplinească şi să de­
păşească planul de producţie
înainte de termen, să obţină im­
portante economii şi să ridice
calitatea cărbunelui extras.
Prin angajamentele luate mi­
nerii din Lupeni dovedesc că
sînt hotărîţi să contribuie din
plin la creşterea producţiei side­
rurgice din acest an trimîţînd
cocseriei din Hunedoara cărbu­
ne mai mult, de calitate supe­
rioară şi la un preţ de cost mai
redus.
La prelucrarea cifrelor de
pian minerii sectoarelor IU, V
sud şi IV A au arătat că deşi
pianul a crescut, ei este reali­
zabil, chiar în cursul anului tre­
cut liind uneori atinşi indicii
planificaţi pentru acest an. To­
todată s-au angajat să extragă
în acest an peste sarcinile de
pian însemnate cantităţi de căr­
bune. De pildă, minerii sectoru­
lui III s-au angajat să extragă
peste plan 6.400 tone de căr­
bune, ia sectorul V sud angaja­
Schim b de onoare
CALAN (de la subredacţia
noastră voluntară). Colectivul
de muncitori, tehnicieni şi in­
gineri de la uzina „Victoria“-
'Că ian a organizat în ziua de
7 ianuarie un însufleţit schimb
de onoare în cinstea conferinţei
raionale de partid. Gu această
ocazie, ăcest colectiv a obţinut
rezultate deosebit de frumoase
în muncă, planul zilei fiind de­
păşit de către toate secţiile uzi­ călzire centrală unde planul zi­
nei. De pildă, secţia turnale şi-a
realizat planul în proporţie de
i i 3,14 la sută. furnalul 1 obţi-
nînd o depăşire a sarcinilor de
pian de 20,27 la sută. Din
această secţie s-au evidenţiat în
A cfiu m
gospodăreşti
Cetăţenii din comuna Dobra, Maria Benu, Eremie Oprea, Ioan.
raionul Ilia, au obţinut reali- Pricnp şf alţii.
zări frumoase in acţiunile Intre-
’prinse In vederea gospodăririi
şi înfrumuseţării comunei.
Astfel, pentru drumurile comu­
nale ce duc spre satele Făgeţel,
Abucea şi Streţea s-au extras,
transportat şi aşternut 530 m.c.
pietriş. De asemenea, s-au mai
executat lucrări de desfundări
de şanţ pe o lungime de 3.200
m. şi s-au lărgit drumuri pe o
porţiune de 500 m.
In aceste acţiuni s-au eviden­
ţiat tovarăşii Iulian Baba, \Ho­
rei Meri-, Ioan Olaru, Petru llin-
caru şi alţii.
-m -
Fruntaşi la învăfăîură
In cadrul organizaţiei de pio­
nieri de la Şcoala de 7 ani nr. 1
din Sebeş, s-a dus o muncă sus­
ţinută în vederea ridicării nive­
lului de învăţătură al elevilor.
In acest scop, la întocmirea pro­
gramului de activitate al unită­
ţii de pionieri din şcoală au fost
incluse o serie de acţiuni meni­
te să contribuie la ridicarea cu­
noştinţelor elevilor. Astfel, au
fost organizate consfătuiri cu
fruntaşii la învăţătură şi adu­
nări tematice printre care „Ce
înseamnă "a ti disciplinat şi ră-
Sîmbătă 9 ianuarie I960
mentul este de 1.800 tone, Ia
sectorul IV A — 1.000 tone, Iar
la sectorul VII investiţii, pe lîn-
gă îndeplinirea sarcinilor de
plan, minerii s-au angajat să
obţină în plus faţă de deviz e-
conomii fa preţul de cost con­
tabil în valoare de 2.000.000 lei.
Sub îndrumarea comitetului
de partid, colectivul de conduce­
re al minei, ţinînd cont de lip­
surile şi greutăţile manifestate
în anul trecut, a întocmit din
timp un plan de măsuri tehnico-
organizatorice, prin a căror a-
plicare planul de producţie şi
angajamentele luate vor fi în­
deplinite înainte de termen. De
remarcat este faptul că o serie
de măsuri cuprinse în plan au
şi fost aplicate în ultimele zile
ale anului trecut. Printre aces­
tea putem cita introducerea ma­
şinilor de havat Ia sectorul I B
şi IV B, şi a maşinii de încărcat
la sectorul I A. Numai prin in­
troducerea acestor maşini s-a a-
sigurat chiar din primele zile
ale anului o creştere substanţia­
lă a producţiei şi o creştere a
productivităţii muncii de circa
15 la sută.
In cursul acestui an la mina
Lupeni, productivitatea muncii
va trebui să crească cu 0,104
tone cărbune pe post, iar preţul
de cost al tonei de cărbune să
scadă cu 2,60 Iei.
Pentru realizarea acestor o-
biective, pentru ca toate sectoa­
rele şi brigăzile să-şi îndepli­
nească şi depăşească sarcinile
de plan, s-a prevăzut punerea în
exploatare a noi abataje, extin-
Ing. I. GUDASZ
(Continuare in pag. IlI-a)
mod deosebit prim - turnalisful
Ioan Blaj, încărcătorul Dumitru
Jenariu, Puşcaş V. Leontin, tur-
nalistul Ioan Mavruşca şi alţii.
In ziua schimbului de onoare,
colectivul secţiei turnătorie şi-a
realizat planul în proporţie de
106,92 la sută. Gete mai fru­
moase rezultate au tost obţinute
la sortimentul cazane pentru în­
lei a fost realizat în proporţie
de 206,65 la sută, evidenţiindu-
se în mod deosebit muncitorii
Ioan Spineanu, Ioan Hondea,
Emil Libcb şi alţii. La semicoc-
serie planul zilei a tost realizat
în proporţie de 104,5 la sută.
Aici cete mai frumoase rezul­
tate le-au obţinut muncitorii
Adam Troşan, Mihai Buzinca,
I. FEKETE
Veşti
Cifre g ră ito are
in anii regimului de democra­
ţie populară, viaţa oamenilor
din comuna Băiţa, raionul Brad,
a devenit mai frumoasă, mai îm­
belşugată. In această direcţie
cîteva cifre sînt grăitoare. Con-
vingîndu-se de roadele muncii
în comun locuitorii comunei, ur-
mînd îndemnul partidului, au
format patru întovărăşiri zooteh-
ten-t la lecţie", „Cum trebuie să
ne pregătim temele“, „Cum îmi
petrec timpul liber“, frecventarea
cercurilor Ia casa pionierilor, le­
gătura dintre organizaţia de pio­
nieri şi părinţi prin. intermediul
statului pionieresc şi altele. In
teiul acesta', s-a ajuns ca deta­
şamentul să îie fruntaş în cursul
trimestrului I, pionierii obţinînd
numai note de 7, 8, 9 şi 10.
EUGENIA DOBRE
instructoare superioară la Şcoala
de 7 -ni nr. 1 din Sebeş
VÂ PREZENTAM:
M â r îe r i îrun
de Üa! L©rsea
Printre brigăzile de mi­
neri de la mina Lonea,
care au obţinut în anul
trecut rezultate frumoase
în muncă se numără şi cea
condusă de Gheorghe
Vainoso. Pentru acest an
brigada s-a angajat, cu
prilejul dezbaterii cifrelor
de plan, să extragă cu
2.500 tone mai mult cărbu­
ne şi să realizeze economii
la preţul de cost în valoare
de i 0.000 lei.
Iată cîţiva din membrii
brigăzii.
m$mi
GHEORGHE VANGS O
şeful brigăzii
ALEXANDRU KOGSIS
ajutor miner
IOSIF KARAGSONYI
vagonetar
din comuna.
nice, o întovărăşire agricolă jn
satul Sălişte şi o întovărăşire a- staţiunii cu noi tractoare, culti­
picolă în satul Hărţăgani. De a-
semenea, în cinci din cele opt
sate ale comunei a fost introdu­
să lumina electrică, iar opt sate
au fost ra'dioiicate. Anul trecut, ganizare a muncii, folosirea la
de pildă, s-a începui radioîica-
rea satului Ormindea. La cele
patru cămine culturale, constru­
ite în ultimii ani prin munca
şi contribuţia voluntară a cetă­
ţenilor, se desfăşoară o intensă
activitate cultural-artistică. in
momentul de faţă locuitorii sa­
tului Hărţăgani participă cu
deosebită însufleţire la recon­
struirea căminului cultural din
localitate. Tot în anii regimului
de democraţie populară în co­
muna Băiţa a luat fiinţă o cir­
cumscripţie sanitară unde locui­
torii primesc o asistenţă medi­
cală corespunzătoare.
O nouă propunere
ioan Tebieş din satul Trestia,
comuna Băiţa, este cunoscut ca
4 pagini 20 bani
Scrisoare dintr-im S.M.T.
In anii! 196® vom obţine
succese şi mat importante
în muncă
Pentru anul ce a trecut, co­ cute reparaţii de bună calitate
lectivul S.M.T. Miercurea a a- şi la timp şi să efectueze lu­
vut de realizat 20.087 hantri. crări de înfrumuseţare a staţiu­
Sarcina anuală a fost depăşită
cu 14 la sută,. obţinîndu-se în
acelaşi timp o economie de 10
lei la fiecare hantru.
In acest an, planul staţiunii
noastre a crescut cu încă 21.913
hantri. Avem deci de realizat,
în 1960, 42.000 hantri. Aceasta
este o sarcină importantă pe care
trebuie s-o realizăm în cursul a-
cestui an. De aceea, comuniştii
din S.M.T. au dezbătut, într-o
adunare generală, sarcinile de
plan şi au propus o serie de
măsuri menite să asigure reali­
zarea sarcinilor. Urmează ca
într-o adunare — la care vor
participa toţi muncitorii, ingine­
rii şi tehnicienii staţiunii — să
îie dezbătute din nou sarcinile
de plan pe anul în curs.
La baza realizării pianului va
sia, în primul rînd, înzestrarea
vatoare purtate, semănători de
porumb, semănători de păioase,
combine de secerat şi combine-si-
loz. Apoi, printr-o mai bună or­
maximum a capacităţii de lucru
a maşinilor şi tractoarelor, elimi­ din Peştişu Mare, Peştişu Mic,
narea deplasării în gol a trac­
toarelor si buna aprovizionare
cu combustibil, pianul pe anul
1960 va fi realizat şi depăşit.
Colectivul staţiunii noastre se
angajează să realizeze peste
sarcinile planului pe anul 1960
840 hantri, precum şi economii
în valoare de 50.000 lei, să exe­
-$L8>
P e p r i mu l Soc
Intr-o seară ploioasă, Gheor­
ghe Braşovean asculta emisiu­
nea locală. Se transmiteau nou­
tăţi din munca si viaţa sătenilor
din Miercurea. In seara aceea
crainicul emisiunii locale a a-
r.unţai, pe lingă altele, un lucru
deosebit: biblioteca comunală
va organiza un concurs „Cine
ştie cîştigă" pe teme literare şi
agricole. Concursul — spu­
nea crainicul — va dura patru
săptărnîni, întrebările vor fi
' transmise prin staţia de radio-
ficare în zilele de duminică, iar
răspunsurile se primesc la bi­
bliotecă.
— O fi oare greu ? Ce-ar fi
să particip şi eu ? şi-a zis tî-
nărul colectivist.
Gîndul acesta l-a frămîntat
mult, clar pînă la urmă s-a ho-
ţărît. S-a înscris la concurs.
...Responsabila bibliotecii co­
munale din Miercurea, iov. Ele­
na Solomon, îl cunoştea bine pe
colectivistul Gheorghe Braşo­
vean. Ştia că'îi place să citeas­
că. De aceea se şi aştepta să
participe la concurs. Şi aştepta­
rea nu i-a fost zadarnică.
Băiţa
un om harnic şi cu multă ini­
ţiativă. De aceea, cetăţenii din
sat s-au gîndit bine atunci cînd
i-au încredinţat acestuia un
mandat de deputat. Şi ioan Te­
bieş se străduieşte sa nu dez-
miniă încrederea alegătorilor.
Propunerile sale pentru buna
gospodărire a comunei au fost
întotdeauna apreciate. Zilele tre­
cute, de pildă, în cadru! unei
sesiuni a sfatului popular a fă­
cut o nouă propunere. Este vor­
ba de deschiderea unei cariere
de piatră la locul numit Piatra
Golaşului — de unde să se ex­
tragă piatra necesară reparării
drumurilor din raza comunei.
Propunerea deputatului Ioan Te­
bieş a fost acceptată. In curînd
cetăţenilor din satul Trestia li
se va pune la dispoziţie un com­
presor necesar la extragerea pie­
trei din noua carieră, in cadrul
sesiunii, deputatul Ioan Tebieş
,s-a angajat ca., împreună cu ce­
tăţenii să extragă piatra şi să o
aşeze, prin muncă voluntară, pe
drumurile satului.
Realizări şi perspective
valoroase în ţăriîe socialiste.
(pag. 2-a)
® Agitaţia vizuală să îie
mai strîns legată de viaţă,
de, sarcinile întreprinderii.
(pag. 3-a)
U.R.S.S. întreprinde noi
paşi spre cucerirea spaţiului
(pag. 4-a)
LJcosnnc.
ruMHum«niif<»r;»fMT-iagTUUKM'IHiL.'ifgCBCe
nii. Statia de radio- Un nou sorfimeni
Prin eforturile depuse de ficare din Alba Iu- de pîine
lia a fost declara­
muncitorii, inginerii şi tehnicie­ tă fruntaşă pe re­ De cîteva zile la fabrica de
nii staţiunii noastre, sub con­ giune datorită bu­ pîine a întreprinderii de indus­
ducerea organizaţiei de partid, nei deserviri a abonaţilor, trie locală „1 Mai“ din Deva a
colectivul nostru este sigur că început să se producă un nou
va obţine în acest an succese şi IN C LIŞE U : operatorul sortiment de pîine. Este vorba de
mai importante în muncă. şef, Tiberiu Faur, urmărind pîlnea de secară, produsă din făi­
buna funcţionare a staţiei. nă de secară, în proporţie de 75
ARON CRĂCIUN Ia sută şi făină de grîu în pro*
porţie de 25 la sută. Noul sor­
tractorist ia S.M.T.-Miercurea timent de pîine se produce în
franzele cu o greutate de 500
-m - gr., Ia preţul de vînzare de 1,40
lei.
F estivalial bienal de te a tru „I. L. C aragiale“
Pîinea de secară are un gust
~Pe scena căminului bun, dulce, prezentînd avantaje
dietetice.
din Crisîur
La centrele de pîine din ora­
Peste 600 de ţărani muncitori evidenţiat în mod deosebit tine­ şul Deva se pune zilnic în vîn­
din Cristur şi din satele înveci­ rii artişti amatori Rozalia Furcă zare o cantitate de 250 franzele
nate au asistat, la faza interco- şi Ludovic Furcă. de secară.
muinală a Festivalului bienal de
teatru „I. L. Garagiale“, care Asemenea concursuri au avut Colectivul oţelărU
s-a desfăşurat pe scena cămi­ loc şi în comunele Gerbăl şi ei Martin nr. 1 din
nului cultural din Cristur, du­ Lelese din raionul Hunedoara. Combinatul siderur
minică, 3 ianuarie a.c. La con­ gic Hunedoara a
curs au participat echipele de SIMION FLOREA raportat îndeplinirea
teatru ale căminelor culturale corespondent planului de produc­
ţie pe anul 1959 la
Mînerău şi Cristur. data de 25 noiem­
brie. La acest suc­
De mult succes s-au bucurat
echipele de teatru ale căminelor
culturale din Peştişu Mare şi
Peştişu Mic care au interpretat
cu măiestrie piesele „Paznicul
stelelor“ şi „Cuiul lui Pepelea“.
Primul loc a tost ocupat de
echipa de teatru a căminului cul­
tural din Cristur, care a inter­
pretat piesa „îndoiala“. S-au
ces s-a ajuns şi
datorită aplicării
pe scară largă a
metodei de elabora­
...La sfirşitul concursului a- re a şarjelor răpi-,
celaşi crainic a anunţat: ,,La de. In această pri­
concursul „Cine ştie cîştigă“ vinţă schimbul con­
organizat de biblioteca comuna­ dus de ttnărul
lă din Miercurea s-au înregis­ maistru Vaier Lă-
trat următoarele rezultate: lo­ buneţ a ocupat pri­
cul I Gheorghe Draşovean, co­ mul loc in întrece­
lectivist, locul II Dragomir Sai- re.
tiş, ceferist, tocul"...
IN CLIŞEU:
Lui Gheorghe i-a săltat ini­ Maistrul Vaier Lă­
ma de bucurie. Dăduse cele mai ţiunet.
bune răspunsuri. De atunci ci­
teşte cu şi mai multă pasiune.
FAPTE DE DEPUTAT
In ciuda celor peste 60 de ani frumos cămin cultural, iar dru­ tului Aron Popa îşi au şi o altă
pe oare-i are, deputatul Aron murile sînt bine întreţinute. explicaţie: este membru de par­
Popa din satul Goziă, raionul tid şi secretarul organizaţiei de
Ilia este animatorul acţiunilor Dar Aron Popa a fost şi un bază din satul Cozia.
gospodăreşti din sat. neobosit agitator, în ceea ce pri­
veşte convingerea ţăranilor mun­ VICTOR CISAR
In cei 9 ani de cînd este depu­ citori de a se înscrie în întovă­ corespondent
tat în Statul popular comunal răşirea agricolă din sat. După
Cîrjiţi a îndeplinit cu cinste exemplul personal al tov. Aron
mandatul, încrederea acordată Popa şi la îndemnul lui s-au
de cetăţeni. Iată ce spun fap- înscris în întovărăşirea agricolă
.tele. din satul Cozia şi Ioan Popa şi
Adam Mariş şi mulţi alţii. Pri­
S-a pus problema construirii mele rezultate ale muncii în co­
unui cămin cultural în satul
Cozia. Tov. Aron Popa a fost mun au fost din cete mai bune. m asupn
animatorul acestei acţiuni. Dru­
murile din sat erau cu gropi. Gu asemenea argumente Aron /—*n^r- /•
Discutînd cu oamenii, i-a îndem­ 't u—<i—»
nat ca prin muncă voluntară să Popa a început să convingă ţă­
te repare. Acum satul are un Din diferite motive, şofe­
ranii întovărăşiţi de a porni pe rii de pe autobusul I.G.O.
Orăştie, care execută trans­
drumul gospodăriei agricole co­ portul în comun în Cugir
aveau obiceiul să plece din
lective. Pînă acum şi-au făcut staţia cap de linie Rîul Mic
cereri 14 familii. cu 3-5 minute mai devre­
me. Acest lucru a fost cri­
Toate aceste tapte ale deputa­ ticat de ziarul nostru. Se
aştepta, cum ar fi fost nor­
mal, să se ia măsuri în a-
ceastă direcţie. Dar măsuri
nu a luat nimeni, nici chiar
I.G.O. Orăştie.
In schimb şoferii şi-au
„însuşit" critica. Acum nu
Uiemistul Cornel mai pleacă mai devreme.
Corinda, de la Ate­ Dimpotrivă! In seara zilei
lierele centrale Gu- de 23 decembrie, şoferul
rabarza, a terminat autobusului a mutat staţia
de curînd cursul cap de linie la... restauran­
de mecanici de lo­ tul „Carpaţi“, unde a luat
comotivă, gradul o „gustare". Din această
III. Faptul că a
fost unul dintre cei cauză autobusul în loc să
mai buni elevi, dă
plece in cursă la orele 22
certitudinea că şi
de la capul de linie, a ple­
în producţie va îi
cat abia la orele 22,30,
un muncitor bun.
bineînţeles, de la restau­
rant.
Halal măsuri, tovarăşi
de la I.G.O. Orăştie! Ce
părere aveţi ?
I. DRĂGAN
corespondent
»-O-/'-fC_/,_Iy_f