Page 25 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Anul X3I Nr. 1570
Prind viaţă angajam entele
siderurgiştilor hunedoreni
Siderurgiştii din Hunedoara
au păşii în noul an holărîţi să
dea patriei cantităţi tot mai mari peste plan, în acelaşi interval,
de metal. Pentru aceasta s-au
angajat să producă peste sarci­
nile de plan anuale 17.000 tone
cocs, 11.000 tone tontă, 40.000
tone oţel Martin şi electric şi
25.000 tone blumuri, ţagle şi la­
minate finite pline. Desfăşurînd
larg întrecerea socialistă, încă
din primele zile ale anului cu­
rent siderurgiştii hunedoreni au
obţinut realizări frumoase în
lupta pentru îndeplinirea anga­
jamentelor.
Plinea furnalelor
Colectivul de cocsari din ca­ Avram.
drul Combinatului siderurgic
Hunedoara a încheiat prima
decadă a lunii curente cu un
plus de producţie faţă de plan
de 990 tone cocs metalurgic. La
acest succes au ajuns datorită
sporirii indicelui de utilizare a
cuptoarelor de cocsificare a căr­
bunilor, respectării graficului de dovedit atît de realizările obţi­
încărcare descărcare, menţinerii
unui regim termotehnic optim.
In acelaşi timp rezistenţa la
tobă a înregistrat o sensibilă
creştere, lucru ce confirmă mer i
sul ascendent al activităţii coc-
sarilor.
Acest orîm succes arată hotă-
rîrea lor, de a livra furnalelor
materia primă necesară fabri­
cării fontei în cantităţi cît mai
mari şi de cea mai bună calita­
te.
La secţiile de furnale
In acest an furnaliştii au ho-
tărît să sporească producţia de
fontă pe seama ridicării necon­
tenite a indicilor de utilizare a
agregatelor. Pentru această s-a
trecut la ridicarea temperaturii
aerului insuflat în furnale,, lă
dozarea1 corectă a material« lor,
la respectarea graficelor de în­
cărcare şi evacuare. Aceste mă­
suri au început deja să-şi arate
roadele. In primele 10 zile din
acest an, furnaliştii hunedoreni
au elaborat peste prevederile
planului 561 tone fontă. Din a-
ceastâ cantitate aproape 400 tone
revine furnaliştilor secţiei furna­ ment mediu anual de 1,120 tone bataje ¦' sectoarGÎe m inei‘is-au cît mai raţională a celor 480 minute
le 1-4.
Zilnic, 300 tone oţel
1 peste plan
Nici oţelarii nu s-au lăsat mai conomii, iar pe întregul an
prejos. Fiind bine aprovizionaţi j 820.000 lei.
cu fier vechi, sporind greutatea I De asemenea, colectivul minei
-BSS
Executând lucrările fa timp şi de calitate, tinerii Ludovic
Manea (jos), Francisc Rodjen (stingă) şi Petru Berindea
(dreapta) de la atelierul electric al minei Petrila au devenit
fnintaşi în producţie.
Marţi 12 ianuarie 1960
tta&gMBHBsass
şarjelor, scurtând durata de ela­
borare, au reuşit să producă
3.156 tone oţel, deci peste 300
tone oţel peste plan zilnic.
Cele mai frumoase rezultate
le-au obţinut topitorii din cadrul
oţelăriei Martin nr. 2 (2.621
tone peste plan) urmaţi de cei
de la oţelăria electrică (432
tonei. Colectivul oţelăriei Mar­
tin nr. 1 a produs peste pian
103 tone oţel. S-au evidenţiat
în mod deosebit echipele condu­
se de prim-topitorii Teodor Ga-
ramalis, Mihai Brînzei şi Opriş
Cînd tehnologia
e bine însuşită'
Laminatorii de la laminorul
bluming au obţinut rezultate
frumoase în însuşirea tehnologi­
ei de laminare. Acest lucru este
nute în anul trecut (pianul a-
nua'l îndeplinit înainte de ter­
men)', oît şi de cele 1.184 tone
laminate produse peste plan în
intervalul 1-11 ianuarie a.c. Suc­ norma in medié cu 8—10 la sută.
cesul acesta e cu atît mai me­
ritoriu cu cît planul pe anul în
curs este considerabil mărit faţă
de cel din 1959.
In aceeaşi perioadă laminato­
rii de la laminorul de 800 mm.
au laminat cu 300 tone oţel mai
mult decît aveau planificat.
P R I M U L r ^ , S fW B M T K E C B T W E
Răspunsul minerilor
din Petrila
Colectivul de muncă al exploă-
tării miniere Petrila a primit cu
entuziasm chemarea la întrecere
lansată de către minerii din Lu-
peni. Cu acest prilej, ca răspuns
Ia chemare, minerii peirdeni s-au
angajat să extragă peste planul
anual 25.000 tone cărbune, din
care cel puţin 10.000 tone pînă
ia 1 Mai, să realizeze un randa-
cărbune pe post, să obţină pînă an?aiat ca începîncl liin luna ia4
ia 1 Mai economii suplimentare
la preţul de cost a! producţiei
brute de cel puţin 350.000 lei e-
De la subredagţia noastră voluntară din Hfrfog
Muncitoarele din sec­
ţia circulare de la fa­
tbrica de ciorapi din
Sebeş luptă cu multă
însufleţire pentru a da
produse de cit mai bună calitate.
Printre ele se numără şi muncitoa­
rea Elisabeta Groza, care pe Ungă
faptul că dă produse de bună ca­
litate îşi 'depăşeşte cu regularitate
In clişeu: Elisabeta Groza la
locul de muncă.
Petrila s-a angajat să realizeze
lună de lună integral planul iu-
crărilor de pregătire şi investit
ţii, să se încadreze în indicii ca-
litativi admişi pentru producţie,
să respecte consumurile specifi-
ce stabilite pentru lemn de mină
şi celelalte materiale, prin exiin-
derea metodelor moderne de ar­
mare. Toate brigăzi ie de la a-
n“arie * * '»"«tepKoe-wŞ rit-
“ re,nil<! * »"‘ 'O**
roentble. De asemenea, mineri?
au h iărît să lupte pentru crea­ loc în sălile frumos re, peste 200 buc. Grozav de la secto­
rea unor condiţii optime de mun­
că, pentru întărirea disciplinei,
reducerea absenţelor cu 10 la
sută ţaţă de 1959, pentru întă­
rirea asistenţei tehnice şi a pro­ s cest scop, consiliul copii, precum şi darurilor a avut loc
tecţiei muncii minerilor.
•A4inerii din Petrila sint ferm pus la dispoziţie su­ te diferite obiecte. piilor, cu care ocazie
hotărîţi ca sub conducerea comi­
tetului de partid să facă totul
pentru îndeplinirea şi depăşirea
angajamentelor luate ca răs­ calitate peste 200 citorilor Nicolae artistic.
puns ia chemarea minerilor din perechi bocanci. 65 Borza, fruntaş in
Lupeni.
i!si tfă ! p r e s e n t a r a s
Ut
• In anul trecut — abia se des-
primăvărase — oîteva excava•
toare au început să scormoneas­
că pămîntul de dincolo de hala
noii oţel arii Martin. De sus de
pe platformă, oţelarii, rezemaţi
de balustrada îngustei prelungiri
a platformei de încărcare, pri­
veau în clipele de răgaz forfota
basculantelor care duceau pă­
mîntul şi*veneau înapoi cu nisip,
pietriş sau ciment.- Gu timpul
s-a format o groapă uriaşă, de
au trebuit să demoleze cameră
cu cameră baraca — sediu a
şantierului, apoi au început să
sosească oamenii, betonierele şi,
piesă cu piesă, prima macara
turn.
.Şi paralel cu excavaţii leş,', care oricînd. O' mică greşeală şi to­
au scos ia lumină te. miri ce —
tuburi, urşi de fo-rită de 15 tone
şi mai mult, betoane — au înce­
put lucrările de betonări. S-au
turnat întîi fundaţiile sfîîpiior
de susţinerea halei, coşurilor de
fum nr. 4 şi 5 şi mai la urmă
primele fundaţii ale cuptorului
* rir. 4. In toamnă au fost aduse
WSsMfoBSSSBBaSBBffSSBMm Cu brigăzile ştiinţifice
o Pentru faptele şi compor­ pe teren
tarea ta, te condamnă întreaga
noastră societate, inginer Bar-
can I (pag. 3-a) { Două brigăzi ştiinţifice ale petenţi, specialişti în diferite do­
Casei raionale de cultură din menii de activitate, brigăzile au
® Apropiatele experimentări Haţeg s-au deplasat duminică reuşit să dea răspunsuri la în­
în satele Bărăşti şi Sîrnpetru. trebările puse de către ţăranii
cosmice sovietice, stîrnesc inte­ Fiind formate din oameni com­ muncitori.
resul lumii întregi (pag. 4-a) ;
o Vizita lui N. S. Hruşciov
in Indonezia — un eveniment
de o importanţă uriaşă La Bărăşti
4 pagini 20 bani (pag. 4-a).
Brigada ştiinţifică, formată rani muncitori aşteptau cu inte­
din tov. Graţian Jurpa, activist res răspunsurile. Dar iată că
Perspective pentru al comitetului raional de partid, s-au mai ivit şi alte probleme
Petru Grişovan, profesor de neclare. Membrii brigăzii au tre­
noul an ştiinţele naturii, fizică şi chimie, buit să răspundă la încă 30 de
Iosif Müller, medic veterinar, lu- întrebări puse de ţăranii mun­
Planul de dezvoltare a Tot în acest an, coo- liu German, medic, Cornel Ivaş- citori aflaţi în sală. Interesul
cu, avocat, Stănucă Niţă, ingi­ manifestai de către ţăranii mun­
oooperativei meşteşugă- perativa „Moţul" va în­ ner agronom, Ioan Neiconi, din citori din satul Bărăşti pentru
roşii „Moţul“ din Brad fiinţa secţii de crqitorie, cunoaşterea unor probleme ştiin­
prevede, printre altele, cizmărie, frizerie ş.a., în partea Sfatului popular al comu­ ţifice a dovedit din plin necesi­
ca în anul acesta să se mai multe comune din nei Sîntămăria, Aristîcă Spăta- tatea brigăzilor ştiinţifice. Mem­
oonotruiaiscă un com- raionul Brad. In pre- ru, director al Casei raionale brii brigăzii au răspuns la în­
plex de deservire la Gu- zent, este în perspecti- de cultură din Haţeg, s-a de­ trebări ca ; dacă Luna este mai
rabarza. Complexul va vă deschidereaunei sec- plasat duminică în satul Bărăşti mare ca Păm întul; cîte planete
avea o frizerie, un ate- ţii de dogărit la Baia pentru a lămuri anumite proble­ sînt şi care este mai aproape de
de Oriş, seetii de ta.pi- me ştiinţifice necunoscute îndea­ Lună, cîţi km. sînt pînă la lună;
lier de comandă şi re- ţerje) reparaţii de tîm- juns de către ţăranii muncitori cînd a apărut omul pe pămînt
p'araţii cizmărie, croite- piărie şi un atelier foto- de aici. şi cum ; ce diametru are Soare­
rie pentru bărbaţi, cojo- grafic modern în oraşul le etc.
cărie etci. Brad. încă cu patru zile înainte ţă­
ranii muncitori aflaseră de ve­ După ce au fost clarificate
Pentru construirea a- NAGY CAROL nirea brigăzii ştiinţifice şi şi-au toate problemele, a urmat un
Cestui domplex, a fost a- preşedintele cooperativei formulat întrebările care trebu­ program artistic dat de brigada
probată din fondul UGE- iau rezolvate. Aşa că pînă du­ artistică de agitaţie, echipa de
C O M suma de 1.200.000 „Moţul“ — Brad minică, în cutia rezervată bile­ dansuri populare romîn.eşti, echi­
telor cu întrebări, au fost depuse pa de dansuri ţigăneşti şi soliştii
le j# 83 întrebări la care trebuiau să vocali care activează în cadrul
răspundă membrii brigăzii. căminului cultural din Sîntămă-
rie.
Cînd brigada şi-a făcut apa­
riţia în sala căminului cultural
P entru fondul păcii din localitate, peste 300 de ţă-
Comitetul de luptă pentru fondul păcii su- La Sîrnpetru
pentru pace din oraşul ma de 13.000 lei. O con-,
Orăştie acordă o aten- tribuţie deosebită la
tie deosebită colectării crearea acestui fond au
sumelor necesare creă- adus-o muncitorii de la
rii fondului păcii. Astfel, fabrica chimică, fabrica
pină in prezent în ora- „Vidra", întreprinderea
şui Orăştie s-a strtns „/. C. Primul1 şi alţii.
---------------------- ssî----------------------
Un colectiv harnic O altă brigadă . ştiinţifică a tru. Şi aici, ţăranii muncitori au
Casei raionale de cultură din fost interesaţi în a cunoaşte di-
Colectivul de muncă de la în- două luni din trimestrul IV au Haţeg, formată din tov. Livlu ferite probleme ştiinţifice. Aceas-
treprinderea „Banpotoc“ din De- fost recuperate pierderile la pre- Moraru, inspector la secţia de ia o dovedeşte faptul că au fost
v-a, a obţinut în ultimele două ţul de oost şi s-au realizat pes- învăţămînt si cultură a Sfatului puse mai bine de 70 de între-
trimestre ale anului trecut suc- te angajamentul anuali 140.000 popular raional Haţeg, Valentin bări despre originea religiei, o-
cose deosebit de valoroase în lei economii. Economiile totale Sodor, medic veterinar, Dumitru riginea omului, cum s-a format
producţie. realizate în 11 luni se ridică la Fîntînă, ing. agronom, Leontin cărbunele, petrolul şi sarea, cum
230.000 lei. Barbu, profesor de ştiinţele na- se creează fondul de bază al
Planul producţiei globale a turii, Victoria Biscăreanu, me- G.A.C. etc.
j,n întrecerea' socialistă s-au dic internist la spitalul din Ha-
fost depăşit cu 3,81 la sută, evidenţiat în mod deosebit to- ţeg, Karol Corîanta, activist al După consultaţie ţăranii mun-
ceea ce a făcut ca din ziua de varăşii Iosif So-bodoş, Nicolae Casei raionale de cultură, Adal- citori din Sîrnpetru au vizionat
13 decembrie 1959 să se lucre- bert Kun, secretar al Comitete- expoziţia -„Apariţia omului“, a-
lui comunal de partid Sîntămă- menajată în incinta şcolii. F;x-
ze în contul anului 1960. Cele Munteanu, Dionisie Heljoni, Se- ria, Vlaiconi Iacob preşedinte a! plicaţiile au fost date de proî.
mai frumoase rezultate s-au ob- Sfatului popular Sîntămăria Leontin Barbu. In continuare,
Ver Fiílip, Florea Vlad, Avei Bo- şi Petru Boancăs, tehnician cei peste ,200 ţărani muncitori
ţinut în cursul lunii decembrie, ¦ de Ia a.telierul de cioptito- zootehnist, s-a prezentat în faţa au asistat la un program artis-
ctad p r o « 3 gtobală ă fost de- ţăraniior muncitori din Sîmpe- tic dat de elevii şcolii din loca-
pa-şita cu 59,19 la suta. d, ,a atelierul litate.
,’ .
De remarcat este faptul că de şl&fuitorie şi Ion Tanase de
în trimestrul III şi în primele la gater.
A u d isc u ta i c ifr e le d e p ian p e an u l 1 9 6 0
. Intr-o şedinţa lărgită cu activul or­ de lucru, în vederea realizării şi de­ Printre echipele
ganizaţiei de bază P.M.R. de la între­ păşirii planului de producţie. fruntaşe de la oţe­
prinderea de industrie locală „Horia“ lăria Martin nr. 1
din Alba lulia, s-au discutat cifrele de Comunistul Nicolae Groza, şeful sec- a Combinatului si­
plan pe anul 1960. ţiei de turnătorie, s-a angajat, în nu­ derurgic din Hune­
mele colectivului secţiei, să depăşească doara se numără şi
Cu această ocazie, numeroşi munci­ planul anual cu 11 la sută. Printre cea condusă de
tori şi tehnicieni din întreprindere au tovarăşii care s-au angajat să depă­ prim-topiiorul Lo-
şească planul de producţie pe anul ghin Topor, de la
făcut preţioase propuneri privind o mai 1960, sînt Ioan Volonciu, Anton Pleşa, | | cuptorul 3. In anul
Dumitru Cîmpeanu şi alţii. trecut, această e->.
bună amenajare a locurilor de muncă,
chipă a dat .peste
extinderea micii mecanizări, folosirea MARIA BOLDURA şi PETRU TOMA Revederile planului
•corespondenţi i.929 tone oţel.
In clişeu: Loghtii
¦m-
Topor la pupitrul
Serbarea Pomului de iarnă de comandă.
Duminică a avut . de lină, 150 pulove- sculărie, Gheorghe
împodobite ale can­ scampolo, 50 rochi­ rul turnătorie, Ion
tinei Uzinelor meta­ ţe, 200 perechi mă­ Barna, Ioan Bulbu-
lurgice din Cugir, nuşi, 150 pijamale, can, Ioan Ştefan de
s e r b a r e a Pomu­ 500 perechi ciorapi, la forje şi alţii.
200 căciulite pentru
lui de iarnă. In a- După distribuirea
sindical regional a cărţi, dulciuri şi al­ un carnaval al co­
elevii şcolii medii
ma de 60.842 lei din Printre copiii care din localitate au
care s-au procurat au primit daruri cu prezentat un bogat
şi distribuit copiilor acest prilej se nu­ şi frumos program
muncitorilor din lo­ mără şi cei ai mun­
NIOULA TRAIAN
corespondent
treninguri, 60 veste producţie la secţia
noii oţelarii M uta in
c-u nişte platforme mari primele montarea celei de-a două maca­ al muncii e dovedit şi de faptul s-au datorat întrecerii însufleţite
piese-metalice ale viitoarei hale, rale de mare capacitate „Derik“.
a început montarea macaralei Odată montată şi pusă în func­ că la montarea stâlpilor la şi­ dintre brigăzile de dulgheri, fis-
turn-. „23 August“ şi înzidi-rea ţiune aceasta va duce la o spo­
canatului de fum la coşul n-r. 4. rire considerabilă a ritmului rul „B“ lucrarea era îh avans rari-bstonişti şi betonîşti, în
montajului. Din păcate şi spre
S-a muncit zi de zi în cîte obida ' celorlalţi montori, treaba faţă de grafic cu 20 de zile, la fruntea cărora s-au situat cele
două şi ¦chiar trei schimburi, la merge cam încet. Dîrman asigu­
betonări, cofraje, la împletirea ră totuşi că termenul va ii res­ stîlpii de pe şirul „D“ în avans conduse de Schuster Martin, Pe­
unor ciudate plase de fier beton, pectat. Ceva ma-i încoace o altă
scheletul aproximativ al viitoa­ macara uriaşă, pe şenile — cu 50 la sută, iar la calea de tre Ionescu, Gheorghe Nicolae
relor fundaţii. Acum şantierul „Macsima“ — înalţă ferme şi
are mai- mult ca oricînd aspect grinzi metalice cu o precizie de rularea şirului „D“ monitorii o şi alţii.
de şantier. admirat. Se cunoaşte cît de colo
mîna unui maestru. La întreba­ luaseră înainte graficului cu a- La coşurile de fum e ceva
Uriaşa macara turn „23 Au­ rea no aste ă admirativă ni se
gust“ ridică la verticală stâlpii vorbeşte despre Constantin Io- proximativ 9 zile. mai greu. Munca e ma-i migăloa­
metalici de circa 33 tone ai şi­ nette, de la Trustul ' de utilaj
rului- „B“. Echipa de montori greu, nume bine cunoscut con­ Nu cu mai, puţină însufleţire să, cere mai multă experienţă.
condusă de Gheorghe Almăjan structorilor siderurgişti şi apre­
face totul pentru a .cîştiga timp. ciat cu vorbe de laudă, meritate se lucrează la turnarea betoane- Oamenii conduşi de Ioan Buh au
Atenţia e încordată mai mult ca de altfel.
lor. In mare, s-a-r putea spune că această experienţă, lucru dove­
tul trebuie luat de la început. La data vizitei noastre pe şan­
Faptul că ¦un stâlp a fost montat tier. .mentorii înălţasoră peste această operaţiune e terminată. dit de ritmul rapid în care de­
cu cîţiya milimetri mai sus de- 500 tone s-tîlpi metalici şi grinzi
ofît era necesar, a dus la demon­ Totuşi m-a-i sînt o seamă de curge înălţarea celui de-al 4-lea
tarea lui şi tăierea din fundaţie. de rulare şi asamblaseră mai
puncte în care lierari-betoniştii, coş de fum. Folosind procedeul
Alături de prima macara, e- bine de 200 tone ferme metalice dulgherii şi betoniştii muncesc turnării betonului în cofraje me­
chipa lui Dîrman lucrează Ia pentru acoperiş. Ritmul susţinut de zor. Aşa este, de pildă, l-a talice glisante, coşuil care va a-
cel de-ai 6-lea coş de fum, la vea 90 m., se înalţă uimitor de
fundaţiile propriu-zise ale cup- repede.
torull-ui nr. 4. Pînă în prezent Pe întreg şantierul, forfota nu
au fost turnaţi mai bine de conteneşte. Macaralele, excava­
10.000 m.c.. betoane la fundaţia toarele, buldozerul şi camioane­
noii oţelării, cantitate din care le lucrează di-n plin ; oamenii
s-ar putea înălţa un zid de 6 dau zor la toate punctele de lu­
cru, hotărîţi să facă totul pentru
metri înălţime, 2 metri lăţime pe ¦a---şi respecta angajamentul: la 23
distanţa de aproape un kilome­ August 1960 cuptorul n-r. 4 să
tru.- elaboreze pri-ma şarjă de o te l!
Rezultatele frumoase obţinute A. JUR CA