Page 27 - 1960-01

Nr. 1570 D 'm m L SOCIALISMO LO! Pag. 3

Din munca mea penfru evitarea TELEGRAME EXTERNE

iOOCOOOCOOOooo.j.'OO0 0 0 O(>XXX>0 <>v0 oC>0 0 0 C><><>0 0 <>0 <X>

U.R.S.S. pe primul loc

supraîncărcării elevilor Un sondaj cu un rezultat

O problemă ce trebuie să stea Una din cauzele curente, ca­ Pentru îmbunătăţirea frecvenţei semnificativ
permanent în tata diriginţilor re provoacă supraîncărcarea zil­ am prelucrat regulamentul şco­
este munca pentru evitarea su­ nică a elevilor, o constituie lip­ lar, am făcut vizite, imediat du­ NEW YORK (Agerpres). In­ turi în Franţa unde aproape o
praîncărcării elevilor, care are sa de coordonare şi de dozare pă orele de curs, la dotnidlîul stitutul american pentru sonda­ jumătate din cei chestionaţi au
consecinţe grave asupra sănă­ a temelor pentru acasă la dife­ elevului pentru a constata cau­ rea opiniei publice, Gallup, a fost •de părere că această ţară
tăţii şi asupra pregătirii inte­ rite obiecte. Rădăcina acestei zele absentării, am folosit criti­ făcut un nou sondaj în rîndurile „se poate mândri pe drept ’cu-
lectuale aie acestora. cauze am găsit-o în lipsa de le­ ca în cazurile de fugă sau în- locuitorilor din 10 ţări, printre vînt cu succesele obţinute în ul­
care S.U.A., Canada, Franţa, timii 10 ani".
înlăturarea supraîncărcării e- gătură dintre profesori. Se dă­ tîrziere, m-am interesat de mo­ Anglia, Germania occidentală
etc., punînd întrebarea: „Se Uniunea Sovietică a obţinut
levilor este strîns legată de or­ deau teme scrise cu un volum tivarea absenţelor bine justifica­ ţară din lume poate fi mai sa­ de asemenea cel mai mare nu­
ganizarea şi desfăşurarea pro­ prea mare şi grele, desene şi te, am folosit consemnul. tisfăcută de succesele obţinute în măr de voturi în Anglia şi Unt*
perioada 1950-1959 guay. Totodată ziarul subliniază
cesului de învăţămînt, a activi­ planşe, lecţii de transcris, ce Aplicînd cu multă stricteţe a- că cei care şi-au dat voturile
Ziarul „New York Herald Tri­ pentru Uniunea’ Sovietică con­
tăţilor dinafara clasei şi extra- răpeau elevilor prea mult timp. ceste măsuri, anul acesta cazu­ bune“ relatează că în cadrul a- sideră că în deceniul al VlI-lea
cestei anchete Uniunea Sovieti­ influenţa şi puterea U.R.S.S. —
şcolare. De aceea, şi cauzele su­ Calculând cu elevii timpul de e- rile de absentare aii devenit tot că a obţinut cel mai mare nu­ stat oare a 'apărut pe harta lumii
măr de voturi. U.R.S.S., scrie abia acum 4 decenii, vor con­
praîncărcării elevilor trebuie cău­ fectuat temele pentru acasă, a-m mai puţine, iar cu întîrzierile am ziarul, a obţinut foarte multe vo­ tinua să crească.

tate tocmai în unele deficienţe constatat, că le răpeau în medie lichidat

de acest ordin. 3 ore. Am observat că lipsa de Planificarea defectuoasă a lu­ Vasile Hanu şi „Să nu se dea generalilor nazişti
dozare a volumului temelor are crărilor de control duce de ase­ loan Andronic, e-
Pentru mine, evitarea supra­ consecinţe negative, de ordin in­ menea la o supraîncărcare a e- levi ai şcolii de arma nucleară“
încărcării a constituit o preocu­ structiv şi educativ, ca de exem­ levilor. Ca dirigintă, am căutat meserii din Alba
pare încă de cînd mi s-a dat plu: efectuarea de mântuială şi să preîntâmpin supraîncărca­ lulia, silit fruntaşi
clasa în primire. Intre alte mă­ copierea lecţiilor, însuşirea su­ rea, programând lucrările de con­ la învăţătură.
suri, pe care le-am luat împo­ perficială a cunoştinţelor, obo­ trol curente, în general, pînă la
triva supraîncărcării, se numă­ seală şi surmenaj. începerea lucrărilor de control In clişeu: Cei
ră şi cunoaşterea colectivului de doi elevi răspund

elevi, a cadrelor didactice care Cu concursul conducerii şcolii trimestriale. Am fixat lucrările la o oră de geome­ LONDRA 11 (Agerpres). „Să niunea Sovietică, fostul nostru
predau la clasă, precum şi o am luat măsuri pentru evitarea finale de control începînd dc la trie. •nu se dea generalilor nazişti aliat în ultimul război, este a-
data de 1 decembrie 1959, cîte arma nucleară 1“ — sub această cum duşmanul nostru potenţial,
mai strânsă legătură cu organi­ 2-3 pe săptămînă. lozincă s-au desfăşurat sîmbătă în timp ce Germania occidenta­
la Londra mitingurile şi demon­ lă a fost proclamată deodată a-
zaţia U.T.M. O justă planificare şi 0 des­ straţia organizată de „Mişcarea liatuf nostru credincios. Consta­
făşurare proporţională a tuturor foştilor combatanţi — luptători tăm însă că Uniunea Sovietică
Cunoaşterea fiecărui elev Problem e şcolare momentelor lecţiei constituie ó penlru pace“ şi de Comitetul en­ promovează în mod consecvent
armă în lupta împotriva supra­ glez pentru apărarea păcii.
mi-a dat putinţa să constat po­ încărcării. Ca dirigintă, am con­ o politică externă de pace şi în­
tribuit la rezolvarea justă şi a „Nu am uitat bătălia Sta-lin- deamnă la dezarmare, în timp
sibilităţile de studiu ale elevu­ supraîncărcării elevilor. Astfel, acestei probleme. Am asistat la graduilui şi bombardamentele ce în Germania occidentală, ale
lui, către ce activităţi extraşco- am stabilit ca timpul de lucru ore la diferite obiecte şi lipsu­ barbare împotriva oraşului Go-
la-re ÎI pot îndruma, şi cum aş acasă, pentru studiul individual rile constatate le-am discutat cu ventry, a spus în cuvântarea ros­ cărei forţe armate sîrnt înzestra­
putea să-l ajut cel mai bine în şi efectuarea temelor scrise, să profesorii respectivi. tită la mi ling Stan Seerchfield, te ou arma nucleară, fascismul
însuşirea materiei. Discuţiile fie de 3-4 ore; să nu' se dea participant la cel de-af doilea ridică din nou capul“.
purtate cu profesorii m-au aju­ teme sorise, acasă într-o zi ia Uneori s-a întîmplat ca unii război mondial. Acum, şobolanii
tat să văd stilul de muncă al, toate obiectele, ci maximum la profesori să acorde prea mult fascişti, care s-au aciuiat în Ger­ Participanţii la miting au ă-
timp verificării, iar lecţia nouă mania occidentală, ies din nou doptat în unanimitate o rezolu­
fiecărui profesor şi numărul te­ 2-3 obiecte; să se evite desenele era explicată la repezeală şi din văgăunile lor. Datoria noas­ ţie, care condamnă acţiunile ra­
lipsea fixarea lecţiei. Astfel, e- tră faţă de poporul englez, faţă siste din Germania occidentală
melor pe care aceştia le dau artistice şi naturale şi transcrie­ levii foloseau acasă prea mult
timp pentru a înţelege tema res­ de populaţia din Germania occi­ şi cere să se pună capăt perse­
pentru acasă. Legătura cu orga­ rea notiţelor la unele obiecte. pectivă, ceea ce ducea ia supra­ Dar pentru a în­ dentală şi faţă de toţi oamenii cuţiilor îndreptate împotriva par­
încărcarea lor. Deci predarea văţa bine o meserie iubitori de pace este dc a contri­ ticipanţilor la mişcarea pentru
nizaţia U.T.M. mi-a uşurat re­ Efectuarea temelor de către nepedagogică constituie încă o nu este suficient să bui la stîrpirea lor“. pace din Germania occidentală.
glementarea activităţilor în afa­ . elevi acasă, în bune condiţiuni şi cauză a supraîncărcării elevi­ posezi numai cu­
ră de clasă şi extraşcolare. lor. noştinţe teoretice. De „Se fac de mult, a declarat Participanţii la miting au
în timpul stabilit mai sus, a de­ aceea cei doi elevi fostul combatant V. Tegram, în­ trimis această rezoluţie Minis­
In colaborare cu conducerea verifică practic în cercări de a ne convinge că U- terului Afacerilor Externe al
In clasa VUI-a, spre exemplu, pins în mare măsură şi de în­ şcolii, cercurile pe materii au atelier cele invălale. Angliei şi ambasadei R.F.G,
fost fixate în după-amiezile cînd
elevii întîmpinau mari greutăţi drumările şi explicaţiile date de pentru a doua zi orarul nu era
în luarea notiţelor, în folosirea profesori asupra felului cum tre­ prea aglomerat. Vizionările de
manualelor şi în munca lor in­ buie să lucreze elevii singuri a- filme şi şedinţele U.T.M. se fac
dependentă acasă. De aceea, oasă; explicaţii date de obicei în .sîmbătă după-masă sau dumi­

scopul cîtorva ore de diriginţie ultima parte ă lecţiei. Irt felul nica dimineaţa. Excursiile.pentru

a fost de a îndruma elevii în­ acesta elevii au fost degrevaţi cunoaşterea raionului sau a re­
spre a şti cum să-şi ia notiţe de una din cele mai puternice
giunii s-au fixat în vacanţele
bune după explicaţia profesoru­ surse ale supraîncărcării.
elevilor. ..... .. — u,
lui : sub formă de schemă, no­ Problema întocmirii nepedago- DINPROGRAMULS E
tând ideile esenţiale şi marcând gi.ce a orarului este încă o cau­ Luptînd cu perseverenţă îm­
clar întreagă desfăşurare a expu­ ză serioasă asupra încărcării e- mmm. fi
nerii lecţiei, folosind abrevie­ levilor. In anul- trecut am fost potriva supraîncărcării elevilor,
rile. nevoită să intervin pentru a se a gaaiaaimffS'iFS'aiM 13 IANUARIE I960
anul trecut, din cei 40 elevi din
Le-am arătat tehnică studiului schimba orarul zilei de joi. cînd t3 IANUARIE 1980 PENTRU 24 ORE: Programul I: 7,15 Melodii ne de cântece; 16,15 „Cu săniu­
clasa mea, au promovat 38. populare romîneşti; 8,30 Muzică ţa“, program de muzică uşoară;
individual, a muncii cu manua­ erau fixate toate limbile. Pen­ D.EVA Marfă" pentru Catalo- simfonică; 9,30 Vreau să ştiu; 16,50 Curs de limba rusă; 17,30
Luptînd pe mai departe pentru nia; ALBA IULIA: Alo ? Aţi 11,03 Muzică uşoară; 12,35 Mu­ „Viaţa nouă a satului“, program
lul şi ă pregătirii lecţiei. I-am tru această zi elevii memorau greşit numărul!; Vizita lui N. S. Vremea se menţine friguroasă zică populară românească; 13,05 de cîntece şi jocuri; 18,05 Erois­
înlăturarea supraîncărcării elevi­ Hfuşciov în America ; BRAD : Cu'cerul schimbător, mai mult Concert de muzică uşoară; 14,40 mul poporului sovietic în crea­
îndrumat să citească prima dată un număr de 60-70 cuvinte. Fi- Ultima primăvară; ILIA: Soar­ poros. Temperatura în uşoară Gîntă Dan Moisescu; 16,15 Vor­ ţia simfonică; 19,30 Teatru la
întreaga lecţie din manual, după lor voi căuta să formez tineri cu ta unui om ; HAŢEG: Pe dru­ oreştere, va oscila, ziua între beşte Moscova 1; 18,00 In slujba microfon: „Greşelile unei nopţi“
care să facă lectura .notiţelor şi reşte că acest lucru ducea la murile Romîniei; FÎUNEDOARA: minus 5 la minus 10 grade, iar patriei; 19,20 Cântece patriotice adaptare radiofonică după come­
complectareă lor pe baza manua­ supraîncărcarea elevilor şi acea­ un orizont larg. pregătiţi multi­ Torentul; ORĂŞTIE :. Romanţă noaptea între minus 11 la mi­ interpretate de formaţii artisti­ dia lui Oliver Goldsmith; 21,10
lului. In continuare am arătat sta la însuşirea netemeinică ă berlineză; Capcana lupilor; PE­ nus 14 grade. Vînt slab pînă la ce de amatori; 19,45 „Gîntă vio­ Interpreţi din trecut ai muzicii
elevilor că trebuie să studieze lecţiilor, la surmenaj. La înce­ lateral, oameni activi, fii devo­ TROŞANI : Vremea ghioceilor; potrivit din sectorul sud-vest şi rile“, program de muzică uşoa­
lecţia pe părţi bine închegate, putul acestui an şcolar am; su­ Dragostea nu se cumpără ; vest. Dimineaţa şi seara ceaţă şi ră; 20,20 Noapte bună, copii: populare romîneşti; 22,30 Note
să scoată sub formă de conspect pravegheat ca repartizarea obiec­ taţi patriei şi poporului, ca­ SEBEŞ: Evadare din umbră pîciă. Vor cădea precipitaţii sla­ „Motănidă cel viteaz“ — po­
ideile din fiecare parte, făcînd ă- telor pentru fiecare zi să se SIMERIA: Azi pentru ultima be.; locali se va depune, chiciură. veste populară rusă; 21,00 Şcoa­ de călătorie din R. D. Vietnam
poi repetarea după conspect şi facă eît mai just. pabili de sarcinile viitorului ce oară; BARU MARE: Pasagerul la şi viaţa; 22,30 Muzică corală
notiţe a întregii lecţii. Numai clandestin; LONEA: Amigo; TE- românească; 23,15 Muzică din de Dumitru Sorbea; 23,15 Mu­
Lupta pentru o frecvenţă re­ ne stă atît de luminos în faţă. IUŞ: Fata cu ulciorul; ZLATNA: operetele lui Johanm Strauss şi
după ce lecţia a fost însuşită, Casa liniştită; APOLDU DE Franz Lehar. zică de cameră de Glinka.
gulată am încadrat-o în lupta RAISA CHETREANU SUS : Vagabondul; GALAN: Azi
am arătat că trebuie să treacă pentru ultima oară.. PENTRU URMĂTOARELE Programul I I : 14,07 Muzică BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
împotriva supraîncărcării, deoa­ prof. diriginte la clasa a X-a B, 3 ZILE populară din Muntenia; 15,40
la efectuarea temei scrise. 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
rece elevii, de obicei, nu-şi mai Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ din „Tineret mândria ţării“, emisiu-
Insuşidu-şi şi folosind această pregătesc materia predată în Vreme schimbătoare cu cerul 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
Orăştie
tehnică, mulţi elevi au avut re­ ziua respectivă. Aceasta duce la (programul I) 14,00; 16,00;’

zultate satisfăcătoare nu numai supraîncărcarea lecţiei” următoa­ acoperit şi temperatura în creş­ 18,00; 21,30; 23,00 (progra­
la lecţia curentă dar şi la re­
re sau pentru repetarea materiei tere. 1 1'’ . mul II).; ,

petarea materiei.- înainte de lucrările trimestriale.

Pentru faptele şi comportarea ta Fericirea care d pus atunci stăpinire inginer ? Ţi-ai .făcut vreun plan nobil z~ele? Cum îţi poţi închipui că b drd-. judecătoreşti şt hu ţl-d coTivenit deloc
"pe .line, era şi a Georgelei. Credincioa­ pentru viaţă, aşa ca să fii cit mai util goste familiară, creată in decursul vre­ faptul că ai fost obligat să dai între­
ie condamnă întreaga noastră , să ţie şi familiei, a. făcut iot ce a pu­ societăţii, familiei ? întreaga ta com­ mii poate să dispară la un moment ţinerea alimentară necesară. Ai consi-.
tut pentru a-ţi face viaţa studenţească portare de după terminarea institutului dat, mai ales cind la mijloc sint doi derat, împins de dragostea aparentă
inginer Barcan! cit. mai plăcută şi-cit mai rodnică. dovedeşte că. nu şi că la un momcnl copii şi soţia ta de care te-ai. îndră­ faţă de Aurora Suciu, că cea mai
dat, in tine s-a produs o întorsătură gostit înainte de a ajunge în Valea „eficace" armă de răzbunare e să de­
7rl Valea Jiului fi-al făcui apariţia înfloreşte, "pe zi ce trece, unde oamenii sd şi alté amădUnte in legătură cu ea. Ştii bine că a intrat in .serviciu, te-a inexplicabilă. Ai început să lipseşti Jiului ? E bine să reflectezi serios asu­ făimezi justiţia noastră populară pen­
pu 10—11 ani în urmă. Ai venit diri- ştid "să muncească şi să trăiască bine Ai intrat in muncă, ai devenit va­ îngrijit pe tine şi pe băiat, se ocupa mult de acasă, ai devenit .nervos şi ne­ pra comportării tale din ultimul timp tru că „nu ţi-a făcut dreptate" şi um­
tr-un sătuleţ din părţile Moldovei, a- şi fericiţi. Şi e un merit mare şi o de treburile gospodăreşti, lucra şi noap­ mulţumit de iot ceea ce îţi putea oferi şi mai cu seamă de cînd te-ai „îndră­ bli disperat în dreapta şi în stingă
flat în apropierea oraşului Roman. cinste deosebită să fii alături de cei gonetar la mină şi ai continuat, nu tea, n-avea timp .liber, s-a consacrat familia. gostit" de Aurora Suciu din Vulcan, o pentru intervenţii favorabile ţie. Cum
Erai 'desigur, mai tînăr, viaţa o priveai mai harnici oameni ai societăţii noa­ se ştie cit timp, să te intilneşti cu intrutotul familiei: Viaţa voastră a fest poţi afirma, acum după atiţia ani de
altfel i cunoşteai puţine lucruri despre stre, de minerii aceia care se întrec Georgeta, să-i dobindeşti.încrederea şi, complectată cu o nouă bucurie atunci Pe Georgeta ai început să n-o mai persoană pentru care avem toate mo­ căsnicie, că soţia ta e femeie de nimic
Valea Jiului, despre viaţa şi munca de pînă la urmă răspunsul ei afirmativ cînd aţi avut al doilea copil. De astă asculţi şi, la un moment dat, şă-i faci tivele să fim rezervaţi. O fi ea mai şi că nu mai corespunde actualei tale
miner. Chiar despre viaţa nouă, ce în eroism, scoţind din adincurile pă- in legătură cu propunerea de căsătorie. dată, pentru Georgeta, situaţia n-a reproşuri diferite. Copiii te „enervau", zveltă, mai puţin încercată în viaţă, situaţii? De ce toate acestea şi în nu­
se făureşte pe meleagurile patriei noa­ mîntului cărbunele — acest element fost deloc uşoară. Sănătatea ei a nu-ţi mai erau dragi-, iar cind veneai . o fi avind ochi de altă culoare, care mele cărei morale acţionezi? Poate ţi-e
stre, aveai cu iotul altă concepţie de- deosebit de util pentru industria noa­ Deşi ai o oarecare vechime in Va­ fost zdruncinată, iar intervenţia la acasă (din ce în ce mai rar), atmos te-au atras mai mult, sau ţi se pare greu să dai răspuns la asemenea în­
cit aceea pe care o are omul realist. stră, pentru viaţa noastră. A irăi în lea Jiului, faptele sint de aşa natură naştere — cu Cezariană — a înfruntat-o ţcra din familie nu-ţi mai era pe plac că e mai frumoasă decît Georgeta etc. trebări. Şi atita timp cit vei proceda
această minunată aşezare minerească incit nu ai dreptul să uiţi momentele in- mod curajos, la gîndul că totul va etc. Un lucru e clar: ea şi-a propus aşa ca in ultimul timp hu numai că
Atunci nu visai să devii miner şi plăcute ale vieţii începute cu Geor-. li .bine, iar voi veţi fi fericiţi în viaţă. copiii tăi, care erau obişnuiţi să pri­ drept scop in viaţă să se mărite cu un nu vei putea da răspunsuri clare, dar
cu aiit mai mult inginer miner. In î‘nseamnă a simţi pulsul vieţii de mi­ geta. Amindoi aţi început o viaţă nouă, mească cite ceva de la tine, chiar şi inginer şi te-a găsit pe tine, familist, vei fi dezaprobat de toţi cei ce iubesc
mintea ta işt făcuse loc o părere u- ner, a cunoaşte munca entuziastă a te-ai angajat faţă de ea şi de. societa­ Scop carierist sau o sărutare, nu se mai bucurau de a- inginer cu muncă de răspundere şi viaţa, familia şi au alte concepţii des­
şoară despre viaţă. Poale că nu porţi acestora, a te socoti, intr-un fel sau te că o să fii un soţ ideal, un soţ neînţelegerea vieţii? tenţia ta. Treptat, treptat, manifestau gata: scopul se pare a fi realizat. pre ea. Georgeta, soţia ia, a fost ală­
tu întreaga vină pentru faptul că a- in altul, un om legat de mineri şi care-şi consacră totul vieţii familiare teahiă faţă de tine, nu-ţi mai ¦simţeau turi de tine şi ţi-a acordat încredere
chiar alături de ei. şi muncii. sociale. Faţă de ea si faţă Anii studenţiei s-au terminat. Lucru­ căldura, nici apropierea de iată. Dar tu, care se pare că te-ai pregă­ în anii cind tu aveai mare nevoie de
iunci erai naiv şi ie gindeai la o de ortacii tăi din'¦subter•a'n, iai csînceput, rile şi-au urmat cursul. Totul s-a des­ tit altfel pentru viaţă, ce ai de spus ? o persoană cu care să împărtăşeşti atît
„meserie" care — după unii — ţi-ar Ai chibzuit înainte să devii un om apreciat; locuinţa pe făşurat in ordine. Examenul de stat a Ai ocupat o muncă. de ¦răspundere, Faptul că ţi-a apărut in faţă — nu bucuriile cit şi greutăţile. Tu însă cind
face viaţa mai uşoară. Condus de sfa­ de a păşi în viaţă? care ai primit-o a devenit încet, încet, trecui, iar tu te-ai văzut cu diploma de ai .devenit „om mare", cum s-ar spu­ se ştie cum — acea Aurora Suciu poa­ te vezi inginer, şef de serviciu in di­
turile părinieşti, ale nu se ştie căror acel loc intim al vieţii familiare pe inginer în buzunar. Din vagonetar ai ne şi, probabil, ţi-e ruşine să te mai te constitui motiv serios a te deter­ recţia de investiţii, nesocoteşti tot ce
evlavioşi, neajutat de mintea ta încă înainte de a face cunoştinţă cu Va­ care statul nostru o apreciază ca te­ devenit inginer ~şi nu eşti singurul ca­ prezinţi în societate cu Georgeta. Ţi mina să-ţi abandonezi familia, să uiţi ţi-a oferit soţia şi te nesocoteşti pe ti­
fragedă, ai ales pentru viaţă drumul lea Jiului, ai făcut cunoştinţă cu o melie a marii, societăţi socialiste. Pe re a parcur.s acest drum. Ca tine sint se părea că é mică de statură şi că dé copiii aceia care-ţi spun tată ? Ei ne însuţi. E greu de conceput cum pri­
„făgăduinţei", tovarăşe de care, după cum „dove­ îndelete, a intrat şi belşugul în casă, mulţi alţi tovarăşi care se mindresc cu ţie, inginer de-acuma, nu-ţi mai cores­ aşteaptă de la tine multe, au nevoie să veşti în ochii celor din jur. ce gindeştt
deai", ie-ai îndrăgosiit. Se pare că ai iar. după un, oarecare timp viaţa voa­ o asemenea diplomă şi se bucură de punde o asemenea fiinţă. Tu ai studii cînd mergi pe stradă sau la... Vulcan,
E un merit insă al tuturor facto­ înlîlnit-o pentru prima dată in trenul stră a trecut prin cele mai încercate avantajele create de partidul şi guver­ superioare, iar ea numai citeva clase fie. crescuţi, îmbrăcaţi, hrăniţi şi simt ştiind că acasă copiii tăi îl aşteaptă
rilor care le-au determinat să nu ur­ cu care ai venii la Petroşani şi ţi-a emoţii:¦solia ţi-a născut un băiat; aţi nul nostru oamenilor muncii. de liceu şi de, nu-ţi mai corespunde nevoia căldurii părinteşti. Tu uiţi de pe tăticul lor. Ei te aşteaptă şi tu
mezi acest „drum" şi să-ţi alegi al- plăcut. Ochii ei negri, figura isteaţă, devenit părinţi; dragostea dintre voi nici din acest punct de vedere. Şi aşa, toate acestea, inclusiv de faptul că ni­ fugi de ei, îi ocoleşti şi te dezici de ei.-
vorba ei dulce, zimbetul deschis şi sin­ s-a consolidat şi alături de ea şi-a Sigur că bucuria ta a simţit-o şi încet, încet, locul armoniei familiare mic nu poale fi mai ruşinos pentru un
fuU uri adevărat drum care-ţi oferă cer, întreaga ei comportare şi fiziono­ făcut loc iubirea părintească faţă de Georgeta, soţia ta, care se gindea că l-a luat neînţelegerea subiectivă al că­ tată care-şi părăseşte copiii tocmai in­ Ai pornit pe un drum greşit, nechib
fot ce-şi poate imagina omul mai fru­ mie te-au încintat şi te-au făcut să vezi băiat şi nimic nu e mai presus deCit dc-acum poate să se mai odihnească, rei autor eşti tu. Da, eşti autorul ei tr-un moment cînd se cere a fi mai zuit, renunţi cu atîia uşurinţă la bucu­
mos şi mai plăcut, mai îndrăzneţ şi în persoana Georgelei fiinţa care ie-ar să ai o asemenea parte a ta înspre să se ocupe in continuare de copii, să-i moral şi porţi întreaga răspundere. aproape de ei din (oaie punctele de riile tale, la ce ai mai scump în viaţă
mai folositor pentru el şi pentru so­ putea însoţi in viaţă, în calitate de so­ care să-ţi îndrepţi iubirea. Acest lucru crească, să-i îngrijească cit se poate vedere. Ei o să crească şi o să înţe­ — copiii, familia. Să nu crezi că ală­
cietatea al cărei cetăţean eşti şi tu. ţie, piuă la adinei bălrineţe. Numai aşa tc-a făcut să munceşti mai bine în pro­ mai bine şi în acelaşi timp Că te în­ „Dragoste cu forţa leagă şi nu se ştie cum te vor judeca turi de persoana cu care azi cochetezi
se explică faptul că, incepind din acel ducţie, să obţii rezultate mai frumoase grijească şi pe tine, să te ajute, după nu există“ auzind că vreme îndelungată nu ai găseşti o mulţumire mai mare. Nu.
împins probabil de noi idealuri, te-ai moment, ai îndrăgii-o şi ai făcut iot şi să debii iot ihai aprebiat de colec­ puterile ei. contribuit la creşterea lor, nu ai dat Totul e aparent şi de moment, oricare
îndreptat înspre unul din cele mai fru­ ce ai ştiut pentru ca să legi priete­ tivul in. mijlocul căruia ai învăţat mul­ Afirmi, lipsit de cel mai elementar bani pentru întreţinerea lor şi i-ai pă­ va fi situaţia, tu rămii, de fapt şi de
moase locuri ale patriei noastre — Va­ nie cu ea. Se parc că şi pe ea a în- te lucruri utile. Şi te-ai convins că Ce ai făcut tu, după terminarea in­ bun simţ, că nimeni nu-ţi poale impune răsit fără nici un fel de remuşcare. drept, tatăl copiilor. De aceea nu te
lea Jiului, valea despre care ai auzit cîniat-o gestul tău „cavaleresc", faptul eşti apreciat în momentul cinci ai fost stitutului şi mai cu seamă după ce ai o dragoste şi nici o căsnicie alături îndepărta de ei, nu-i ocoli căci nimeni
că în trecut, sub dominaţia burghezo- că dl, "ajutat-o să-şi coboare bagajele propus să mergi, la Institutul de mine, ocupat un post de răspundere? Te-ai de o persoană pe care n-o iubeşti. Dar Ei te vor condamna, după cum te
moşierească, era a sărăciei şi mizeriei, dr iji tren şi strădania de a-i află adre- să devii student şi apoi inginer. ginidit mai departe la Georgeta, la co­ afirmaţiile tale au un iile şi e biné să condamnă iii prezent toţi cei din jurul nu te iartă pentru ceea ce faci. Te ju­
dar care în anii regimului democrat- pii, Ia casa voastr㦺i la viitorul vos­ fie cunoscut, iar tu să fii pus in ade­ tău, care şliu că te-ai făcut luntre şi
fjpgulat; a devenit 6 "aşezare "uncie "viaţa tru ? Te-ai gîndii să răsplăteşti prin vărata lumină. punte la tribunal ca să-ţi accepte ce­ decă oamenii, minerii, colegii tăi, in*
fapte încrederea ce ţi s-a acordat a- rerea de divorţ. Ai rpmăs nemulţumit
tunci cînd ţi ş-a înminat diploma de Nu-ţi mai îndrăgeşti, soţia, copiii, faţă de judecata dreaptă a instanţei treaga noastră societate.
familia. Dar "de cînd şi care "şînt ibau-