Page 22 - 1960-01

Pag. 2
Un sprijin preţios în îndeplinirea
sarcinilor de plan
In activitatea pentru atragerea mem­
brilor de partid la aplicarea în viaţă
a hotărîrilor partidului şi guvernului,
în munca pentru întărirea continuă a
legăturii partidului cu masele, activul
de partid are un rol important.
Activul de partid, lucrînd zi de zi
în mijlocul oamenilor muncii, strîns
legat de mase, traduce nemijlocit în
viaţă politica partidului şi guvernului,
mobilizează membrii de partid şi prin
ei masa nemembrilor de partid la
lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor
partidului şi guvernului.
Comitetul de partid al uzinelor me­
talurgice din Gugir se sprijină în ac­
tivitatea sa pe un larg activ de partid,
format din muncitori, ingineri şi teh­
nicieni fruntaşi în producţie, tovarăşi
din conducerea administrativă, propa­
gandişti, membri ai birourilor organi­
zaţiilor de bază, tovarăşi din comite­
tele sindicale de secţii, din organizaţii­
le de masă. Acest activ este convocat
periodic în adunări în care se dez­
bat probleme importante ale activită­
ţii de producţie şi politică din uzină.
Prin propunerile pe care le face cu
acest prilej, activul de partid, ajută
comitetul de partid în luarea unor mă­
suri politico-organizatorice care să du­
că la mobilizarea muncitorilor la în­
deplinirea sarcinilor de producţie.
' Este cunoscut faptul că activul de
partid acordă un ajutor eficace în re­
zolvarea unor probleme atunci cînd el
este bine instruit, cînd tovarăşii care-1
alcătuiesc au un nivel politic şi ideo­
logic ridicat.
Comitetul de partid al uzinei noa­
stre manifestă o grijă deosebită pen­
tru ridicarea continuă a calificării to­
varăşilor din activul de partid prin-
tr-o temeinică pregătire politico-ideolo-
gică, prin îmbogăţirea experienţei lor
practice. In acest scop. tovarăşii din
activul de partid sînt încadraţi în
învăţămîntul de partid, în cercuri de
studiere a Economiei politice, Istoriei
P.M.R., economiei concrete şi altele.
Sînt şi tovarăşi din activul de par­
tid care-şi îmbogăţesc cunoştinţele de
cultură generală prin complectarea stu­
diilor medii sau superioare cum sînt
Vaier Cotoarbă, Viorel Bar, Maxitni-
lian Zamoniţă, Nicolae Iancu şi Ioan
Dicu, care se numără printre cititorii
fruntaşi ai bibliotecii de la cabinetul
tehnic şi de la clubul uzinei.
De' asemenea, comitetul de partid
ajută îndeaproape activul de partid să
studieze hotărîrile şi directivele parti­
dului. In acest scop, s-au organiiat
conferinţe tematice, care ajută pe to­
varăşii din activul de partid să înţe­
leagă mai bine politica partidului
nostru.
Aîăsurile luate de comitetul de par­
tid au contribuit mult atît la educarea
activului de partid, cit şi la antrena­
rea lui în rezolvarea unor sarcini ce
le revin din hotărîrile Conferinţei re­
gionale de partid şi din propriile noa­
stre hotărîri.
•Intr-o plenară a comitetului cu acti­
vul de partid s-a analizat munca de
primire de candidaţi şi noi membri de
partid. Cu acest prilej, au reieşit, pe
lingă' metodele bune de muncă şi u-
nele lipsuri. Unele dosare nu erau
complectate .la .timp. şi. ca atare nu
erau puse în discuţia organizaţiei de
bază, existau apoi candidaţi cu sta­
giul depăşit, altora, deşi meritau, nu
Ie-a fost redus stagihl de candidatu-
tură: existau cazuri cînd recomandă­
rile date de unii membri de partid
. erau superficiale etc.
In urma propunerilor făcute de to-
QOOCXX5C»CaQi3a<XKX3QoXX!QGOO©oaCOQaLKKX>Qo!XXXaXX3G)CXXXîa©C^^
(Ormare din pag. l-a)
La casa raională de sudură
din Alba au fost de asemenea
organizate colectivele de teatru,
orchestra de muzică populară
ro-mînească, o. brigadă ştiinţifică
şi este în curs de jormare o pu­
ternică formaţie de dans.
Dacă în general, în prima e-
tapă a concursului, activitatea
caselor raionale de cultură s-a
îmbunătăţit, este necesar să a-
mintim că încă nu s-a făcut to­
tul ; că există posibilităţi ca ac­
tivitatea cultural-educativâ să se
ridice la o treaptă şi mai înaltă.
Lipsuri serioase s-au manifes­
tat la unele case raionale de
cultură în privinţa organizării
activităţii culturale la centrul de
raion şi în privinţa îndrumării
metodice a unităţilor culturale
de pe cuprinsul raionului. Unele
case raionale de cultură n-au re­
uşit să aibă o activitate multi­
laterală, să cuprindă toate for­
mele muncii cultural-educative
pentru a putea constitui astfel
un exemplu de organizare pen­
tru căminele culturale. De pildă,
casa raională de cultură din
Sebeş nu are o brigadă arlisti-
că de agitaţie, nu are o echipă
de dansuri, orchestra nu mai
activează de multă vreme, cer­
cul literar munceşte sporadic,
neorganizat, iar cercul plastic
este de asemenea în regres. In
'decursul primei etape ă întrece-
NICOLAE ROŞU
secretar al Comitetului de partid
de la U.M. Gugir
varăşii din activul de partid şi a
măsurilor luate, munca de primire şi
educare a candidaţilor şi noilor mem­
bri de partid s-a îmbunătăţit. Au mun­
cit b in e, în această privinţă tovarăşi
din activul de partid ca Ioan Haicu,
Veronica Miclea, Viorel Bar, Ioan
Budiu, ing. Cornel Oniga, Paul Radu,
Traian Cazan, losif Mariş, Nicolae
Rutkovski şi alţii. Aceştia au ajutat
organizaţiile de bază să se ocupe
mai bine atît de primirea, cît şi de
educarea candidaţilor de partid, în
scopul îmbogăţirii cunoştinţelor lor
politico-ideologice.
Cu activul de partid s-ă analizat în
urmă cu cîteva luni- şi învăţămîntul
de partid, punîndu-şe un accent deo­
sebit pe îmbunătăţirea frecvenţei şi
conţinutul învăţămîntului. Activul de
partid, ca urmare a sarcinilor trasate,
a ajutat organizaţiile de bază să ana­
lizeze şi ele învăţămîntul de partid.
Cu acest prilej, s-a văzut că unele
organizaţii de bază, ca cele de la
forjă, mecanică 1 şi 2, nu s-au ocu­
pa suficient de această problemă. De
asemenea, unii propagandişti ca Bica
Galacţion, Ioan Ştefan şi Iacob Aurel,
nu au participat la pregătirea ce se
făcea la punctul de. consultaţii din
Gugir, iar alţii erau slab pregătiţi.
Acest lucru a făcut ca predarea ma­
terialului să se facă la un nivel scă­
zut şi să nu prezinte interes pentru
cursanţi, să influenţeze în felul acesta
negativ şi asupra frecvenţei.
Pe baza propunerilor făcute de
cursanţi, la începutul acestui an de
învăţămînt s-au luat măsuri cores­
punzătoare şi după cele constatate
pînă în prezent situaţia s-a îmbunătă­
ţii mult. Printre măsurile luate, care
au contribuit în mare măsură la lichi­
darea lipsurilor manifestate anul tre­
cut în învăţămîntul de partid a fost
şi aceea de a se forma un colectiv
care ajută munca de propagandă şi a-
gitaţie în cadrul comitetului de partid
şi care după constituire a obţinut re­
zultate bune. Anul a,cesta frecvenţa la
cercuri şi cursuri a ajuns la peste
90 la sută, propagandiştii se pregă­
tesc cu mai mult simţ de răspundere,
iar organizaţiile de bază dau o aten­
ţie sporită învăţămîntului de partid.
Această a dus l a ridicarea ^îmtulul i 0 ^ irH sarcinilor...F^ţă de ..aceste Hpsurî,
de răspundere faţă de sarcini.- Exeiri-
ple bune în această direcţie sînt to­
varăşii Benjamin Beju şi Nicolae
Dornic, care datorită ridicării nivelului faţa comitetului de partid, în faţa co­
lor politic au obţinut rezultate bune
în producţie şi în acelaşi timp au
desfăşurat cu mai multă rîvnă munca
obştească şi politică.
Comitetul de partid a folosit o par­
te a activului de partid — şi anume
o serie de ingineri din uzină — pen­
tru a dezbate măsurile ce trebuie luate
în scopul realizării unor indici tehnîco- sectorul zootehnic de la Q.A.S.
economici ai producţiei întreprinderii.
S-a hotărît să se desfăşoare în mod
mai activ propaganda tehnică, să se
aplice cu mai multă hotărîre măsurile
tehnico-organizatorice, să se organize­
ze mai bine unele locuri de produc­
ţie etc.
In scopul îndeplinirii acestor sarcini făoîndu-se corespunzător s-a re­
s-a trasat unor ingineri sarcina să
răspundă de aplicarea măsurilor teh­
nico-organizatorice. Tot în acest scop,
cabinetul tehnic a lansat un concurs sută, cît era cu două luni în
de Inovaţii cu premii p-' tema „Pen- urmă, la 1,5 la sută. De aseme­
Spre un avînf şi mai mare al acfivHăfii
cuifurai-educafive în perioada
rii, formaţiile artistice ale casei
raionale de cultură din Sebeş,
(cu excepţia fanfarei) nu au pre­
zentat nici un spectacol la cen­
trul de raion sau ia căminele
culturale. Nici Gasa raională de
cultură din Alba Iulia nu stă
mai bine în această privinţă. In
afară de formaţia corală, aici
nu există alte formaţii artistice
puternice care să activeze -în
permanenţă şi care să poată
servi ca exemplu pentru lorma-
ţiile săteşti. In cadrul casei ra­
ionale de cultură nu există o
brigadă artistică de. agitaţie, nu
se face informarea politică a
oamenilor muncii, nu se ţin con­
ferinţe cu caracter tehnic, de
cultură generală, nu se organi­
zează seri distractive dar in­
structive pentru tineret etc.-
Deşi casa raională de cultură
din Haţeg a început să-şi or­
ganizeze mar bine munca în ce
priveşte îndrumarea metodică a
căminelor culturale, în ceea ce
priveşte organizarea şi desfăşu­
rarea muncii culturale la centrul
de raion există încă deficienţe.
tru inovaţia care aduce întreprinderii
cele mai mari economii“.
Inginerii din activul de partid au
fost antrenaţi să expună o serie de
conferinţe tehnice, legate de specifi­
cul secţiilor şi îndeosebi de problema
rebuturilor. Ca urmare a acestui fapt,
în prezent s-a ajuns ca la turnătorie,
rebutul să fie redus sub procentul
admis. Rezultate frumoase în această
privinţă s-au obţinut şi la secţiile me­
canică t şi 2 unde în trecut procentul
de rebut era destul de ridicat.
Maiştrii din activul de partid s-au
străduit să-şi îndeplinească în mai
mare măsură rolul pe care-1 au şi au
ajutat la organizarea şi buna desfă­
şurare a consfătuirilor de producţie, la
antrenarea tuturor muncitorilor în în­
trecerea socialisă, au sprijinit munca
organizaţiilor sindicale pentru înlătu­
rarea formalismului în organizarea în­
trecerii.
In problema economiilor, comitetul
de partid a îndrumat şi folosit activul
de partid spre a ajuta la obţinerea de
rezultate cît mai bune. Ga urmare,
prin modificarea tehnologiei Ia o pie­
să de la maşina de cusut „Ileana“
s-au realizat economii în valoare de
94.940 lei, prin anularea operaţiei de în-
cleiere a lăzii de ambalaj a capului ma­
şinii de cusut economii în valoare de
23.532 lei, prin executarea altor piese
de schimb de la maşina de cusut
„Ileana“ din lemn de plop în loc de
lemn de fag s-au realizat economii în
valoare de 62.806 lei, iar prin modi­
ficarea tehnologiei Ia un alt reper
— economii de peste 55.500 lei. Totalul
economiilor realizate pînă Ia data de
1 decembrie 1959 se ridică la 2.198.417
lei. In fruntea celor care au contri­
buit Ia realizarea acestor'economii s-au
situat Aurel Bar, Gandin Luţescu,
Vasile Zuga şi alţi tovarăşi din activul
de partid, cunoscuţi de toţi muncitorii
ca cei mai activi inovatori.
Din cele arătate mai sus se vede.
clar aportul însemnat al activului de
partid la îndeplinirea sarcinilor de
plan.
* Oî.t priveşte activitatea 'pe a- importante, la ordinea zilei. Ast­
Dacă acestea sînt părţile pozitive, în
munca cu aotivul de partid au existat
şi lipsuri. Pregătirea activului în une­
le probleme nu a constituit o preocu­
pare permanentă, acest lucru făcîndu-
se uneori Ia întîmplare. Apoi, activul
de partid nu a fost antrenat în su­
ficientă măsură la controlul îndepli-
cfimîtetu! de partid şi^ă propus o serie
de măsuri care să ducă la îmbunătă­
ţirea muncii. Ia cuprinderea şi rezol­
varea multiplelor probleme ce stau în
lectivului întreprinderii.
Rezultate bune
In ultimul timp, munca în
Mintia s-a îmbunătăţit şi' ca a-
tare rezultatele obţinute sînt din
ce în ce mai bune.
pe la cele 2.000 de găini de la G.A.S. Mintia. In urma hectare teren 'arabil, cerînd în
ouătoare se obţin zilnic peste
1.40.J ouă.
Hrănirea şi îngrijirea păsărilor
dus mortalitatea de la 30 ia
de iarnă !
Aici se organizează încă puţine
acţiuni de masă pentru oamenii
muncii din Haţeg, puţine confe­
rinţe ştiinţifice şi de cultură ge­
nerală, puţine spectacole cu for­
maţiile artistice, fapt pentru
care casa raională de cultură nu
este suficient de cunoscută în o-
raş. Ea nu a reuşit nici pînă
acum să atragă în jurul ei, în
cadru! cercului literar, de artă
plastică, etc. elementele cele mai
talentate din oraş.
Acum, cînd s-a încheiat prima
etapă a 1întrecerii, Casa raională
de cultură din Orăştie se găseş­
te în fruntea celorlalte. Acest
lucru a fost posibil datorită aju­
torului acordat casei raionale de
cultură de către comitetul raio­
nal de partid şi de către comi­
tetul ¦executiv al sfatului popu­
lar raional.
Pentru viitor activiştii Gasei
raionale de cultură din Orăştie
trebuie să-şi îmbunătăţească şi
mai mult activitatea. Aci, spre
exemplu, brigada artistică de a-
gitaţie nu a mai prezentat pro­
grame de la încheierea celui de
DRU MUE 'SUSPANSMU LUI
fPiegătim a
Sesiunile sfaturilor populare,
constituie forma organizatorică,
în cadrul căreia deputaţii sînt
chemaţi să-şi exercite pe deplin
atribuţiunife. Deputaţii dezbat în
sesiuni probleme deosebit de im­
portante cum. ar fi probleme de
viaţă, de economie locală, pro­
bleme gospodăreşti, perspective­
le de viitor etc. Dar asigurarea
succesului sesiunilor sfaturilor
populare depinde de modul cum
comitetele executive se ocupă de
pregătirea şi buna lor desfăşu­
rare.
ceastă linie a Sfatului popular
comunal din Băiţa, raionul Brad,
— sfat popular fruntaş pe ra­
ion —¦ ea poate fi considerată
ca bună. In cadrul sesiunilor a-
cestui sfat s-a statornicit încă
de mult obiceiul de a se contro­
la felul cum,s-a. achitat comite­
tul executiv, aparatul sfatului
popular cît şi unităţile subordo­
nate, de sarcinile avute în peri­
oada care se ia în discuţia se­
siunii. De asemenea, comitetul
executiv cît şi deputaţii iau cu-*
nea, hrana fiind mai variată şi
mai complexă s-a îmbunătăţit şi.
calitatea cărnii.
Rezultate bune în muncă ob-.
ţin şi lucrătorii secţiei Lăpuşnic
folosirii raţionale a furajelor a
crescut producţia de lapte pe
cap de vacă furajată; şi a crescut
de asemenea şi sporul- zilnic de
greutate la' tineretul bovin.
VICTOR CISAR' jinirea cetăţenilor din-Sălişte în
corespondent vederea îndiguirii.
al V-lea concurs. al formaţiilor
artistice de amatori, iar forma­
ţia de dansuri, mai mult de un
an se găseşte în faza de organi­
zare. De asemenea nu au fo-st
organizate spectacole la centrul
de raion cu formaţii artistice -ale
căminelor culturale săteşti.
* bui să aibă mai mult în atenţie
Prima etapă a concursului
dintre casele raionale de cul­
tură a luat sfîrşit. Acum, am
Intrat deja în cea de a doua e-
tapă. Pentru ca întrecerea să se
încheie cu rezultate frumoase,
casele raionale de cultură vor
trebui să-şi îmbunătăţească şi
mai mult activitatea. Ele vor
trebui să-şi axeze întreg conţi­
nutul muncii c-ultural-educative
pe sarcinile concrete politice şi
economice pe care partidul şi
guvernul le pun în faţa întregu­
lui nostru popor muncitor. Atît
repertoriul formaţiilor artistice
de amatori, cît şi conferinţele,
activitatea cercurilor, precum şi
alte acţiuni trebuie să ducă la
realizarea acestor sarcini.
In viitor, casele raionale de
lesiu m l& p-
noştinţă cu această ocazie de
multiplele probleme pe care le
ridică viaţa locală, oamenii. Cu­
noaşterea acestor probleme au
înlesnit comitetului executiv ca
de fiecare dată să stabilească
un bun program de lucru al se­
siunilor.
Desigur că în această direcţie
pe primul plan a stat şi stă a-
legerea temei ce urmează a fi
supusă dezbaterilor în sesiune,
in ultimul trimestru al anului
trecut, de pildă, sfatul popular
al comunei Băiţa a ţinut două
sesiuni în cadrul cărora s-au pus
în discuţie problemele cele mai
fel în sesiunea din luna .octom­
brie deputaţii au dezbătut 'pro­
blema intensificării.campaniei a-
gricoie de toamnă şi a arăturilor,
adînoi. Despre acest lucru de-
putaţii au fost anunţaţi cu mult
timp înainte, ceea ce le-a per­
mis ca ei să se consulte cu ce­
tăţenii şi astfel să vină la sesi­
une bine documentaţi. Faptul e
confirmat şi de numărul mare
ai deputaţilor care au luat par­
te la discuţii în cadrul sesiunii
şi propuneri preţioase pentru ac­
tivitatea de viitor.
Deputatul Aron Topor, spre
exbmplu, a arătat în penultima
sesiune că în urma discuţiilor
avute cu cetăţenii din satul Să-
lişte a primit însărcinarea aces­
tora de a' supune discuţiei sesiu­
nii problema îndiguirilor. El a
arătat că cetăţenii au hotărît să
treacă cît mai cur-înd la îndigui­
rea luncii din localitate pentru
ă reda 'agriculturii circa 100
această direcţie şi sprijinul co­
mitetului executiv. De menţionat
că în hotărîrea luată, sesiunea
a introdus ca punct obligatoriu
pentru comitetul executiv spri­
'XKÎCXXXXXŞQGOOOQOOOOOCGOC
cultură vor trebui să-şi organi­
zeze şi mai bine munca, prin
activizarea colectivelor existente
şi prin lărgirea acestora, în aşa
fel incit să poată fi cuprinsă a-
tît activitatea ce se desfăşoară
la centrul de raion cît şi cea de
la căminele culturale.
In atenţia oaselor raionale
de cultură va trebui să sţea dez­
voltarea şi consolidarea activi­
tăţii artistice de amatori prin
organizarea ştafetelor cultura­
le, trecerii în revistă a diferite­
lor genuri de formaţii, spectaco­
le model, consfătuiri pe plan ra­
ional cu activiştii culturali etc.
In perioada care urmează, ca­
sele raionale de cultură vor tre­
realizarea unui complex şi mai
mare de activităţi cultural-edu­
cative. Mai mult ca pînă acum,
în preocuparea activiştilor cul­
turali ai caselor raionale de cul­
tură, vor trebui să stea propa­
ganda prin conferinţe, organi­
zarea brigăzilor ştiinţifice, şeză-
torţle culturale, activitatea de
masă cu cartea etc.
In cea de-a doua etapă a în­
trecerii activitatea cultural-edu-
cativă va trebui să însufleţească
şi mai mult pe toţi activiştii cul­
turali, în aşa fel.înoît aceasta
să fie ridicată pe o treaptă şi
mai înaltă, corespunzătoare ce­
rinţelor actuale ale construirii
socialismului în patria noastră.
Topitorul Ştefan
Gîder lucrează la
cuptorul 1 al oţelă-
riei Martin nr. I
din cadrul G. S.
Hunedoara, în e-
chipa lui Simion
Mihăilă. Echipa
respectivă, datorită
folosirii judicioase
a agregatului, a
reuşit să elaboreze
în cursul anului fre­
cat mai mult de
2.300 ton,e oţel,
peste sarcinile de
plan.
ţt
Mai trebuie amintit faptul că
despre locul, data şi probleme­
le ce se vor discuta în sesiuni
deputaţii, sînt anunţaţi nu numai
prin convocator personal şi co­
lectiv ci şi. prin intermediul sta­
ţiei de radiofioare. De asemenea,
nici pregătirea raportului nu
este lipsită de importanţă. De
aceea, Comitetul executiv al Sfa­
tului popular al comunei Băiţa
întocmeşte raportul cu problema
ce urmează a fi discutată cu
mult înainte de ţinerea sesiunii.
La întocmirea lui participă în
afara membrilor comitetului e-
xecutiv şi oamenii de speciali­
tate în problema respectivă. In
această direcţie sînt consultate
şi comisiile permanente şi chiar
unii cetăţeni cunoscători ai pro-
blemelor.
Aşa s-a procedat, de pildă, şi
la ultima sesiune ţinută în luna
decembrie, oare a luat în discu­
ţie problema realizării planului
economic pe anul 1959. Deputa­
ţii au venit la această sesiune
bine pregătiţi. Raportul orezen-
tat de către deputatul Cornel
Macra a cuprins toate proble­
mele iar discuţiile s-au ridicat la
un nivel corespunzător. Toate a-
cestea au permis sesiunii Sfatu­
lui popular comunal din Băiţa
să adopte o hotărîre corespunză­
toare sarcinilor de viitor. De
altfel trebuie arătat că lucrările
oricărei sesiuni cît şi hotărîrile
luate s e . fac cunoscute tuturor
cetăţenifor atît de către deputaţi
cît şi prin transmiterea lor la
staţia • de radiofioare. Acest lu­
cru a făcut ca de la o sesiune
la alta rapoartele comitetului e-
xecutiv al sfatului popular co­
munal să fie întocmite mai bine,
deputaţii să vină cît mai pregă­
tiţi şi să participe activ prin
discuţii şipropuneri la .lucrările
sesiunii iar cetăţeniisă se sim­ mînă caravana cinemato­
tă mobilizaţi în ducerea la în­
deplinire a sarcinilor ce ie re­
vin. filme în faţa muncitorilor.
1. MANEA
Q5S
Cercul de balet al Casei pionierului din Sebeş este frecventat de
un mare număr. de pionieri.
IN CLIŞEU; elevele Virginia Trasau şi Maria Cătană executind uniţi
din exerciţiile învăţate.
Nr. 1569
Veşti de la
în tre p rin d e re a
fo re s tie ră
Bala de C riş
Terenuri împădurite
Ani de-a rîndul pădurile,
din raza comunei Rişculi-
ţa, raionul Brad şi de pe
Valea Obirşia au fost ex­
ploatate neralionat de foş­
tii patroni. Aceasta a fă­
cut ca o serie de coaste
să rămină golaşe.
Pentru refacerea păduri­
lor şi împădurirea terenuri­
lor golaşe în fiecare an la
'întreprinderea forestieră
Baia de Criş s-au luat mă­
suri de plantarea puieţilor.
Astfel, în cursul anului
1959 s-a împădurit o su­
prafaţă de 118 ha. terenuri
degradate şi forestiere. La
această acţiune au partici­
pat peste 1.000 de oameni.
Demnă de evidenţiat este
munca depusă de pădurarii
Traian Leha şi Sabin Cos­
tea cît şi de brigadierul sil­
vic Roman Micu.
Tot in vederea viitoare­
lor lucrări de împădurire
s-a strîns în cursul anului
trecut o cantitate de peste
3.300 kg. diferite soiuri de
seminţe necesare lucrărilor
din pepiniere.
Succese în muncă
Anul care a trecut a
marcat o bogată şi rodnică
activitate a colectivului în-
ţ treprinderii forestiere Baia
de Criş. Au fost luate o se­
rie de măsuri printre care
montarea a trei linii noi
de funiculare, dotarea cu
ferestraie mecanice, cojitoa-
re electrice, circulare, com-
presoare şi altele. Toate a-
cestea, cît şi avîntul în în­
trecerea socialistă a mun­
citorilor de aici, au făcut
ca planul anual să fie în­
deplinit încă din ziua de
7 decembrie. De asemenea,
datorită unei exploatări ra­
ţionale a parchetelor s-au
realizat economii peste sar­
cinile planului anual în va­
loare de 900.000 lei.
Succese deosebite au ob- c
ţinut muncitorii din par- l
chetele Ciungani, Bocşa-
Căzăneşti şi Certej. Printre
fruntaşi se numără tov.
Matei Holeartoc, Ion Sida,
Vasile Enescu, Ştefan C.her-
tes şi alţii.
Condiţii de viaţă
mai fetme
Una din preocupările
conducerii întreprinderii fo­
restiere Baia de Criş a fost
şi aceea de a crea condiţii
de viaţă din ce în ce mai
optime muncitorilor fores­
tieri. In acest scop au fost
cheltuite importante sume
de bani. S-au construit pen­
tru muncitorii forestieri
două cabane confortabile
ta Certej, una la Bucureşci
şi patru cabane pentru fu-
nicularişti.
De asemenea, s-au luat
toate măsurile necesare
pentru ca odată pe săptăi-
grafică a Direcţiei regiona­
le forestiere să prezinte
«îSSSw*'*"