Page 21 - 1960-01
P. 21
H
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA1 Activitate intensă
ii în S.M.T.-uri
® Un sprijin preţios în în
deplinirea sarcinilor de plan In aceste zile, în toate staţiu nate pînă Ia data de 31 ianu
(pag. Il-'a) nile de maşini şi tractoare din arie.
9 A 14-a aniversare a pro regiunea noastră se desfăşoară Pentru buna desfăşurare a
clamării Republicii Populare o activitate,intensă pentru revi campaniilor agricole şi mai ales
Albania zuirea şi repararea tractoarelor, a campaniei agricole de primă
(pag. IH-a) maşinilor şi uneltelor agricole în vară se pregătesc intens şi me
* Unele probleme econo vederea desfăşurării în bune con- canizatorii de la S.M.T. Alba
mice legate de ideea dezar-. diţiuni a campaniei agricole de Iulia, Miercurea şi Orăştie.
Anul XIS Nr 1559 Duminică 10 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani mării (pag- IV-a) primăvară. Mecanizatorii şi Fiind aprovizionaţi din timp
tractoriştii, organizaţi în echipe cu piese de schimb, mecanizato
VA PREZENTAM: I de reparaţii, au obţinut pînă in rii de la S.M.T. Alba Iulia au
M in e ri fruntaşi prezent realizări de seamă, re- efectuat reparaţii în proporţie
mm M începui lucrările vizuind şi reparînd mai mult de de 58 Ia sută. Din cele 45 trac
MIHA! GHERASE
şef de schimb în brigada 60 ia sută din tractoarele şi ma toare diferite care necesi
Iui Aurel Berindei, de la
mina Lonea. Brigada din şinile agricole. tau reparaţii au fost revizui
care face parte a extras
în anul trecut peste plan conferinţelor raionale de partid La S.M.T. Dobra, — unitate te şi reparate 27 tractoare; plu
4.500 tone cărbune. nou formată — deşi greutăţile gurile şi semănătorile sînt re
începutului sînt mari, mecani parate ia S.M.T. Alba Iulia în
GHEORGHE LUPEA proporţie de 60 la sută, iar cul
şef de echipă la mina Bră- Ieri dimineaţă, au început la darea de seamă asupra activită-. Tinărul Ştefan Kurda este strungar !a U.R.U.M. Petroşani. Conştiin zatorii muncesc intens şi rezul tivatoarele şi remorcile — în
dişor, I. M. Barza. Orga- Hunedoara, Orăştie, Sebeş şi ţii organizaţiei de partid raio ciozitatea cu care execută lucrările ce i se încredinţează i-a adus titlul de tatele obţinute de ei se încadrea proporţie de 50 ia sută. La a-
nizînd bine munca echipa Brad, lucrările conferinţelor ra nale. ză în termenele stabilite în pla cest S.M.T. cele mai bune re
sa a reuşit să-şi depăşeas ionale de partid. La lucrările nul de reparaţie. Din cele 33 zultate le-au obţinut echipele de
că în ultimul timp sarci conferinţelor raionale de par Au urmat apoi discuţii. tractoare pe care Ie deţine sta reparaţii conduse de loan Tă-
nile cu peste 40 la sută. tid participă delegaţi din orga ţiunea au fost revizuite şi re ranu, Covaci Ladislau şi alţii.
nizaţiile de bază de partid, din SEBEŞ parate pînă în prezent 19 trac
VASILE KOPETIN raioanele respective. toare. S.M.T. Dobra mai posedă Staţiunile de maşini şi'tractoa-
maistru principal la sec Conferinţa raională de partid 31 pluguri, 4 semănători, 4 dis- re din Orăştie şi Miercurea ob
torul investiţii al minei BRAD Sebeş îşi desfăşoară lucrările în cuitoare şi alte unelte agricole. ţin de asemenea succese impor
Lonea, este preocupat de sala Casei raionale de cultură Pînă acum muncitorii au repa tante, echipele de reparaţii e-
asigurarea de noi fronturi Lucrările conferinţei raionale din localitate. rat 13 pluguri, 2 discuitoare şi fectuînd lucrări de bună calita
de lucru pentru minerii de partid Brad se desfăşoară o semănătoare. te. Pînă în prezent ia aceste sta
din cărbune. în sala clubului „7 Noiembrie“ La conferinţă participă tov. ţiuni reparaţiile au fost execu
din localitate. Dumitru Dejeu, membru în bi Concomitent cu reparaţiile tate în proporţie de peste 60 Ia
Acţiune patriotică roul Comitetului regional de munca nu încetează nici în ce sută şi vor ti terminate înainte
La conferinţă participă tov. partid, preşedintele Comitetului lelalte sectoare de activitate ale de 31 ianuarie.
Tinerii utemişti din satul Bă- David Lazăr, secretar-al Comi executiv al Statului popular re S.M.T. Dobra. Pe terenurile gos
cia, raionul Hunedoara, au în tetului regional de partid. gional. podăriei agricole colective din Din nou la şcoală
treprins în ziua de 3 ianuarie Abucea şi ale şcolii din Dobra,
a.c. o acţiune patriotică. Alături La primul punct al ordinei de Darea de seamă asupra acti tractoarele care au fost reparate După o vacanţă bine meritată
de colectiviştii din sat ei au par zi, tov. Remus Podeleanu, prim- vităţii Comitetului raional de efectuează arături. elevii tuturor şcolilor din regiu-•
ticipat la repararea şi amenaja secretar ai Comitetului raional partid Sebeş a fost prezentată nea noastră îşi vor relua mîine
rea drumului ce duce din sat la de partid Brad. a prezentat da de tov. Gheorghe Homoşteanu, După cum lucrează echipa de activitatea. Ei vor găsi şi de a-
halta C.F.R. rea de seamă asupra activităţii prim-secretar al Comitetului ra reparaţii a mecanicului Popa ceastă dată condiţii bune de trai
desfăşurate de la alegerile din ional de partid Sebeş. Loghin şi cea a lui Iuliu Moise, şi învăţătură. Conducerile şcoli
In prezent, această porţiune anul trecut şi pînă în prezent. lor din oraşul Deva au luat topi
de drum, care era plină de gropi HUNEDOARA precum şi tractoriştii lacob te măsurile ca sălile de clasă şi
şi noroi, este frumos amenajată Au urmat apoi discuţii. internatele să fie curăţite şi în
cu pietriş şi zgură, iar cetăţenii Lucrările conferinţei raionale Popa, Neamţu Romulus, loan călzite. Pe timpul vacanţei ca
satului pot circula in bune con- PRAŞTIE de partid Hunedoara se desfă drele didactice au lucrat intens
diţiuni. Printre tinerii care s-au şoară în sala noului teatru mun la planificarea materiilor.
evidenţiat la această acţiune a-
minţim pe loan Danciu, Miron In sala mare a Casei raionale citoresc din localitate. La confe fruntaş in producţie. Pentru meritele sale in activitatea de producţie şi ob Mărgineanu şi alţii la S.M.T. Elevii din Deva, ca şi cei din
Moghiori, Emil Motocea şi alţii. întreaga regiune, au petrecut o
de cultură din Orăştie, au în rinţă participă tov. Andrei Cer- ştească a fost primii in rindurile candidaţilor de partid. Dobra reparaţiile tractoarelor şi vacanţă plăcută. Ei au avut pri
GHEORGHE ŞTIRBU ceput ieri lucrările conferinţei vencovici, secretar al Comitetului Clişeul nostru îl. înfăţişează la locul de muncă. maşinilor agricole vor fi termi- lejul să frecventeze clubul des
corespondent raionale de partid. La conferinţă regional de partid. chis la Casa pionierilor din
La cursul de îndrumare participă tovarăşul Aurel Bulgă Tov. Ion Pavel, prim-secretar
Pentru îmbogăţirea cunoştin S pre un a v în t şi m ai m a re aS ac tiv ită ţiirea, secretar al Comitetului re al Comitetului raional de partid
ţelor politice a femeilor casnice gional de partid. Hunedoara, a prezentat la pri
în oraşul Deva au tost organi
zate de Comitetul orăşenesc al Tov. Alexandru Şuluţiu, prim- mul punct al ordinei de zi, da cultu ral-edu cative in perioad a de iarnă!
femeilor 6 cursuri de îndrumare. secretar al Comitetului raional rea de seamă asupra activităţii
La aceste cursuri s-au înscris de partid Orăştie. a prezentat, organizaţiei raionale de partid.
şi participă 196 femei casnice
din oraş. Lecţiile predate au o la primul punct al ordinei de zi. Au urmat discuţii. Pentru a ridica şi mai mult nea, activiştii casei raionale de
tematică bogată şi variată. Nu
de mult tov. D. Pintecan, vice -BS3- activitatea culturai-educativă a După prima etapă de întrecere cultură au îndrumat, mai ales Deva, unde au jucat tenis de
preşedinte al Comitetului execu
tiv al Sfatului popular orăşenesc Primele succese caselor raionale de cultură, pen între casele raionale de cultură în ultimul timp, mai bine for- masă, şah, au pregătit recenzii,
Deva a vorbit despre „Sfaturile
populare şi sarcinile comitetelor tru a ¦face ca activitatea aces , maţiile artistice de amatori' de au organizat reuniuni tovără
şi comisiilor de femei în spri
jinirea acţiunilor gospodăreşti“. Colectivul de muncă al întreprinderii ceramice din Baru Mare j§ tora să fie şi mai mult legată ceput să se ridice din ce în ce la sate în alegerea repertoriilor, şeşti etc.
de sarcinile economice şi politi mai mult la rolul lor de insti au participat mai des la repe Alţi elevi, cum sînt Petru
a păşit în anul 1960 hotârlt să obţină realizări mult mai fru- M ce pe care guvernul şi partidul tiţii, au organizat schimburi de
nostru le pun în faţa oamenilor tuţii cultural-educative de îndru experienţă între activiştii ama Grün, Vasile Băiceanu, Popa
moaşe decit în cinul trecut. Aces t lucru îl confirmă realizările =j muncii, Gasa regională a crea mare metodică a căminelor cul tori cu ocazia seminariilor ra Gheorghe, Iudith Läufer ş.a. au
ţiei populare a iniţiat la 1 no turale, de răspîndire a culturii ionale ale directorilor de cămi ajutat la pregătirea oraşului co
obţinute în primele zile de muncă. Bunăoară, in perioada 1-8g iembrie 1959 o întrecere între pe cuprinsul raionului şi în lo ne culturale şi bibliotecarilor. piilor, revelionului tineretului
casele raionale de “cultură din calitatea de reşedinţă. etc.
ianuarie inclusiv, colectivul şi-a depăşit planul la producţia glo- !g regiunea noastră. Cu rezultate destul de frumoa
La Casa raională de cultură se au încheiat prima etapă a întorşi din vacantă cu .forţe
bală cu 7,2 la sută, iar lp producţia fizică cu 3,3 ta sută. Prima etapă a întrecerii s-a din Orăştie, spre exemplu, a -concursului şi Casele raionale noi, elevii vor depune toate e-
încheiat la 30 decembrie 1959. fost permanentizată munca a- de cultură din Haţeg, Brad şi jorturile pentru' a-şi însuşi cil
De remarcat-- că produsele fabricate sînt in prezent mult g proape în toate ramurile activi Alba Iulia. Casa raională de mai multe cunoştinţe, pentru a
Analizînd activitatea desfăşu tăţii cultural-educative. Aici cultură din Haţeg, spre exem deveni constructori de nădejde
superioare calitativ celor fabricate în anii trecuţi. Datorită u- \j rată de casele raionale de cul ¦funcţionează acum patru colec plu, a obţinut succese îmbucură ai socialismului.
tură în prima etapă a concursu tive de teatru, o echipă de dan
nor noi măsuri tehnice luate de conducerea întreprinderii şi ¦K-jgj La căminele culturale
nei mai strinse cooperări cu conducerea Combinatului siderurgicJg In ziua de 10 ianuarie a.c. ia
toate căminele culturale din ra
Hunedoara, s-a ajuns la fabricarea unui material refractar cujgj ionul Brad se prelucrează arti
colul „La început de nou an in
rezistenţă sporită. Dacă înainte acest material rezista la 8 şarje, !j ternaţional", apărut în „Scîn-
teia" nr. 4.723 din 6 ianuarie
acum rezistă de la 11 pînă la 12 şarje. . , jgj a.c.
O contribuţie preţioasă la obţinerea acestor realizări au | j lui, merită să fie subliniat fap suri, o brigadă ştiinţifică, o or toare pe linia activităţii teatra Prelucrările vor fi urmate de
adus-o fruntaşii în producţie Va sile Necş, Sineta Barbone, Sa- J tul că, mai'ales în ultima peri chestră semisimfonică, un cor cu le. îndrumate cu competenţă de programe artistice.
bina Şlefănescu, Ilie Grozav, Carol Kiss şi alţii. S-a evidenţiatjjj oadă, aceasta s-a îmbunătăţit în peste 100 de persoane, un cerc către activiştii culturali, cămi
de asemenea echipa de incărcări-descârcări care s-a îngrijit d e !g mod simţitor, a căpătat un ca de croitorie, un cerc de balet, nele culturale au înscris pentru Pun bazele unor
respectarea întocmai a termenelor de livrare şi evitarea totalăj | racter mai concret, mai organi un cerc literar şi un cerc plas concursul bienal de teatru „I. L.
a locaţiilor pentru vagoane. ,0AN SO L C O fg zat şi. permanent. Casele de cul tic. Toate aceste formaţii îşi Garagiaie“ un număr de 78 for recolte bogate
corespondent g tură, prin activitatea lor, au în- desfăşoară activitatea după un maţii teatrale, în repertoriul că Membrii întovărăşirilor „Zorile
program săpfămînail bine întoc rora au. fost cuprinse piese de roşii“ din comuna Peţelca şi
mit, în aşa fel incit la casa ra teatru într-un act. Multe forma „7 Noiembrie“ din Găpud raio
Ic r i / în regiunea noastră ională de cultură în fiecare zi ţii de teatru de pe cuprinsul ra nul Alba au transportat la
există un anumit gen de activi ionului au prezentat spectacole cîmp mari cantităţi de gunoi de
tate. sau repetă piese care militează grajd. Pentru îngrăşarea cultu
¦pentru socializarea agriculturii, rilor tehnice şi a celorlalte cul
\ Durata şarjei: 6 ore nutul programelor, despre in nicienifor, inginerilor şi îunc- \ Pentru a veni în sprijinul ar pentru consolidarea economico- turi agricole, întovărăşiţii au
terpretare etc. tiştilor amatori de ia sate, în organizatorică a gospodăriilor a- transportat mai mult de 2.500
şi 40 minute ţionarilor de aici li s-au îm- <; perioada pregătirii festivalului gricole colective din satele res tone gunoi de grajd pe o supra
Acest curs a luat sfîrşii în bienal de teatru, Casa raională pective, cum sînt: „îndoiala“, faţă de peste 120 ha.
Ieri dimineaţă în schimbul cursul zilei de ieri. părţii daruri ca îmbrăcăminte, > de cultură din Orăştie a organi „Fata tatii cea frumoasă“. „O
condus de ing. Sabin Faur, o- zat cu echipele sale de teatru să fie nuntă mare“ etc. &
ţelarii din echipa prim-topito- Pentru copiii metraje, jucării. ş spectacole la căminele culturale
rului Mihai Tîrpescu au ela din Beau, Căstău, Geoagiu etc., O iniţiativă valoroasă a Gasei
t borat Ia cuptorul nr. 3 al o- siderurgişţiior Pentru copiii muncitorilor de ( îndrumînd' cu acest prilej in raionale de cultură din Haţeg
ţelăriei Martin nr. 2 o şarjă structorii de teatru din aceste este organizarea schimburilor de
de mare capacitate în numai Teatrul de amatori ai Com Ia exploatările Moneasa, Ban- > safe asupra alegerii repertoriu experienţă între echipele de tea
6 ore şi 50 minute. Tot ieri, binatului siderurgic din Hune lui şi a punerii în scenă a pie tru aie căminelor culturale din
topitorii conduşi de Mihai doara a prezentat ieri în sala potoc şi Căprioara, darurile t selor. raion. De pildă, echipa de teatru
Brînzei au elaborat o şarjă „Maxim Gorki" din Hunedoa a căminului cultural din Măceu
ra, în premieră, piesa pentru au fost predate delegaţilor. j
copii „Carneţelul fermecat“ de
Au primii daruri copiii Bela $
Szabadoş, Mincdora Popa, Ni- s
cuşor Bojan, Doina. Mocanu
şi alţii, copii de muncitori frun- L
iaşi în producţie. ( Şi activitatea Casei raionale a prezentat spectacole la Ruşi,
în 6 ore şi 40 de minute. I. Vladimirov. Adaptare şi lo- p e a d re sa com binatului de cultură din Sebeş s-a îmbu cea din Rîu de Mori la Clopo-
De la începutul acestei luni nătăţii; în ultimul timp. Aci acti tiva, cea din Măţeşti la Sălaşu
calizare, de Olga Schină A- Hunedorean vează acum formaţii de teatru, Superior etc.
şi pînă ieri la orele ll,.o ţe - drian. Regia aparţine lui Pa o fanfară, un cor, un cerc de
larii secţiei O.S.M. nr. 2 din balet etc. La centrul de raion Deşi casa raională de cuitu-
C.S. Hunedoara au elaborat vel Grişan. In cursul zilei de ieri, co ră din Brad s-a instalat recent
Spectacolul s-a bucurat de
lectivul industriei ceramice au fost ţinute de asemenea con într-un local propriu, activita
39 de şarje rapide, producînd mult succes. ferinţe cu caracter agricol, ştiin tea acesteia a început cu paşi
din Baru Mare a expediat pe ţific şi de cultură generală. In siguri. Aici există două forma
peste plan mai bine de 2.044 Seminar cu instructorii adresa Combinatuiui siderur Care este
tone otel.
colaborare cu biblioteca raio ţii teatrale, s-au pus bazele în
? Succesul acesta se datoreş- superiori de pionieri gic din Hunedoara trei va nală au fost organizate con fiinţării unui cor, care a înce explicaţia ?
goane cu cărămidă refractară.
S te în cea mai mare parte spo-
cursuri ghicitoare pe diferite put repetiţiile, se munceşte pen
L ririi indicelui de utilizare a La Comitetul raional U.T.M. Aceasta va servi la repararea
> cuptoarelor şi măririi capaci- Sebeş, s-a terminat ieri semi- oafeior de turnare şi Ia dife teme, recenzii de cărţi şi expu tru activizarea cercului plastic Cu citeva săptăniîni în
s tăţii şarjelor. nariul trimestrial de trei zile, rite alte lucrări de reparaţii neri în care au tost popularizate si literar etc. urmă, instalatorii Trustului
/ In perioada 1—8 ianuarie ţinut cu instructorii superiori siderurgice. succesele literaturii contempora t regional de construcţii de
$ indicele planificat a fost de- de pionieri. In cadrul semina ne romîne şi sovietice. De aseme- (Continuare în pag. 2-a) [ locuinţe H u n e d o a r a
\ păşit cu peste 33 la sută. In rului s-a analizat modul cum r (T.R.C.L.H.) au început lu-
L acelaşi timp greutatea medie s-a aplicat hotărîrea plenarei ( crările de montarea irista-
< a şarjelor a trecut de 200 a Vil-a a C.C. al U.T.M.,
^ tone. precum şi prevederile consfă Maria Clett, L laţiei pentru încălzire cen
tuirii pe ţară a diriginţilor. membră in biroul
lt trală la întreprinderea „Ar
t
Cu această ocazie, au fost organizaţiei de par deleana" din Alba Iulia.
premiaţi un număr de 17 in tid şi fruntaşă în
> Curs de instruire [ Au fost aduse toate piesele:
structori superiori de pionieri, producţie (stingă), I ţevi, calorifere... Pînă chiar
printre care loan Floca, Eu Gheorghe Crăciun
^ Timp de o săptămînă, 67 genia Mugescu, Ileana Strau- directorul fabricii, L şi cazonele. O bună parte
i de instructori ai brigăzilor fea şi alţii. losza Piri. membră tL din ele au fost deja mon-
5 artistice de agitaţie din regi- in comitetul de în
/ unea noastră au urmat un CHIRUŢA FILARET treprindere, şi Nico- l tote. Dar... miracol: înce-
curs de instruire organizat corespondent I pltid din 4 ianuarie, la „Ar-
' deleana" nu se mai vede
de Casa regională a creaţiei Sărbătoarea »omului de lae A!bu, secre picior de constructor.
populare. Lecţiile au fost ţi- tarul organizaţiei de Intr-una din zile au Reve
ţ> nute Ia casa raională de cul- U.T.M., de ia fa
iarnă nit doar ciţiva muncitori
brica „Simion Băr- pentru a ridica aparatele
nuţiu“ din Sebeş,
]> tură din Sebeş. Cu acest pri- La întreprinderea pentru ex discută probleme de de sudură şi restul scule
> lej au fost predate lecţii des- pioatarea şi prelucrarea mar producţie pentru a-
Ş pre felul cUm se alcătuiesc murei „Banpotoc“ din Deva a } nul curent. lor. Nimeni n-a dat insă
> programele brigăzilor artisti- avut loc 'ieri sărbătoarea po-
mului de iarnă; JCu acest pri- ' vreo explicaţie acestei a-
bandonuri. Poale o vor da
l ce de agitaţie, despre conţi- lej copiilor muncitorilor, teii- tovarăşii din conducerea
/W VA/Vv'1 trustului.