Page 26 - 1960-01

Pag. 2
Ştiri din raionul
Brad
Cărbune pesfe plan
Gu ocazia schimburilor de o-
noare, organizate în cinstea Con­
ferinţei raionale de partid Brad,
minerii din'Ţebea au extras pes­
te plan 357 tone cărbune.
S-au evidenţiat cu acest prilej
minerul Victor Prundaru, de la
înaintări, cure a preluat condu­
cerea unei grupe rămase în ur­
mă, Nicolae Codreanu de la un
abataj cameră şi Todor Mariş de
la lucrările 'de investiţii miniere.
Muncă voluntară
Tinerii 'de fa sectorul maşini-
unelte al Atelierelor centrale
Crişcior au depus muncă volun­
tară ţa prelucrarea pieselor ne­
cesare montării flotaţiei de la
I. 70. „Gh. Doja".
'S-ău evidenţiat tinerii Nicula
Lazăr, Grăţian Vîrtei, Aurel Mi­
ilea şi alţii. Aceşti tineri s-au
angajat cu ocazia prelucrării ci­
frelor 'de plan pe anul 1960 să
efectueze 3.000 ore de muncă vo­
luntară la înfrumuseţarea între­
prinderii, strlngerea fierului ve­
chi şl la diferite lucrări de mare
urgenţă.
Se realizează
angajamentele
Muncitorii sectorului de tran­
sporturi al Atelierelor centrale
Crişicor s-au angajat să con­
struiască prin muncă voluntară
o rampă de gresat şi spălat ma­
şinile. Lucrările la această ram­
pă au şi început. S-au evidenţiat
în mod deosebit maistrul Daviă
Lazăr, inginerul candidat de par­
tid Racoţi Emil şi alţii.
Să folosim din plin cele 480 m inute ale zilei de lucru
Ce facem cu exper !erija
schimburilor fruntaşe
Una din secţiile noi, moderne,
ále Combinatului siderurgic Hu­
nedoara este şi laminorul blu-
ming. Colectivul acestei secţii
şi-a îndeplinit pianul anual de
producţie pe anul 1959 în pro­
porţie de peste 106 la sută. Pen­
tru anul acesta sarcinile de plan
sînt sporite şi prin urmare se
cer eforturi şi mai mari. Este
necesară o mai bună organizare
a muncii, o mai bună organiza­
re a întrecerii socialiste, folosi­
rea la maximum a celor 480 de
minute ale zilei de lucru.
Nu se poate spune că în a-
ceastă direcţie nu se depun efor­
turi. Majoritatea şefilor de
schimb se străduiesc să-şi orga­
nizeze locul de muncă şi munca
astfel îneît să obţină cele mai
bune realizări, ceea ce, de bună
seamă, constituie un fapt pozi­
tiv. Din păcate însă, acest lu­
cru se mai face încă defectuos,
de unde se ajunge la o folosi­
re incomplectă a celor 480 mi­
nute ale zilei de lucru.
La subsecţia de ajustai, cele
trei schimburi sînt conduse de
maiştrii Petre Hauptman, loan
Pîrvan şi Aurelian Bacău. Toţi
sînt oameni pricepuţi şi cu ex­
perienţă. Dar, vorba ceea: fie­
care cu obiceiurile lui. Aurelian
Bacău predă uneori la schimb
platforma plină cu material cald.
Pentru a o elibera, schimbul ur­
mător trebuie să piardă circa 40
de minute din timpul de lami­
nare. In practicarea acestui sis­
tem însă, excelează maistrul
loan Pîrvan. El predă de cele
mai multe ori platforma plină
Cu confribufi»
cetăţenilor
La acţiunea întreprinsă de
comitetul de construcţie cetăţe­
nii din satul Zdrapţi, raionul
Brad, au luat parte cu multă în­
sufleţire la acoperirea căminului
cultural nou construit. Astfel,
timp de patru ore un număr de
124 de cetăţeni în frunte cu co­
muniştii, au aşezat cele 9.000 bu­
căţi ţigle pe noua construcţie —
mîndria întregului sat.
Pentru construcţia 'ăminului
cultural din satul Zdrapţi au
fost efectuate pînă în prezent
de către locuitorii satului 7.512
'ore 'de muncă voluntară. Anga­
jamentul cetăţenilor este ca în
cinstea zilei de 1 Mai, această
construcţie să fie dată în folo­
sinţă, iar in sala de spectaco­
le să se prezinte un frumos pro-
gram artistic.
NIGOLAE MOŢ
corespondent
DRUMUn GÖWALJSMUUJ1 NW 1570
LA ÎNTREPRINDEREA „ARDEALUL" - ALBA IULIA La şcoala profesională de ia U.M.Cugir
Ce cuprinde plănui de măsuri « » g m Viitoare cadre de muncitori
I. CERNEA
tehnico-organizatorice Contractarea produselor La şcoala profesională de pe Ungă U\M. Ougir, se pregă-\
ţtesc viitoare cadre de muncitori cu înaltă calificare, cadre ne-{
agricole }cesare uzinei. Una din preocupările de frunte ale colectivului de\
\conducere al şcolii este pregătirea teoretică şi practică m ulţi-.
In anii care urmează produc- tocmească în timpul cel mal să fie de calitate superîoăTă. Lucrarea arată importanţa economi­ ’laterală a elevilor acestei şco ti.
ţia de metal a ţării noastre va scurt temele de organizare şi Aceasta cu atît mai mult cu cit că şi politică a contractărilor, prezin­
spori necontenit. Prin urmare şi dotare a şantierelor, să defalce ele sînt transportate pe şantiere, tă avantajele mari pe care le au uni­ Atelierul şcolii a primit denumirea de atelier-şcoală, deoa-\
producţia de minereu va trebui şi să prelucreze programele de la distanţe mari. In vederea în­ tăţile socialist-cooperatiste precum şi 'rece aci se face atît instruirea teoretică cit şi cea practică ai
să crească. In anul 1960, de pil- lucru pe locuri de muncă. deplinirii acestui scop, este pre­ ţăranii muncitori cu gospodării indivi­ ' elevilor. După ce acestora li se explică cum se desenează \
dă, conform prevederilor plena- văzută punerea în funcţiune a şi se cotează o piesă, ce scule se folosesc la executarea piesei {
In vederea bunei funcţionări (respective, de ce instrumente de măsurat trebuie să se folo­
sească, ce operaţii trebuie făcute şi ordinea în care trebuie ele t
rei G.G. al P.M.R. din 3-5 de- a instalaţiilor de foraj, pentru bancului de rodaj existent şi duale în urma valorificării produselor ;executate, cum se faceasamblarea piesei sau a sculei confec-\
fionate, elevii trec la bancuri şiîncep să lucreze în mod prac-\
cfembrie 1959, producţia de mine- adîncimi mai mari de 200 metri, montarea unei instalaţii noi pen­ agricole pe această cale. Totodată în \tic sub supravegherea şi îndrumarea atentă a maiştrilor in-1
istructori.
reu va creşte cu 27 la sută faţă acestea se vor monta pe funda- tru rodajul utilajului de forare. broşură sînt analizate problemele mun­
Comunistul Nicolae lancu, maistru instructor la această]
de cea realizată în anul trecut. ţii de beton. Astfel li se va 'asi­ Trebuie adăugat că colectivul cii politice de masă pentru extinderea 1şcoală se ocupă cu multă grijă de pregătirea şi creşterea viito-i
ri-lor muncitori. El este ajutat în această muncă de utemistul *
Un rol de seamă în lupta pen­ gura verticalitatea şi vor fi mult întreprinderii „Ardealul“ s-a an­ contractărilor. }Grigore Ciucurel, maistru instructor. Ucenici ca Marin Anghel,\
>Nicolae Băltaru şi Mihai Guliman, sînt mîndria şcolii. Aceştia *
tru obţinerea unei producţii spo­ mai bine protejate. De aseme­ gajat să realizeze peste plan în V. KOVAL }au numai note de 9 şi 10 atît la pr egătirea teoretică cît şi la cea]
rite de minereu îl au explora­ nea, pentru mărirea vitezei de anul 1960, 150.000 lei economii i practică.
torii. Hi sînt aceia care deter­ avans şi asigurarea itnei viteze la preţul de cost. Pentru ca an­ Petre, eu şi atomii -
mină locul, volumul şi calitatea optime de foraj este prevăzut că gajamentul să fie îndeplinit şi
In clişeu: Maistrul Nicolae lancu explică la tablă elevi­
rezervelor. După indicaţiile lor, la sondele ce străbat terenuri depăşit, la toate locurile de Autorul povesteşte cu mult talent şi lo r Marin Angliei, Nicolae Băltaru şi Mihai Guliman, cum tre-
, buie executată operaţia de pitire a compaselor ascuţite.
minerii stabilesc planurile do cu duritate scăzută, să fie ex- muncă se vor afişa liste ou con­ umor peripeţiile prin care a trecut,
dezvoltare a exploatărilor, volu- tinsa utilizarea prăjinilor hex a sumurile specifice de materiale împreună cu nepotul său, elev în cla­
mul lucrărilor ce trebuie atacate gonale şi pătrate. In plus, toate pe m.l. forat, în funcţie de duri­ sa a Vl-a, cu ocazia unei excursii
într-o anumită perioadă, în func­ instalaţiile pentru adîncimi mai tatea rocilor şi de a'dîncime, se în împrejurimile Pragăi.
ţie de cerinţele industriei side­ mari de 300 m. vor fi prevă­ vor extinde fişele limită de con­ Folosind ca pretext această excursie,
rurgice. Activitatea exploratori­ zute cu aparate de măsuri şi autorul familiarizează pe micul cititor
lor la fel cu cea a minerilor, se control. sum pentru materialele pretabile cu o serie întreagă de fenomene şi no­
intensifică atunci cînd necesită­
ţile de minereu cresc. In anul O contribuţie importantă la la toate sectoarele. De aseme­ ţiuni ştiinţifice din domeniul structu­
acesta, spre exemplu, planul la sporirea productivităţii muncii o rii materiei, a atomului, a molecule­
va aduce fără îndoială şi in­ nea, în fiecare lună se va anali­
producţia fizică la foraje a în­ troducerea iluminatului electric lor. din domeniul folosirii paşnice a
treprinderii de explorări miniere la toate instalaţiile de forat. za cu colectivele de muncitori energiei atomice şi a dezintegrării nu­
„Ardealul“ din Alba Iulia este Acest obiectiv va fi îndeplinit cleare.
cu 35 la sută mai mare decît pînă în prima jumătate a lunii indicii tehnico-economici reali­
producţia realizată în anul 1959, aprilie. Gel mai valoros element al poves­
iar productivitatea muncii cu 5 zaţi în luna precedentă. tirii ii constituie exemplificările ex­
la sută. Este cunoscut că o mare pie­ trem de fericit alese din lumea în­
dică în munca de pînă acum a In felul acesta se creează po­ conjurătoare pentru a ilustra cit mai
Gum vor munci exploratorii exploratorilor au constituit-o lu-
pentru a Aînregi•stIra asemenea o_ rîăî .riIb_ de_ •insJt.r. u. . ment1 aţJ.iî e_ , c. a_ re_ s_ _e sibilitatea cunoaşterii realizărilor plastic şi pe înţelesul copiilor feno­
creştere a producţiei şi produc­ iveau adesea şi proveneau în cea mene ştiinţifice în general aride. Co­
în fiecare interval de timp şi se
poate interveni cu măsuri ori de
oîte ori este nevoie.
Traducînd în viaţă planul de
măsuri^ tehnico - organizatorice,
dezvoltînd larg întrecerea socia­r iA r r T Ta I t i n r l 1 A l» /V i n U n A n a M M
A A .A 1 A
listă, colectivele de sondori a-
tivităţii muncii în anul 1960? ma? măre parte din neglijenţă parţinînd întreprinderii „Ardea­ piii vor avea foarte mult de învăţat
Răspunsul la această întrebare său din lipsa unui control siste­ lul“, sub îndrumarea organiza­ din această lucrare şi vor reţine cu
îl Jgăslr.i în olanul de măsuri matic. Pentru a le preîntîmpina, ţiei de partid vor face fără uşurinţă elementele ştiinţifice cele mai
se prevede ca maiştrii să facă îndoială faţă sarcinilor sporite importante în legătură cu structura
îeHnîco - organizatorice întocmii zilnic'controlul dispozitivelor de ce le revin în anul acesta.
de conducerea întreprinderii sub
îndrumarea biroului organiza­ manevră şi garniturilor, al cali­ GH. COMŞiUŢA materiei.
ţiei de partid, avînd ca bază tăţii noroiului şi măsurătorilor -m -
propunerile făcute de sondori în de deviere conform proiectelor,
Din activitatea femeilorşantiere.
consfătuirile de producţie de pe iar rezultatele să le treacă cu
regularitate în rapoartele zil­
O primă măsură şi destul de nice.
importantă, este aceea de a In foraj, este necesar ca re­ Prin muncă voluntară — economii
obligă pe şefii de şantiere să în- paraţiile executate instalaţiilor
Anul trecut comitetele şi co­ cu 63.829 lei mai mult decît an­
misiile de femei din regiunea gajamentele luate de femeile din
noastră au iniţiat o întrecere regiune.
pentru realizarea de cît mai în­ Numai în oraşul Hunedoara,
semnate economii la lucrări de de pildă, un număr de 39.216
interes obştesc efectuate prin femei au efectuat 147.704 ore de
muncă voluntară. Bilanţul aces­ muncă voluntară, economisind
cu material cald. Din acest punct Deşi capacitatea actuală de tei întreceri este deosebit de astfel 251.721 lei. Printre lucră­
de vedere maistrul Petre Haupt­ încălzire a cuptoarelor este cu fructuos. In întreg anul 1959, rile făcute prin muncă voluntară
man este cel mai corect: şi-a mult mai mică decît capacitatea au participai la .diferite, acţiuni sînt înfrumuseţarea şi întreţine­
organizat munca în aşa fel, în­ de laminare, se pot crea totuşi obşteşti peste 190.700 femei, rea parcurilor, a zonelor verzi,
eît la sîîrştul schimbului predă condiţii ca cele 480 de minute care au prestat 767.379 ore de etc. De asemenea, s-a prestat
întotdeauna platforma goală şi să fie utilizate din plin, de că­ muncă voluntară. S-au realizat muncă voluntară şi la diferite
mesele de pistolare curăţate. tre toate schimburile. Pentru a- astfel economii de 1.342.778 lei, lucrări de construcţii.
Deci, nu stinghereşte pe nimeni.
ceasta este necesar să dispară
Cum reuşeşte s-o facă ? Simplu. din practica şefilor de schimb Bilanjul colectivistelor
Vine la lucru cu un sfert de oră tendinţa de a scoate la lami­
mai devreme, repartizează judi­ nare numai în ultimele ore. Este In aceste zile, în toate gospo­ tiviste, care a lucrat la pepinie­
cios oamenii la locurile de mun­ necesar ca Ia schimb să nu se dăriile agricole colective din re­ ra viticolă a adus gospodăriei
că, iar în timpul şutului supra­ mai predea cuptoarele g o a le; giune au loc adunări ale colec-
veghează îndeaproape mersul s-ar putea organiza astfel lucrul tiviştilor unde se prezintă dări agricole colective din Obreja un
fiecărei lucrări, verifică încărca­ îneît cuptoarele să fie încărcate
venit de peste 200.000 lei. O
rea şi se îngrijeşte ca macaralele la circa jumătate din capacita­ de seamă asupra muncii desfă­ altă echipă din această gospo­
să dea materialele la timp. Prin tea lor. De pildă, un cuptor să
aceasta, în schimbul său, cele fie încărcat, unul în curs de în­ şurate în anul care a trecut. dărie, care a lucrat la grădina
480 de minute sînt folosite din cărcare, iar altul gol.
plin, creînd astfel condiţii de lu­ Bunăoară, din darea de sea­ de legume şi zarzavaturi a rea­
cru optime schimbului care ur­ In acest caz, se creează posi­
mează. bilitatea preluării schimbului din mă prezentată la’ adunarea co- • lizat un venit de 60.000 lei. In clişeu: Maistrul Grigore Ciucurel explică elevilor lo a n 1
mers şi se asigură o continuita­
La subsecţia cuptoare adînci, te la laminare. lectiviştilor din Gbreja, raionul Asemenea exemple au fost Isac şi Nicolae Albu, cum trebuie executată operaţia de gău-
lucrările se petrec asemănător. \rire a pieselor.
Schimburile sînt conduse de in­ Trebuie adăugat că la defici­ Alba a' reieşit că toate colecti­ scoase în evidenţă la fiecare a-
ginerii llie Marcu, Olah Dezi- enţele amintite contribuie în ma­
deriu şi loan Cursan. Privind re măsură şi felul în care se vistele au prestat îrr medie oîte dunăre generală din G.A.G. -.,/vv uv'V, ^ sJVV '^VV
face transportul şarjelor calde
150 zi le-muncă. De pildă, co­ vN'V’ '•wv'U
lectivistele Teodora Urigureanu U. R. S. S.
a prestat 194 zile-muncă, Maria
graficul afişat în secţie se ob­ de la „stripaj“ Ia cuptoare. Pe Moguleţ 185 zile-muncă şi Ro- N oufăfi tehnico- e
servă cu uşurinţă că atunci cînd zaiia Breaz 184 zile-muncă. De
unul din schimburi înregistrează această distanţă se pierde circa asemenea, o echipă de 12 colec- Interesanta ipoteză a unui vea loc în august a.c. în Anglia, la tode de tratare a diferitelor forme ale
un sfert de oră, timp foarte ora de ştiinţă sovietic Cambridge. cancerului, inclusiv energia atomică.
vîrfuri de producţie, cel care ur­ îndelungat, în care temperatura — o—
mează înregistrează minime. lingouriior scade cu circa 200 de Gheorghi Bokl, membru corespondent Noutăţi în tratamentul Profesorul Şabad a declarat că îiv
Cauza, este tendinţa şefilor de grade. Aceasta face ca încălzi­ 185.000 lei al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., cancerului tr-6 serie de cazuri boala canceroasă
schimb de a scoate Ia laminare rea să dureze cu aproape 2 ore şeful catedrei de cristalografie şi cris- este neîndoielnic vindecabilă.
mai mult, pierzîndu-se astfel din economii talochimie a Universităţii din Mosco­ Cunoscutul specialist oncolog $o(vie-
în ultimele ore, predînd cuptoa­ timpul de laminare. va, a emis o ipoteză potrivit căreia tic, profesorul Leon Şabad, membru Un sector de cale ferată
rele goale. Sau mai bine zis, Recent, Comitetul executiv al unii compuşi ai ruteniului şi osmiului corespondent al Academiei de Ştiinţe fără personal
lipsa de colaborare dintre şefii Vorbind despre personalul de Sfatului popular comunal Cugir. pot fi produşi la temepraturi cu muli Medicale, a anunţat că oamenii de de exploatare
de schimb. la transporturi, nu se poate tre­ a analizat în cadrul unei şedinţe mai ridicate decît carburile obişnuite. ştiinţă sovietici au reuşit să extragă
ce cu vederea faptul că el nu modul cum cetăţenii din locali­ în stare pură din scoarţa cătinel In cadrul Direcţiei regionale Sta!mo
Cel care predă mai adesea respectă întotdeauna cerinţele la- tate au participat în anul 1959 Deocamdată, a arătat omul de ştiin­ albe o substanţă care posedă o înaltă — una din cele mai mari căi ferate
cuptoarele goale este inginerul minatorîlor privind introducerea la realizarea diferitelor lucrări ţă sovietic, aceasta este o problemă eficacitate anticanceroasă. din Ucraina — a fost dat în exploa­
llie Marcu. Oare el nu ar putea lingouri lor moi şi calmate în de interes obştesc. Cu această pur teoretică, dar soluţionarea ei va tare un sector de linie pe care şapte
organiza munca astfel îneît să hala cuptoarelor adînci, prici­ ocazie a reieşit că numai prin permite să se vadă mai limpede dez­ Omul de ştiinţă a declarat că în staţii de cale ferată lucrează fără im­
creeze condiţii de laminare şi nuind neajunsuri în respectarea muncă voluntară s-au pavat în voltarea materiei în Univers, va suge­ prezent, după studierea sub toate as­ piegaţi de serviciu, acari şi semnalişti,
pentru schimbul următor, fără graficului de laminare. anul 1959 străzi pe o suprafaţă ra căi noi spre cunoaşterea misterelor pectele şi după experienţele efectuate fiind dirijate de la un centru de către
ca realizările schimbului său să de 12.000 m.p. Conform devizu­ fui. pe animale, această substanţă se acu­ un operator R. C. Pe acest seotor va
scadă cîtuşi de puţin? Desigur Cu condiţia înlăturării defici­ lui, această lucrare trebuia să mulează pentru a fi predată clinicilor. fi un trafic intens de trenuri care vor
că ar putea. Dovada o face fap­ enţelor semnalate, cele 480 de coste peste 240.000 lei. Dar, da­ încă din timpul Iui Mendeleev, a transporta minereul provenit din bazi­
tul că ing. Olah Dezideriu reu­ minute ale zilei de lucru vor fi torită muncii voluntare a cetăţe­ arătat Boki, se consideră că ia tem­ Potrivit declaraţiilor prof. Şabad, oa­ nul Krivoi-Rog, destinat uzinelor si­
şeşte să realizeze acest lucru şi utilizate mult mai judicios, de nilor, cît şi preocupării sfatului peraturi de ordinul a 3.000-4.000 grade menii de ştiinţă sovietici au elaborat derurgice din bazinul Niprului şi din
încă destul de bine. Ei asigu­ către toate schimburile secţiei popular şi a comisiilor perma­ se produc numai carburile — compuşii şi aplică în practică cîteva metode de centrul ţării.
ră astfel şi o continuitate în la­ laminor-bluming. nente s-a ajuns ca aceste lucrări metalelor cu carbon, în timp ce com­ tratare a cancerului, printre care in­
minare. să fie executate cu numai 60.000 puşii chimici nu pot exista ia o tem­ tervenţia chirurgicală, actinoterapia, Acesta este al doilea sector de cale
C. GH. lei, aducîn'du-se astfel la bugetul peratură de 0.000-7.000 grade, ca cea combinarea acestor două metode de ferată cu deservire centralizată din ca­
sfatului popular o economie de înregistrată în Soare. tratament, folosirea unor preparate chi­ drul direcţiei regionale Stalino.
185.000 lei. mice, biologice şi hormonale. Cîteva
Procese chimice legate de răcirea din ele ca, de pildă, sarcoiizina şi do- De la punctul principal operatorul
Ce şi-au propus tinerii de la complexul De menţionat că la obţinerea corpurilor încălzite la temperaturi u- panui, au dat rezultate pozitive şi au R.C. de serviciu dirijează peste 50 de
acestui succes un rol important riaşe decurg nu numai în aştri înde­ fost predate industriei pentru producţia rnacaze şi 200 semafoare. Dispozitive­
l-a avut şi folosirea din plin a părtaţi, ci şi în laboratoarele noastre, le telemecanice instalate tot acolo in­
resurselor locale. De pildă, toa­ din care cauză este important şi din de masă. dică care linii din staţie sînt ocupate
C. F. jR. Teiuş-Coşlariu punct de vedere practic să se cunoas­ şl care sînt libere. Sistemul perfecţio­
Specialiştii au depus mari eforturi nat de bloc automat de linie asigură
că ordinea consecutivă a acestor pro­ pentru a stabili metodica selecţionării mişcarea trenurilor fn condiţii de se­
cese. curitate.
Tinerii muncitori de la com­ goane, districtul de clădiri şi
plexul G.F.R. Teiuş-Goşlariu, în din alte unităţi ale complexului, Gheorghi Boki a arătat că el va
frunte cu utemiştii, şi-au propus desfăşoară o însufleţită întrece­
ca în anul acesta să descopere re socialistă, în vederea ridică­
şi să folosească din plin rezer­ rii tuturor brigăzilor la nivelul
vele interne. Ei s-au angajat să celor fruntaşfe.
realizeze pînă la finele anului
De asemenea, se acordă o ă-
1960 economii de materiale şi tenţie deosebită ridicării gradu­ tă piatra necesară pavării celor prezenta un referat asupra acestei ipo­ substanţelor de tipul antibioticelor care După cum arată practica, capacita­
combustibil convenţional în va­ lui de calificare profesională şi 12.000 m.p. de stradă a fost pro­ teze ia sesiunea Academiei de Ştiinţe posedă proprietăţi curative şi care ar tea de trafic în acest sector creşte cu
loare de peste 50.000 lei, şi să a U.R.S.S. care va avea loc în curînd putea să joace şi un rol în combaterea 40 Ia sută, iar preţul de cost al trans­
depăşească în fiecare lună pla­ îmbogăţirii cunoştinţelor de cul- curată din carierele proprii care cancerului. porturilor se reduce cu 15-20 la sută,
nul de producţie la toţi indicii. la Novosibirsk. Este posibil, a spus el, ’ Cei J00 de lucrători deveniţi disponi­
fură generală. In acest scop, îiu- s-au deschis în raza comunei în fia prezent, la Moscova se începe bili din acest sector lucrează la alte
Peniru realizarea acestui an­ meroşi tineri urmează cursurile că această ipoteză va fi discutată şi construirea unui institut oncologic, staţii de cale ferată, în specialitatea
gajament, brigăzile de p'roduc- liceului seral si fără frecvenţă. urma propunerilor comisiei per- J " Şe vor aplica cele mai noi me- lor.
ţie de la depou, remiza de va­ la congresul ordinar al Uniunii inte**r-
A. OŢOIU | manente de gospodărire comu- naţionale de cristalografie care va- 5-
corespondent 'nafă. .. .