Page 23 - 1960-01

Nr. 1569
Despre cercul de cultură
generalădin coinunanoastră
La căminul . cultural din Mi­
halţ, raionul Alba se desfăşoară
multe activităţi cultural-educa­
tive de masă. In momentul de
faţă echipa de teatru, formaţia
de cor şi echipa de dansuri se
pregătesc pentru un nou specta­ ţia a continuat încă o oră. De
col ; se fac audiţii colective la
radio, se prezintă diafilme, se
lac recenzii asupra unor cărţi
aflate la bibliotecă, se organi­
zează diferite şezători etc. in tă“, expusă de profesorul loan
cele ce urmează voi arăta cum Neamţu, numărul participanţilor
am organizat şi cum funcţionea­ s-a dublat, iar după cele două
ză cercul de cultură generală de ore de expunere, numărul între­
pe lingă căminul nostru cultu­ bărilor şi participanţilor la dis­
ral. cuţii a fost mult mai mare decît
In primul rînd menţionez că la prima lecţie.
cercul funcţio­
nează avînd ca
teme „Să ne cu­ Din experienţa activiştilor că ambii lectori
noaştem patria“ culturali
şi „Oameni de
seamă ai ţării“,
înainte de a trece la activitatea
cercului, sub îndrumarea comi­
tetului comunal de partid, am
discutat în cadrul unei şedinţe,
Ia care au participat toate ca­
drele didactice de (a şcoala
noastră, felul cum ne vom des­
făşura munca pentru a obţine
cele mai bune rezultate. Astfel,
am stabilit ca fiecare învăţător
şi profesor să stea de vorbă cu
cîţi mai mulţi ţărani muncitori
pentru a Ie arăta scopul cercu­
lui şi a le trezi interesul şi do­
rinţa de a participa. Tot în ca­
dru! şedinţei s-au stabilit lecto­
rii. temele lecţiilor şi zilele în
care urmează să-şi desfăşoare
cercul activitatea. De asemenea
s-a stabilit ca lecţiile să fie cît bucurăm de mult sprijin din
mai legate de viaţa satului.
Aşa am procedat înainte de
începerea cursurilor. Prima lec­ partea tovarăşului secretar loan
ţie.- „Trecutul ţărănimii noastre Nicoară.
muncitoare şi cauzele care au
dat naştere cîntecelor populare“, directorul căminului cultural din
expusă de profesorul Gheorghe
Clubul I. C. S. H. sp rijin ă
activitatea de producţie
Unul din obiectivele principa­
le care au stat în atenţia colec­
tivului de conducere al clubului
„Fiiiman Sîrbu“ din Hunedoara
a fost acela de a subordona ac­
tivitatea cultural-artistic ă, ac­
tivităţii economice. De aceea,
întreaga activitate desfăşurată
de club, a fost orientată înspre
sprijinirea muncitorilor în spo­
rirea. productivităţii muncii, re­
ducerea preţului de cost al con­
strucţiilor, stimularea mişcării
de inovaţii şi raţionalizări etc.
' Cunoscînd sarcinile de pro­
ducţie ale constructorilor hune-
doreni, conducerea clubului a or­
ganizat în anul trecut o serie
de manifestări cultural-artistice
care au contribuit la atragerea
activă şi conştientă a muncitori­
lor pentru realizarea lor.
Este suficient să arătăm eâ
în anul care a trecut au fost ţi­
nute. 21 de conferinţe tehnice la
care au participat aproape 2.300
de oameni ai muncii. Qonferin-
ţe ca „Rolul conducătorilor auto
în procesul de producţie“, „Re­
ducerea preţului de cost în con­
strucţiile industriale“, „Con­
strucţii de locuinţe, cît mai ief­
tine“, „Sudura în construcţii“
etc., au reuşit să lămurească o
serie de probleme necunoscute
îndeajuns- şi să contribuie la
creşterea elanului în muncă.
Bine s-a orientat conducerea
clubului şi în alegerea temelor.
Cele patru schimburi de ex­
perienţă ţinute, au contribuit la
răspîndirea experienţei înainta­
te. De exemplu, pentru aplicarea
metodei Orlov în construcţiile
de locuinţe, pe toate şantierele
au fost organizate schimburi de
experienţă, cu care prilej şeful
de brigadă Andrei Weber ai îm­
părtăşit din munca şi rezultatele
brigăzii pe care o conduce, obţi­
nute în urma aplicării acestei
Pe calea ferată forestieră Orăştie — Grădiştea de Munte, conducerea
I.F.E.T. Orăştie a făcut în anul trecut mal multe construcţii de cantoane.
IN CLIŞEU: Cantonul dat recent in folosinţă la punctul numit „Dru­
mul Căştăului",-
Biriş, a suscitat un mare interes
în rîndul participanţilor. Deşi
iniţial am avut planificat doar
o oră pentru lecţie, participanţii
au solicitat să se prelungească
timpul de expunere. Aşa că, lec­
atunci am stabilit ca toate lec­
ţiile să dureze două ore.
La a doua lecţie: „Influenţa
artei populare în literatura cul­
Aş vrea să
lila
subliniez faptul
se prezintă c,îît
mai bîne pregă­
tiţi ceea ce face
ca succesul lecţiilor să fie asigu­
rat din acest punct de vedere. De
asemenea, un lucru care doresc
să-l menţionez este că tovarăşii
învăţători şi profesori mă ajută
mult, nu numai la buna desfă­
şurare a cercului de cultură ge­
nerală, dar în toate activităţile
ce se desfăşoară la cămin.
In afară de lecţiile de mai sus
au mai fost tratate, subiectele;
„Oglindirea realizărilor regimu­
lui democrat-popular în literatu­
ra de azi“ şi „Scriitori progre­
sişti din trecut".
Pentru viitor ne propunem să
mai deschidem încă un cerc de
cultură generală. Acesta este un
lucru posibil deoarece noi ne
partea comitetului comunal de
partid şi în mod special din
CORNEL MEDRIŞ
Mihalţ, raionul Alba
metode. Un schimb de experi­
enţă reuşit a fost şi oel dintre
brigăzile de instalatori.
Mişcarea de inovaţii şi raţio­
nalizări a stat de asemenea în
centrul activităţii clubului. Pe
această temă au fost ţinute pa­
tru referate la care aii partici­
pat numeroşi muncitori. S-ar
mai putea da încă multe exem­
ple de acţiuni organizate de că­
tre clubul I.C.S.H. în anul care
a trecut.
In anul acesta, constructorii
hunedoreni, în urma dezbaterii
cifrelor de plan, şi-au luat an­
gajamente sporite. Conducerea
clubului, pe baza experienţei a-
cumulate, şi-a propus să spri­
jine colectivele de constructori
în lupta pentru îndeplinirea pla­
nului de producţie. Obiectivele
prevăzute în programul de ac­
tivitate al clubului din luna ia­
nuarie a.c. sînt semnificative.
Pe primul plan stă populariza­
rea sarcinilor de producţie ale
muncitorilor constructori. In a-
fară de agitaţia vizuală, clubul
a organizat o seară de întrebări
şi răspunsuri în legătură cu sar­
cinile de plan ale întreprinderii.
Tot în acest scop a fost prevă­
zut în programul de activitate
un' concurs „Cine ştie cîştigă“,
avînH ca'jemă „Să ne cunoaştem
sarcinile de plan“, urmat de un
program artistic. Programul lu­
nar de activitate al clubului mai
prevede conferinţa tehnică „Re­
paraţiile auto, o condiţie de bază
în sectorul mecanic-şef“, expu­
nerea „Cum am devenit brigadă
fruntaşă“, curiozităţi ştiinţifice
etc. Iată. aşadar, numai cîteva
din obiectivele trecute în pro­
gramul de activitate al clubului
I.C.S.H., care, realizate, vor con­
tribui la antrenarea muncitori­
lor în lupta pentru îndeplinirea
planului.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Festivali!! bienal de teatru
59 L. Caragiale“
De cîteva zile formaţiile de
teatru de la sate se găsesc în
concurs. A început faza inter-
comunală a festivalului J .L . Ca­
ragiale“. Pe întreg cuprinsul.re­
giunii noastre repetiţiile echipe­
lor care intră în concurs s au
intensificai. Sălile de spectacole
ale căminelor culturale s-au pre­
gătit pentru primirea cît mai
plăcută a spectatorilor, iar e-
moţiile ciştigării concursului s-au
mărit.
Peste 12.000 spectatori
In raionul Orăştie s-a făcut o
largă mobilizare a oamenilor
muncii la spectacolele date de
colectivele de teatru ale artişti­
lor amatori de la căminele cultu­
rale care participă la concurs.
Credem însă că activitatea
clubului va fi- cu muft mai rod­
nică dacă în afara , programului
lunar sp va alcătui un plan de
perspectivă, cu obiective concre­
te, care să fie pregătite bine şi a-
nunţate din timp constructori­
lor. Este necesar de asemenea
ca numărul participanţilor la
acţiunile organizate să fie mai
mare faţă de anul trecut. Acest
lucru este posibil numai dacă
iacţiunile organizate sînt intere­
sante, atractive, izvorîte din fră-
mîntările de zi cu zi ale oame­
nilor muncii.
V. A.
Cărţi apărute
Republica Populară Romînă
văzută de peste hotare
188 pag. — 4,75 lei
Volumul înmănunchează o se­
rie de impresii, declaraţii şi a-
preoieri făcute de oameni de di­
ferite profesiuni şi convingeri
politice de .peste hotare care ne-
au vizitat ţara, despre viaţa
nouă a poporului nostru, despre
succesele obţinute în toate do­
meniile în anii regimului demo­
crat-popular.
Restantieri • ••
Intr-una din zile şi-a făcui apa­
riţia in biblioteca raională din Ha­
ţeg un iinăr.
— Tovarăşe bibliotecară, daţi-rni,
vă rog, volumul de poezii al lui
Eminescu. Ştiţi...
Bibliotecara se gindi un pic apoi
zise:
— Este împru­
mutat.
Tinărul stătu
puţin apoi solicită
o altă carte.
— Dar „Setea"
de Titus Popovici.
— Tot împru­
mutată.
— Aveţi chiar
aşa de mulţi citi­
tori ? întrebă ti­
nărul cînd văzu că
nu găseşte tocmai cărţile de care cărţi de la bibliotecă să le resti­
avea nevoie.
— Aproape '2.000. Majoritatea a- altceva, dar cărţile care stau luni
duc cărţile la bibliotecă in terme­ şi ani de zile ta cei care nu le-
nul stabilit. Mai sînt însă unii care restituie ar putea fi citite de zeci
iau cărţi şi le ţin la ei cu lunile de oameni ai muncii din oraşul şi
şi chiar cu anii, Uite: de exemplu, raionul Haţeg.
volumul de poezii al lui Eminescu
este luat de gospodina Elena Susan
din Balomir încă de la data de 20
Tovarăşul Iosif
Gheorghe este prim-
topitor fruntaş în
producţie la cubilou-
rile din secţia tur­
nătorie a U.M. Cu-
gir. El depune mul­
tă sîrguinţă pentru
a asigura turnăto­
rilor fontă suficien­
tă şi de bună cali­
tate. Echipa pe ca­
re o conduce îşi
depăşeşte zi de zi
planul lunar de pro­
ducţie, cu: 15-20 Ia
sută. • '
In clişeu : Prim-
topitorul Iosif Ghe­
orghe.
Numai in perioada pregăti­
toare a festivalului, pină la în­
ceputul acestui an, un număr
de peste 12.000 spectatori au
participat la spectacolele date
de formaţiile de teatru de pe cu­
prinsul raionului.
78 formaţii în concurs
Mărirea numărului de forma­
ţii teatrale care să participe la
concurs a stat ca o preocupare
principală în munca secţiei de
învăţămint şi cultură a Sfatului
popular raional Ilia.
Prinţr-o muncă susţinută din
partea lucrătorilor secţiei şi în
mod special a tov. Nicula, nu­
mărul formaţiilor înscrise la
festival a atins cifra de 78, ceea
ce reprezintă o creştere faţă de
primul festival cu 25 formaţii.
Concurs la Tîrapa
Incepînd cu prima duminică
a anului 1960, în raionul Hune­
doara se desfăşoară faza inter-
comunală a festivalului.
Duminică, 10 ianuarie, în sa­
la căminului cultural din Tîmpa
va avea loc o nouă etapă a con­
cursului: ?La • concurs participă
formaţiile teatrale ale căminelor
culturale din împrejurimi.
Anunţ
întreprinderea regională de
transporturi Auto Deva, str.
Cuza Vodă, nr. 17, telefon 442,
organizează un curs de condu­
cători auto cu o durată de 6
luni. înscrierile pentru acest
curs se pot face pînă în ziua
de 25 februarie 1960 inclusiv.
Solicitanţii vor prezenta urmă­
toarele acte :
— adeverinţă de 7 clase ele­
mentare sau 3 clase profesio­
nale ;
— certificat m edical;
— certificat de naştere.
Solicitanţii trebuie să aibă 18
ani împliniţi, să nu fi depăşit
vîrsta de 35 ani şi să nu fi su­
ferit nici o condamnare pentru
infracţiuni contra avutului ob­
ştesc.
Lămuriri suplimentare se pot
primi de la sediul întreprinderii.
martie 1959 şi nu l-a restituit nici
acum, alte trei cărţi se găsesc mai
bine de doi ani la funcţionarul'
Simion D avid; tot de atita vreme
profesorul Victoria Bătrîncea are o
colecţie de cîntece şi dansuri şi a
„uitat" s-o mai aducă, deşi i-am
amintit de nenumărate ori. Şi dacă
vreţi vă mai dau ultima oară; BARU MARE:
asemenea exemple. Pa vel Kprceaghin (11,1); In­
Tînărul înţelese
despre ce este
vorba. Apoi, supă­
rat pe toţi aceşti
„restanţieri“ ieşi
din bibliotecă po­
somorit.
Şi avea drepta­
te. Oare n-ar fi
bine ca toţi acei
care împrumută
tuie la termenul stabilit ? Nu de
NIGU SBUGHEA
corespondent
A Î4-& aniversare a proclamării
icu• •
La 11 ianuarie se împlinesc 14 ani de ta proc­
lamarea Republicii Populare Albania.
Poporul albanez a pornit cu entuziasm pe
calea construirii socialismului. Sub conducerea
eroicului său partid şi cu ajutorul frăţesc şi
multilateral al Uniunii Sovietice şi al celorlalte
ţări din lagărul socialist, poporul frate albanez
obţine succese din ce în ce mai însemnate în
măreaţa operă de construire a socialismului.
In cei 14 ani de la proclamarea Republicii
Grija pentru sănâtatea oamenilor muncii
In domeniul ocrotirii sănătă­
ţii ca şi în toate celelalte dome­
nii în R.P. Albania au fost obţi­
nute succese remarcabile. Statul
acordă mari fonduri pentru în­
grijirea sănătăţii publice. Anul
trequt au fost alocate"în acest
scop aproximativ 1.000 leki pe
cap de locuitor. A fost sporit
în mod considerabil numărul
instituţiilor sanitare şi al perso­ considerabil. In perioada 1957-
nalului medicali. Una diptre cele
mai mari victorii obţinute în a-
cest domeniu este asistenţa me­
dicală gratuită. Spitalizarea este
gratuită pentru toţi oamenii
muncii şi familiile lor, precum
şi pentru întreaga populaţie în
cazul unor boli contagioase, ca
tuberculoza. Printr-o recentă bo-
tărîre a guvernului asistenţa
medicală gratuită a fost extinsă
Cifre grăitoare
• In vechea Albanie nu exis­
ta nici o cale ferată. In anii pu­
terii populare aici au fost con­
struite trei magistrale feroviare,
sute de kilometri de şosele as­
faltate, au fost modernizate şi
lărgite porturile maritime Dur-
res şi Vlora.
0 In comparaţie cu anul 1938,
extracţia de ţiţei a crescut în
Albania de patru ori, extracţia
de minereu de crom de 28 de
ori, de cărbune de 69 de o r i;
producţia de energie electrică a
crescut de 16 ori.
• In afară de casele constru­
ite de-oamenii muncii cu mijloa­
cele primite din partea statului
sub forma unor credite, în cursul
primului plan cincinal în repu­
blică au fost daţi în folosinţă
450.533 m.p. de suprafaţă locu­
ibilă, iar în anii 1956-1958 —
355.441 m.p.
• Neştiinţa de carte a fost în
întregime lichidată în rîndurile
populaţiei pînă la vîrsta de 40
de ani. In Comparaţie cu peri­
oada dinainte de război, numă­
rul şcolilor medii a crescut de
nouă ori, iar numărul studenţi­
lor care studiază în ţară şi în
străinătate a crescut de 11 ori.
Au fost create o serie de insti­
tute si o universitate.
Si
/ CIHEMBTBIBBFIEE
l l Şi 12 IANUARIE 1960
D EVA : Marfă pentru Gatalo-
nia; ALBA IULIA: Alo? aţi
greşit numărul” ; Vizita lui
N.S. Hruşcibv în America ;
BRAD: Ultima primăvară:
ILIA: Soarta unui om ; HAŢEG:
Pe drumurile Romîniei; HUNE­
DOARA: Torentul; ORĂŞTIE:
Romanţa betrlineză ; Capcana lu­
pilor ; PETROŞANI: Vremea
ghioceilor; Dragostea nu se
cumpără ; SEBEŞ : Evadare din
umbră ; SIMERIA: Azi pentru
venţie diabolică (12 I); LONEA:
A m igo; T E IU Ş: Fata cu ul­
ciorul ; ZLATNA: Casa liniş-
tă ; APOLDU DE SUS : Vaga­
bondul ; GĂLAN : Oleko Dun-
dici.
m U TlN NETEOBQLQWB
PENTRU 24 ORE:
Vremea continuă să se ră­
cească cu cerul schimbător mai
mult acoperit. Vor mai cădea
precipitaţii slabe sub formă de
lapoviţă şi ninsoare. Temperaţii:
ra în scădere; Ziua va urca în­
tre — 1 la i+3 grade, iar noap­
tea va coborî între -M la —5
grade. Vînt moderat din secto­
rul -sud şi sud-ve.st.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul
variabil şi cu temperatura sta-
tionărâ.
Populare Albania, în ţară s-au produs trans­
formări radicale, ea devenind o ţară cu o in­
dustrie şi agricultură în continuă dezvoltare, în
care nivelul de trai al poporului muncitor creşte
neîncetat.
La cea de-a 14 aniversare a prdplctmării
R.P. Albania, poporul romîn urează din inimă
poporului frate albanez noi şi importante suc­
cese în dezvoltarea economiei şi înflorirea cul­
turii naţionale a .frumoasei sale patrii.
şi mai mult. Femeile, indiferent
dacă sînt sau nu salariate, pri­
mesc în maternităţi asistenţă
medicală gratuită. Spitalizata
şi îngrijirea copiilor pînă' la
vîrsta de 4 ani este gratuită şi
pentru copiii ai căror părinţi
nu sînt în câmpul muncii.
Personalul medical a crescut
1958 au fost pregătiţi atîţia me­
dici clîţi existau în întreaga Al­
banie înainte de război. In com­
paraţie cu anul 1938 numărul
medicilor a Crescut de aproape
patru ori. De asemenea după
eliberare au fost create institute
medicale specializate, centre de
consultaţii pentru copii şi pen­
tru femei, maternităţi, instituţii
epidemiologice înzestrate cu la-
® In oraşele şi satele R. P.
Albania există sute de săli de
lectură, biblioteci, case de cul­
tură. Au fost deschise teatre pro­
fesionale care înainte nu exis­
tau, a fost construit şi funcţio­
nează studioul cinematografic
„Albania Nouă“,
• Amploarea construcţiilor
este ilustrată de următorul e-
xemplu: dacă R. P, Albania
şi-ar fi dezvoltat industria în rit­ cole de stat. De pildă gospodă­
mul caracteristic anilor dinain­
te de război, pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan pe anul 1960
i-ar fi necesari 100 de ani.
Eroii literaturii albaneze
Intr-un articol apărut în zia­
rul — „Zeri i Popullit,“ criticul
Razi Brahimi scrie:
„Literatura noastră, a realis­
mului socialist, este o literatură
inovatoare pentru că ea a creat
un erou nou. In felul acesta
ea luptă pentru idealurile socia­
lismului şi comunismului. In zi­
lele noastre, cînd atacurile reac-,
ţionarilor împotriva realismului
socialist s-au intensificat, litera­ lui. contemporanii noştri.
tura .noastră demonstrează prin
succesele obţinute vitalitatea a-
D IN P M G B A M U L B L
im iiM
11 IANUARIE 1960
PROGRAMUL I: 6,45 Salut vo­
ios de pionier.; 7,30 Un, sfert
de oră de valsuri; 8,50 Muzică
Uşoară; 9,30 Un tăciune şi-un
cărbune : „Voinic de plumb“ —r
basm popular romînesc; 10,20
Fragmente din opera „Mireasa
vîndută“ de Sm etana; 11,03
Melodii, melodii; 12,25 Pagini
din opera scriitorului sovigtic
Alexandr Fadeev.; 13,05 Gînte-
ce din trecutul de liiptă al po­
porului nostru; 13,20 Muzică
uşoară de Duşan Palko şi Vlăs-
timiil IŢaia, compozitori din R-
Cehoslovacă; 14,20 Anul Gho-
pin. Valsuri de Chopin, inter­
pretate de Dinu Lipatti; 16,37
Program muzical dedicat frun­
taşilor în producţie din indus­
trie şi agricultură ; 18,-30 „Seară
de iarnă", program de muzică
12 IANUARIE 1960
PROGRAMUL 1: 6,15 Emi­
siunea pentru sate: Toată atenţia
reparării utilajului agricol; 7,30
Muzică uşoară; 9,30 Din opera
scriitorului progresist american
AlbertMaltz; 11,03 Simfonia a
Il-a de Ceaikovski; 12,30 In fa­
ţa hărţii; 14,00 Concert de
prînz; 15,10 Din viaţa muzicală
a oraşelor şi regiunilor patriei;
16,15 Vorbeşte Moscova !; 18,00
Revista economică radio; 19,00
Limba noastră — vorbeşte acad.
prof. Al. Graur; 20,20 „Noapte
bună, copii“ ; 21,30 Cîntarea Ro­
mîniei ; 22,30 „Gînt pentru tine",
— program de muzică uşoară ;
23,00 Concertul nr. 2 în Si be­
mol major de Brabniş.
Pag. 3
9ÍÍD Ü S
boraitoare de bacteriologie eto.
. In compara ţie cu perioada an­
tebelică număruf locurilor în
-spitale a crescut de aproxima,-
tiv 8 ori.'
Datorită măsurilor profilacti­
ce numărul bolnaviţor de mala-,
rie a scăzut -de la 500.000 bol­
navi în 1938, Ia 319 cazuri în
1958.
Ga urmare a acestor măsuri
mortalitatea a scăzut în mod
simţitor. De la 17,8 la mie înain­
te de război, ea a scăzut Ia 9,1’
la mie în anul 1958, deci este
de aproximativ două ori mai mi­
că. Creşterea natalităţii şi scă­
derea mortalităţii au avut ca e-
fect creşterea naturală a p'opu-
laţiej.
In comparaţie cu anul 1938 în
anul 1958 creşterea populaţiei
a fost de aproximativ 2 ori mai
mare decît înainte de război.
Recoltă bogată
de gria
Anul trecut gospodăriile agri­
cole de. stat din. Albania, au ob­
ţinut o recoltă de grîu cu 23 fa
sută mai mare decît în 1958.
Această realizare a fost obţi­
nută datorită dreştşrii producti­
vităţii. Cifra prevăzută în plan
de 16 chintale cfe grîu la hectar
a fost depăşită de către cea mai
mare parte a gospodăriilor agri­
ria agricolă din Mafig a obţinut
în medie o recolta de 27 chin­
tale lâ hectar.
cestor principii. Eroii cărţilor
noastre sînt partizani, ilegalişti
din oraşele ocupate, comunişti,
organizatori ai luptei de elibe­
rare naţional#.
Ereii poeziilor albaneze —-
scrie în continuare Brahimi —
sînt constructori ai socialismu­
Cititorii albanezi au îndrăgit
pe aceşti eroi, care' constituie
pentru ei un exemplu în muncă
sir în viaţa,\
uşoară; 19,15 Teatru la micro­
fon : „Şorgia“ scenariu radiofo­
nic de Alexandru .Kiriţescu;
21,08 Melodii populare romî-
n eşti; 22,30 Muzică uşoară ;
23,12 Cvartetul de coarde în Fa
major de Ravel,, .
PROGRAMUL I I : 14,07 „Fău-
rim o viaţă‘nouă“ —* emisiune
de oîntece; 15,00 Muzică de ba­
let ..de compozitori belgieni;
16.3.0 Vorbeşte Moscova !; 17,30
„Capriciu ţigan“ de Raclimani-
n o v ; 19,00 Concert de muzică
pbpulară rusă ; 20,00 „Tot înain­
te pionieri“, emisiune de cînte-
oe; 21,15 Muzică din operele
lui Ion Hartulary Darclee;
22.00 Pagini alese din creaţia
simfonică; 23,15 Concert de
noapte.
PROGRAMUL Ii : 14,07 Din
oîntecele de luptă ale popoare­
lor; 16,15 Piese vocale pe ver­
suri de Mihail Eminescu; 17,25
Sfati|l medicului: „Imbolnăviri-
le aparatului respirator în tim-
pul iernii" ; 19,00 „In ritm de
tango“ — program de muzică
uşoară 20,02 Opera „Rigo-
Jeito“; 22,30 Melodii populare
romîneşti.
BULETINE DE ŞTIRI:. 5,00;
6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
(programul I) 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00 (progra­
mul U).