Page 39 - 1960-01

Nr. 1573
Mai multă atenţie participării
propagandiştilor la şedinţele
de pregătire
In ultimii ani, învăţămintul
'de partid a luat o largă extin­
dere în raionul Petroşani. Mem­
brii şi candidaţii de partid, cei
mai înaintaţi oameni ai muncii
fără de partid, dîndu-şi seama
de necesitatea însuşirii teoriei
marxist-Ieniniste, de cunoaşterea
temeinică a politicii partidului
nostru, au cerut să Iie încadraţi
în diferite cercuri şi cursuri ale Chioreanu din oraşul Petroşani,
sistemului învăţă urâtului de
partid şi se străduiesc să-şi în­
suşească tot mai bogate cunoş­
tinţe 'din tezaurul măreţei învă­
ţături marxist-Ieniniste.
Iu actualul ân şcolar în în­ cii din cercuri şi cursuri, cînd ei
văţămintul de partid, în raionul
Petroşani sînt cuprinşi peste
9.000 de membri şi candidaţi de
partid precum şi tovarăşi din
activul fără de partid.
In anul 1960, oamenilor mun­ Această situaţie se datoreşte
cii din Valea Jiului Ie revin sar­ faptului că unele organizaţii de
cini şl mai însemnate, sarcini
izvorîte din hotărîrile plenarei
C.C) al P.M.R. din 3-5 decembrie
1959. îndeplinirea acestor sar­ nor oameni nepăsători faţă de
cini şi a angajamentelor luate ducerea la îndeplinire a sarcini­
în întrecerea socialistă trebuie lor primite. Comitetele de partid
să stea în centrul întregii munci
de propagandă, întregul învă-
ţămirii de partid să fie axat pe
uobiiizarea celor ce muncesc la
traducerea în viaţă a sarcinilor
puse de partid şi guvern.
Pentru ca cercurile şi cursuri­ curi şi cursuri, ducînd la scăde­
le învăţământului de partid să
funcţioneze în bune condiţiuni,
pentru- desfăşurarea unei munci
calitative şi eficace, propagan­ ţei cursanţilor.
diştilor le revin sarcini de mare
răspundere. Este bine cunoscut
faptul că figura centrală în în­
văţămintul de partid o consti­
tuie propagandistul De munca ceea ce priveşte pregătirea pro­ eleve din secţia croitorie, execu tind o lucrare.
conştiincioasă a propagandişti­ pagandiştilor. De cele mai mul­
lor, de gradul lor de pregătire te ori; munca cu propagandiştii
depinde succesul întregii munci este lăsată pe seama tovarăşului
a cercurilor şi1 cursurilor învă- care răspunde iu cadrul comite­
ţămintului de' partid.
Marea majoritate a organiza­
ţiilor de partid din Valea Jiului
au selecţionat cu grijă pe cei
mat buni membri' de partid pen­
tru a le acorda marca cinste de
a conduce cercurile şi cursurile
învăţă mint ului de partid şi se
preocupă permanent de ajuto­
rarea propagandiştilor, de în­
drumarea lor, con'trolînd totoda­
tă şi felul cum aceştia muncesc
pentru a fi la înălţimea sarci­
nii încredinţate. Mulţi propa­
gandişti, printre care Vasile Bud
şi Ferdinand Ana de la mina Lu-
penî, Barna Francisc de fa mi­
na Lonea, Cornel Sava de la
mina Petri la, Szedlacsek Eugen
de la preparaţia Petrifa şi alţii, prezent însă situaţia nu s-a îm­
privesc cu simţ de răspundere
sarcina ce le-a fost încredinţa­
tă, se prezintă temeinic pregătiţi gătirea propagandiştilor din zi­ localitate, A urmat anoi împăr­
în tata cursanţilor.
In general, propagandiştii
care aparţin organizaţiilor de
partid din cadrul exploatărilor
miniere, frecventează cu regu­
laritate şi cursurile de pregătire
de la cabinetul raional de partid.
Din păcate, nu acelaşi lucru se
poate spune despre toţi propa­
gandiştii. Fără nici un motiv
justificativ, lipsesc de la pregă­
tire, propagandişti aii organiza­
OAMENI Al ZILELOR NOASTRE I N O V A T O R U L
ANTON DUBAN
upă 30 de ani de muncă
în minele capitaliştilor,
pe tatăl lui Anton Duban l-a
doborît silicoza. Pe atunci An­
ton era prea mic pentru a pu­
tea să lucreze în mină. S-a
angajat curier la birourile mi­
nei. El nu se putea împăca in­
să cu o astfel de' muncă. In fie­
care clipă de răgaz fugea la
ateliere, la preparaţii, la gura
minei sau ta lămpărie încer­
cind să-t convingă pe munci­
tori să-l ia ca ajutor. Şi în ce­
le din urmă a reuşit: a intrat
la atelierele minei Lupeni. Lu­
cra cu multă tragere de inimă,
era ascultător şi se străduia să
înveţe cit mai mult.. Muncito­
rii din ateliere l-au îndrăgit
şi datorită felului meticulos că
D R U m is irnsmuLin Pag. 3
fifme romîneşfi fa Alena Fruntaşi de seamă
a! vieţii publice din
ATENA (Agerpres). — La micienii Melas şi Orlandos, de­ U. R. S. S. distinşi cu
10 ianuarie 1960, 1. Drînceanu, putaţii Merkouris, Efremidis,
ţiilor de partid aparţinătoare co­ Arapis, directorul direcţiei poli­ Medalia de argint
mitetelor orăşeneşti Lupeni, ambasadorul R.P.R. la Atena, a tice din Ministerul Afacerilor a Consilmiui Mondial
Vulcan şi Petroşani. dat o gală de filme romîneşti Străine al Greciei, Himarios, di­
în sala , cinematografului „As- rectorul general din Ministerul ai Păcii
Iată cîteva exemple. Propa­ tron“ d in ' Atena. Au fost pre­ Educaţiei. — Kournoutos, scrii­
gandiştii Boioga Doroftei şi Mi- zentate filmele „Scurtă istorie", tori, artişti, ziarişti. . MOSCOVA (Agerpres). —
hai Hroştea din oraşul Lupeni, „Pe valea Ialoniiţei" şi „Din­ TASS anunţă .• La 13 ianuarie
Cornel Şerban, Viorica Balint colo de brazi". Au participat, de asemenea, Niketai Tihonov, preşedintele
din oraşul Vulcan, Gheorghe şefi şi membri ai unor misiuni Comitetului sovietic pentru apă­
Crişan, Nicolae Iani, Iacob Au luat parte' generalul K. diplomatice acreditaţi la Atena. , rarea păcii a înmînat sculptoru­
Ventiris, aghiotant• regal, gene­ lui Evgheni Vucetici, vicepreşe­
n-au participat niciodată sau ralul K. Dovas, fost şef de stat LUrnele prezentate s-au bucu­ dinte al Academiei de Arte a
doar o singură dată la şedinţe­ major, amiralul Buzanis, acade­ rat de succes.-»
le de pregătire.
Noul guvern laofian continua politica
Se pune întrebarea : cum pot
asemenea propagandişti să asi­
gure conţinutul calitativ al mun­ de nesocotire a acordurilor de la Geneva U.R.S.S., lui Viktor Grişin, pre­
şedintele Consiliului Central al
au neglijat în mod nepermis în­ VIENTIANE (Agerpres). — gale. De asemenea au avut loc Sindicatelor din U.R.S.S., Iui
datorirea elementară de a se Ziarul „Lao Hak-sa.t“- a publicat lupte în regiunile Xa Khş, Ca- Gfteorgii i JiikOv, preşedintele
pregăti în vederea ducerii în Uin articol în care se arată că mmori, Savannakhet, în ctifsiil Comitetului de stat pentru legă­
bune condiţiuni la îndeplinire poporul laofian se împotriveşte cărora- au tost .ucişi şi -răniţi- o-
a sarcinii ce Ie-a fost trasată ? operaţiunilor militare desfăşura­ fTţerî Şi ’s'otdati ai trupelor' regal turile culturale cu ţările străine
te de trupele regale. In articol le şi au fost capturaţi- prizonieri, de pe lingă Consiliul de Miniş­
se subliniază că persecuţiile în­ de către forţele' populare. tri al (J.R.S.S., şi alfof fruntaşi
partid n-au selecţionat cu toa­ dreptate împotriva elementelor Luptele care au avut loc pe de seamă ai vieţii p'ublice din
tă răspunderea propagandiştii, democratice; masacrele şi repre­ Uniunea Sovietică, diplome şi
încredinţînd această sarcină u- siunile au fost săvîrşite cu con- teritoriul Haosului confirmă că
autoritafite faoţiene, recurgînd
simţămîntul „Comitetului pentru la represiuni, au încălcat acor­ medalii de argint ale Consiliului
apărarea intereselor naţionale“, durile de ia Geneva din 1954 Mondial af Răcii.
care a venit acum la putere du­ privitoare la Laos. Formarea Aceste înalte distincţii le-au
respective, organizaţiile de bază ¦M W pă înlăturarea guvernului Sana- noului guvern de catre regele fost conferite de Consiliul Mon­
din care fac parte aceşti propa­ nikone. Laosului şi generali din- orga­ dial al Păcii periftu contribuţia
gandişti, nu i-au tras la răspun­ nizaţia' reacţionară „Comitetul Icrr deosebită la cauza' întăririi
dere, le-au permis să se prezin­ Articolul enumeră acţiunile de. pentru apărarea intereselor na­ păcii şi' prieteniei între popoare.
te în faţa cursanţilor fără a fi rezistenţă desfăşurate de forţele ţionale“ în frunte ctf.Tâg Kou
fost în prealabil ei pregătiţi, lu­ populare care s-au împotrivit re­ .Abhay, Fost preşedinte ai Coiisi- Nikolai TihonoV a Urat celor
cru ce dăunează muncii din cer­ presiunilor, Astfel Ia 28 decem­ fítííüi regat al Laosufoi,; tare'fiu decoraţi noi succese pe tărîniul
brie 1959, acestea au contraa­ aparţine1fiici unui partid politic, luptei nobile pentru realizarea
rea calităţii şi fnfluenţînd în care a venit la putere după lo­ celui fnai luminos Şî fericit vis
mod negativ şi asupra frecven­ tacat un batalion at trupelor re­ vitura de stat, indică, continua­
gale în provincia Sem Neua, în
In cadrul $colii de Meserii din Alba Iulia funcţionează şi o cursul luptelor fiind ucişi 20 de rea aceleiaşi politici de nesocoti-' af omenirii — pacea generală
Comitetele de partid şi, înde­ secţie de croitorie. Aici se califică tineri care vor lucra in di­ militari aparţinind trupelor re- re a acordurilor de Ta Gefîevă. pe pămînt.
osebi, activiştii acestor comitete, ferite întreprinderi de confecţii din regiune şi din ţâră.
poartă o mare răspundere pen­ Divergente între participanţii la conferinţa
tru situaţia nesatisfăcătoare în In clişeu: Carolina Cleja şi Sofia Gavrilă, cele mai bune
economică occidentală de Ia Paris .
PARIS (Agerpres)’. — Mier­ şi efoTtut acestora de a preveni cadrul „Pieţei comune“. Pe de
curi ă oofît'irPaSfî la Paris confe­ rămînerea lor în afara grupărilor- altă parte Canada, deşi alături
Daruri pentru copii rinţa economică’ occidentală la economice vest-europene apăra­ de S.U.A. în lupta împotriva
tului de partid de problemele de
propagandă şi agitaţie, iar se­ Copiii salariaţilor întreprinde­ La clubul cooperativelor meş­ care participă reprezentanţi ai te prin bariere vamale de măr­ stabilirii unui regim discrimina­
teşugăreşti din Alba M ia s-au celor 6 ţări membre ale „Pieţei
cretarul comitetului de partid, nu rii miniere din Vulcan au trăit adunat în ziua de 8' ianuarie comune“ şi ai celor T state vest- furile din zona dolâ’r'Muf* toriii' pentru mă'rturile- ei,- se si­
a.c. peste 170 de copii împreună etir'opene membre ale „Micii z'o---
cunoaşte concret felul în care în aceste zile clipe de neuitat, cu părinţii lor, pentru a asista ne a 'liberului' schimb“, precum Corespondentul agenţiei Reiii- tuează măi' degrabă de partea 1
la sărbătoarea Pomului de iar­ şi S.U.A., Canada şi Grecia. fer prevede că propunerile a- „Micii zone a liberului schimb“.
se desfăşoară învăţămintul de intr-un cadru festiv, la cinema­ nă. Programul artistic, prezentat rnericanc „riscă să se lovească- Faptul se explică prin interesele
partid. cu acest prilej de către copiii co­ După cum relatează corespon­ de opoziţia giriip'ului condus de . mari pe care Canada le are în
tograful din localitate; ei au săr­ operatorilor din oraş, a fost ur­ dentul- buletinului de ştiri al britanici“.- Intr-adevăr din decla­ co'merţuf c'u Anglia; de care este
mărit cu viu interes. Apoi, s-au Casei- Albe, În cadrul şedinţei de raţiile făcute dinainte de pleca­ legat ă pri.ntr-un aicord cu priviif6
Biroul Comitetului raional de bătorit pomul de iarnă. împărţit Gopiitor daruri constînd deschidere care a a'vuf loc cu o rea sa la Paris de minisTrul bri­ lă tarife preferenţiale; precum' şi
zi înainte; Douglas Ditlon, sub­ tanic de Finanţe, Herthcor't A- prin felătiile stabilite î-n cadrul
partid, Conferinţa raională de După ce li s-a; vorbit copiilor din îmbrăcăminte.,., jucării, cărţi, secretar al Departamentului de rnory, a reieşit că Anglia ar pre­ Com-momvealthului britanic. In
Stat american, a. .propus paţtj- fera să realizeze „o punte“ în­ Europa, Anglia este principalul
partid Petroşani, au atras aten­ despre grija părintească a par­ şi dulciuri.' “ *” cipanţilor la conferinţă un plan tre cele două grupări: existente partener'.odmercia-l al Gainaidei.-
ţia' organizaţiilor de partid de tidului faţă de cei mici. sutele american care prevede în primul în prezent în Europa occidenta­ Mcea'sfă'situaţie' a tăcut' pe o b ­
a acorda toată grijă faţă de pre­ de copii prezenţi în sală, au a- MARTA BOLDURA rînd crearea unei organizaţii e-
gătirea propagandiştilor. P.înă în- si's'tat la un f'éüsit program ar­ lă fără a se crea nici o altă or­ servatori să prevadă posibilita­
corespondentă
bunătăţit. Aşa de pildă, ta pre­ tistic prezentat.de elevele,cjaşei ganizaţie care să includă S:U.A. tea Ca făzboiul comercial dintre
¦â Vină . a..şcolii .elementare' din
Deşi coh'ferinţa de l'â Paris- se cele două blocuri rivaie din Eu­
ua de 8 ianuarie, frecvenţa a ţirea. darurilor pregătite de co­
fost de numai 40' la sută, trebu­ mitetul de întreprindere al mi­ desfăşoară! cu uşile închise; co­ ropa să atragă după-sine o cioc­
ind să se organizeze din nou nei. Darurile, în Valoare' de' a- conomice „atlantice“ la caîe
respondenţii de presă relatează nire între S.U.A. şi Canada.
pregătirea, în altă zi, cu cei care proape 43,000 lei, âu cons tuf din In dimineaţa zilei de miercuri Statele Unite şi Canada să par­
au lipsit. 13 ianuarie, copiilor constructo­ ticipe alături de statele vest-eu-
Pentru ca învăţămintul de uniforme şcolare; costume pen­ rilor noului oraş- muncitoresc ropene ca membre cu drepturi că în general ţările „Pieţei co­ Oricum, consideră corespon­
Călan, le-a fost făcută o mare egale. El a propus ca documen­
partid în raionul Petroşani să tru cei mici, încălţăminte, dul­ bucurie : s-au împărţit darurile tele pregătitoare în această di­ mune“ sprijină poziţia america­ denţii occidentali, cete două zile
Pomului' de iarnă. recţie să fie pregătite de tftf grup
se desfăşoare la nivelul sarcini­ ciuri, rechizite şcolare etc. ‘ de personalităţi care ă-r urma să nă. Se- ştie că Germania occi­ fixate pentru aceasta conferinţă
Copiii au primit cu acest pri­ se consulte în- prealăbil cu gu-
lor, este necesar ca în primul ¦A- lej articole de îmbrăcăminte şi ; vernele occidentale. Corespon­ dentală în mod special are st-rîn- reprezintă un timp cu totul in­
încălţăminte, bomboane, jucării dentul din Paris al agenţiei Reu­
rîrid să se îmbunătăţească mun­ Tot atunci şi copiii, persona­ etc. DarUri au primit printre’ al­ ter arată că acest plan ameri­ se legături cu capitalul ameri­ suficient pentru a se realiza ceva
ca propagandiştilor, să se asi­ ţii, şi copiii muncitorilor fruntaşi can, care fusese în' linii mari cu-'
gure pregătirea lor temeinică lului Spitalului unificat din Vul­ Alexandru Szabo, Ion şi Gheor­ n-oscut dinainte, oglindeşte pre­
ghe Bengescu, Teodor Trifţ Con­ siunea pé café o exercita „defi­ c a n ; n-umeroa-se matri monopo­ mai mult decît stabilirea formei
stantin Perva etc.
prin participarea fa toate şedin­ can au sărbătorit Pomul de iar­ luri din S.U.A. au pătruns a: în care să continue consultările
ţele de pregătire ce se organi­ nă. Prin grija comitetului d'e in­ dînc în economia R.F.G., bucu- în problemele care figurează pe
zează şi care constituie un bun stituţie ei au primit drépt daruri rîndu-se de, toate privilegiile în ordinea sa de zi.
prilej pentru acumularea de noi articole textile, jucării, şi1 dul­
cunoştinţe, de îmbunătăţire a ciuri. în valoare de 1.000 lei.
metodelor de muncă în conduce­
m hpnm m m i be
rea cercurilor şi cursurilor. AUREL HOZU
corespondent
P. U.
citul de 4 miliarde dolari înre­
gistrat în 1959 de balanţa de 16 IANUARIE 1960 16 IANUARIE 1960
plăţi a Statelor Unite“, precum PROGRAMUL I : 6,45 Salut D'-EVA : Dragostea nu se cum­
voios de pionier; 8,00 Din pre­ pără: ALBA IU LIA: Vinătoa-
Adunarea sa de astăzi; 9,40 Cîntece col­ rea tragică: O intîmplare
hoznice ; 10,10 Muzică distrac­
tivă interpretată la acordeon; extraordinară : BRAD : Omul cu
care cerceta fiecare piesă, fie­ — Pentru că noi nu sintem vaţie el a prezentat serviciu­ c o le c tiv iste 1o r 11,45 Actualitatea literară în re­ pantaloni scurţi: ILIA: Cerul
care mecanism ce-i cădea în nici proiectanţi şi nici uzină! lui tehnic un proiect de modi­ vistele noastre; 12,20 Cotidiene: infernului: HAŢEG: Vîrsta
mină. Ii plăcea să demonteze — i-au răspuns supăraţi or­ ficare a pistoanelor la pompe­ La G.A.C. Toteşti a avut loc
piesă cu piesă utilajele aduse tacii. le „Duplex". Noile pistoane e- adunarea de dare de seamă a Oameni supun natură; 14,00 dragostei; HUNEDOARA : Nun­
rau prevăzute cu inele de cau­ comisiei de femei, în cadrul că­ Muzică populară romîneăscă din ta lui Figaro; ORAŞTIE:
la reparaţie, să le cureţe cu — Dacă nu putem face pie­ ciuc procurat din deşeurile ben­ reia s-a discutat înliinţarea u- Banat; 16,15 Vorbeşte Mosco­ Zmeul de' la capătul lum ii: Fete
zilor rulante înlocuindu-se ast­ nei ferme de păsări la gospodă­ va 1; 17,25 Gîritece de dragoste' de aceeaşi virstă: PETROŞANI:
grifă, să le monteze la loc. Se sa, să modificăm.atunci întreg fel segmenţii de bronz. Noul ria colectivă. De asemenea, s-a de compozitori roinîni; 18,00 Viaţa e în miinile tale; Dragos­
sistem era mult mai ieftin şi stabilit ca la! data de 14 febru­ Roza vinturitor; 20', 10 Pe terne tea nu se cumpără: SE B E Ş:
străduia să afle de ce una se sistemul de acţionare — a pro­ mai trainic. De aceea, propu­ arie a.c. cu sprijinul comitetu­ internaţionale; 20,30 Cine ştie Soarta unui om : SIMERIA:-
nerea a fost acceptată. lui raional al femeilor, să se cîştigă ; 22,30 Cvartetul în Sol Pentru /00.000 de m ărci: BARU,
strică mai repede ca cealaltă. pus Anton după un Moment de ţină la G.A.C, Toteşti o consfă­ major de Mozart; 22,58 Muzică M ARE: Amigo: LONEA: Oin-
Nu de mult Anton a reali­ tuire unde vor participa repre­ timplare extraordinară: TljlUŞ:
Mai tirziu Anton a învăţat la gindire. zat încă o inovaţie. A înlocuit zentantele comisiilor de femei de dans. Vizita lui N.S. Hruşciov în Ame­
şlefuirea manuală a ventilelor din toate gospodăriile colective PROGRAMUL I I : 14,07 Cîn- rica : ZL A TN A : Săgeata alba­
şcoala profesională să desene-- — Uşor de spus dar greu cu trei căi de la frînele pneu­ din raion. Schimbul de experi­ stră: APOLD'U DE SU S: Min­
matice cu şlefuirea mecanică enţă a;re drept scop sprijinirea tă Alexandra Iakovenko şi Vla­ gea: CĂLAN O slujbă impor­
ze, să mînuiască diferite scule,¦ de făcut. printr-un dispozitiv montat la de către femei a lucrărilor cam­ dimir Neceav -f 15,00 Fragmente tantă.
a studiat sistemul de futicţio- — Ştiu că riu-i uşor, dar o maşină electrică de găurit. paniei agricole de primăvară. din Suita- de balet „Cătin“ de
nare a maşinilor. Din ce in ce eu tot am să încerc — s-a an­ Noul dispozitiv execută opera- Alfred Mendelsohn ; 16,15 Con­ mierenmnomimc
mai competent, fiul de miner ţiunea de 7 ori mai repede, S1DONIA RiOSAN cert popular'; 17,30 Sfatul me­
a învăţat că principalul e nu gajat Anton. mult mai bine, realizindu-se în corespondentă dicului : îarirul dentar; 17,45 PENTRU 24 ORE:
să repari o piesă ci să afli Ştiinţa în slujba păcii; 18,30
cauza pentru care s-a defec­ Cîteva zile in jurul pompei acelaşi timp o economie de 29 Seară literară. Emisiune dedi- Vreme închisă şi' umedă, cu
tat, să găseşti mijlocul de a demontate s-au perindat şi alţi lei la fiecare ventil. oată colectivului fabricii de con­ cerul acoperit1; vor mat cădea
înlătura această cauză, în aşa specialişti dar fără rezultat. fecţii „Gheorghe GlleorghiiU- precipitaţii sub formă de nin­
fel ca durata ei de funcţiona­ Se părea că pompa va sta Lui Anton, inovaţiile nu-i a- Dej“ ; 19,00 „Viaţa nouă a sa­ soare. Temperatura staţionară,
încă mult timp nefolosită. Dar duc numai satisfacţia datoriei tului“' — program de cîntece ziua va urca între minus 4 la
împlinite ci şi însemnate cişti- şi jocuri;- 21,05 Emisiunea: minus 8 grade, iar noaptea va
re să se mărească. Anton Duban s-a ţinut de cu- guri băneşti. In ultimul timp „Scrisori din ţară1-'; 22,00 Mu­ coborî înbre minus 7 la minus
el şi-a cumpărat mobilă nouă, zică de d ans; 23,15 Muzică 12 grade. Vîn-t potrivit din sec­
vînt. Consultînd literatura de radio cu picup, maşină elec­ simfonică; 23,50 Muzică de torul est şi -sud-est.
trică de spălat rufe, maşină de
| | a cîteva zile după ce fu- specialitate, stînd de vorbă şi cusut, haine etc. dans. PENTRU URMĂTOARELE
_ sese primit in rlndurile cu alţi meseriaşi cu mai multă BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 3 ZILE
In prezent el lucrează ta o
comuniştilor Anton a realizat experienţă, el a reuşit în scurt nouă inovaţie. Intenţionează să 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; Vreme schimbătoare, favora­
17,00; 19,00; 20,00;, 22,00; 23,52 bilă precipitaţiilor' locale, tem­
prima sa inovaţie. In ziua a- timp să înlocuiască complect proiecteze un nou tip de pom­ (programul I) 14,00; 16,00; peratura î:n scădere.
pă pneumatică„ mai mică şi 18,00-, 21,00; 23,00 (progra­
ceea venise, ca de obicei, la sistemul de acţionare1a distri­ mai. uşoară care să deserveas­
atelier nerăbdător să se apuce buţiei pompei pneumatice. Pom­ că locurile de muncă greu ac­ mul II).
cesibile, Iar tovarăşii lui de
de lucru. Oamenii din echipa pa a reintrat astfel in func­ muncă sînt convinşi că şi de
această dală va reuşi.
lui erau supăraţi. Cauza: ţiune.
repararea unei pompe pneu­ GH. STOICOVIGI
matice era întîrziatâ. Cei de la -ind şi-a văzut fotografia la
U.R.U.M.P., comunicaseră că panoul de onoare din mij­
piesa de schimb pentru siste­ locul oraşului, Anton Duban a
mul de acţionare a distribuţiei simţit că roşeşte. „Ce naiba —
pompei nu o puteau confecţio­ şi-a spus el. Pentru alita lu­
na decit mult mai tirziu, iar cru, gala, inovator. Păi ddcă
o altă piesă numai din import mi se spune inovator atunci să
mai putea fi adusă. fiu cu adevărat". Şi s-a apu­
— De ce numai din import? cat cu seriozitate de lucru.
a întrebat mirat Anton. Puţin timp după prima ino­