Page 41 - 1960-01

SESIUNEAPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
m ulsocialismului D E Z A R M A R E A —
Anul XII Nr. 1574
Măsurile tehnîco-OFganizatoi'ice Apelul Sovietului Suprem al U.R.S.S.
cliezaşio succsseiQP viitoape
Anul trecut colec­ ADOLF DRUKER
tivul uzinei „Victo-
ria Gălan a înre­ director al uzinei „Victoria“ depăşească planul
gistrat realizări de
Călan
seamă in lupta pentru îndeplinirea şi
depăşirea sarcinilor de plan. La fur­
nalul nr. 2 de pildă, planul anual de
producţie a fost depăşit cu 5,9 la sută,
Ia semicocs cu 1,4 la sută, la gudroane
cu 26,08 la sută. La secţia turnătorie,
la sortimentul cazane încălzire centra­
lă planul a fost depăşit cu 20,87 la
sută, la tuburi cu 17,61 la sută, la
radiatoare cu 1,89 la sută şi la caza-
ne-băi cu 2,28 la sută.
Acest lucru a fost posibil datorită
elanului cu care s-a desfăşurat între­
cerea socialistă în tot cursul anului,
precum şi traducerii în viaţă a tutu­
ror măsurilor prevăzute în planul de
măsuri tehnico-organizatorice.
Printre cei care au adus un aport
deosebit la obţinerea rezultatelor a-
mintite se numără loan Blaj şi Anton
Răceanu de la secţia furnale, Adam
Troşan, Nlcolae Filip şi Eremla Op­
rea de la semicocs, Francisc Varady
şi Adam Munteanu de la turnătorie şl
alţii.
Dacă la producţie am obţinut rezul­
tate bune la . indici: . productivitatea piston. La furnalul nr. 1 a început
muncii şi preţ de cost, acestea au fost
nesatisfăcătoare.
Productivitatea muncii planificată ă
fost realizată în proporţie de numai
95,4 la sută, iar preţul de cost la
producţia marfă comparabilă, a fost
depăşit cu 0,35 la sută. Aceste defi­
cienţe, înfr-o măsură, ni se datorează
nouă, siderurgişfrlor, dar în mare par­
te şi constructorilor întreprinderii de
construcţii siderurgice Hunedoara, care
au dat furnalul nr. 1 în folosinţă cu
trei luni mai tîrziu deoît s-au anga­
jat.
Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 de­
cembrie 1959, a pus în faţa noastră,
pentru anul 1960, sarcini noi şi im­
portante, atît în ce priveşte producţia
cîi şi realizarea de noi economii la
preţul de cost. Entuziasmul cu care
aceste sarcini au fost primite de către
colectivul de muncitori, tehnicieni şi
ingineri de la uzina „Victoria“ Călan,
se oglindesc cît se poate de bine în
angajamentele ce şi Ie-a luat cu o-
cazia prelucrării cifrelor de plan, în
avîntul cu care au pornit la realiza­
rea lor încă din primele zile ale a-
nului.
Colectivul secţiei furnale bunăoară,
s-a angajat să dea peste planul anu­
al 1.000 tone de fontă şi 5.000 tone
zgură granulată, să realizeze economii
la preţul de cost în valoare de 63.600
lei. Colectivul secţiei semicocs s-a an­ de la sonda 5.615 se numea
gajat să depăşească planul de pro­
ducţie cu 2.400 tone semicocs, 100
tone gudron şi să realizeze economii
in valoare de 336.000 lei, iar turnă-
O nouă agenţie C. E. C.
La Teiiuş s-a deschis în ziua
de 14 ianuarie, o nouă agenţie
C.E.C. In primele ore ale dimi­
neţii, au şi fost depuşi la aceas­
tă agenţie 15.170 lei. Printre
primii depunători se numără
mecanicul de locomotivă loan
Nicula, muncitorul Pavel Florea,
Semproniu Călugării, directorul
Şcolii elementare din Ţeiuş, e>le-
vele Olivia Flostoc, Vaier ia Ra­
du şi alţii.
An de an, tot mal mulţi colectivişti şi întovărăşiţi frecventează cursu­
rile agricole de masă. Învăţămintele primite la aceste cursuri, aplicate apoi
in practică, duc la obţinerea unor recolte bogate.
Clişeul nostru întăţişează pe cursanţii învăţământului agricol de masă
din Alba lulla, ascultînd explicaţiile inginerului agronom N. Bărbănţan
despre „Posibilităţile obţinerii miei recolte bogate de porumb".
S O V IE T U L U I S U P R E M A L U .R,S.Ş.
calea spre consolidarea păcii
ÎfiraiUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI AISFATULOI POPULARREGIONAL
Sîmbătă 16 ianuarie 1960
torii s-au angajat
la rîndul lor să
de producţie la toa­
_ ale Uniunii Sovietice.
te sortimentele şi să realizeze econo­
mii învaloare de 100.000 lei.
Colectivuluzinei s-a mal angajat
să presteze în cursul anului 1960 a-
proape 20.000 ore de muncă voluntară
pentru înfrumuseţarea interiorului uzi­
nei şi a oraşului muncitoresc.
Pentru realizarea cu succes a anga­
jamentelor luate şi preîntîmpinarea
greutăţilor şl lipsurilor avute în anul
trecut, pe baza propunerilor făcute de
muncitori în consfătuirile de producţie,
s-a întocmit un plan de măsuri tohni-
co-organizatorice.
In planul de măsuri tehnico-organi­
zatorice la secţia furnale s-a prevăzut
să se asigure aprovizionarea cu mi­
nereu lipsit de praf şi cu cocs avînd
o rezistenţă la toba Micum de mini­
mum 70. De asemenea, în vederea asi­
gurării unei răciri corespunzătoare a
furnalelor se prevede aprovizionarea
lor în permanenţă cu apă de răcire
la presiunea şi debitul necesar, func­
ţionarea în permanenţă a două turbo-
suflante şi a unei suflante axiale cu
deja experimentarea lucrului cu vînt cu
umiditate constantă la o temperatură
a aerului cald de peste 700 grade Cel-
sius.
Deoarece se mal produc strangulări
fn producţie la halele de turnare şi
hala de pregătire a oalelor transfocar
şl vagoanelor cîntar, din cauza capa­
cităţii lor reduse, se prevede ca încă
în luna aceasta, să intre în funcţiune
noua bandă de turnare. Pentru ca în­
cărcarea furnalelor să se poată face
în condiţii optime şi conform reţetei,
materiile prime se vor depozita pe
sorturi şl calităţi, iar silozurile vor fl
aprovizionate ritmic cu materii prime
şi materiale.
Angajamentele luate de furnalişti la
începutul anului sînt defalcate pe e-
chipe şi urmărite pe bază de grafice,
ceea ce face posibilă desfăşurarea în
bune condiţiuni a întrecerii socialiste.
(Continuare in pag. UI-a)
SORDA SI-A ATINS OBIECTIVUL
înainte de a se muta la
noul punct geologic, brigada
brigadă de calitate. Acest titlu
îi fusese acordat datorită re­
zultatelor deosebite pe care te
obţinuse în timpul forării son­
dei 5.333. La această sondă,
brigada a realizat o economie
de timp de 552 ore şi economii
la preţul de cost în valoare de
100.000 lei.
Nou! punct de lucru era si­
tuat la mare înălţime. Privind
spre piscul abrupt, sondorii
glumeau :
— O să avem o sondă inex­
pugnabilă pentru cei de la
aprovizionare. O să trebuiască
să ne „atace" cu mai multe
tractoare deodată.
şi asigurarea prieteniei
4 pagini 20 bani între popoare
Raportul prezentatde HRUŞC
către parlamentele MOSCOVA 14 (Agerpres). — TASS: Referindu-se la înfăptuirea planului Spre deosebire de ţările capitaliste,
La 14 ianuarie, N. S. Hruşciov, pre­ septenad de construcţii capitale, N. S. fn U.R.S.S. salariul nu numai că n-a
şi guvernele tuturor statelor lumii şedintele Consiliului de Miniştri al Hruşciov a amintit că anul trecut au scăzut în condiţiile zilei de muncă
U.R.S.S., ă prezentat spre examinare fost date în exploatare în U.R.S.S. reduse, dar într-o serie de ramuri in­
'MOSCOVA 15 (Agerpres). TASS matele înarmate cu cele mal îngrozi­ sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S. peste 1.000 de mari întreprinderi in­ dustriale a sporit chiar simţitor, în­
transmite: Sovietul Suprem al U.R.S.S. toare mijloace de exterminare a oame­ noile propuneri ale guvernului în le­ dustriale. Volumul investiţiilor capi­ deosebi îa muncitorii şi funcţionarii
gătură cu reducerea forţelor armate tale făcute de organizaţiile de stat şi cu salarii mici.
organizaţiile cooperatiste, fără a so­
In raportul pe care l-a prezentat în coti investiţiile colhozurilor, a fost de Creşterea neîncetată a bunăstării
a adresat la 15 ianuarie parlamente­ nilor stau faţă în faţă. In aceste con­ Jaţa deputaţilor, N. S. Hruşciov a sm 275 miliarde de ruble — cu 30 miliar­ materiale, îmbunătăţirea ocrotirii să­
lor şi guvernelor tuturor statelor lumii diţii acţiunile neraţionale sau răuvoi­ bliniat că guvernul U.R.S.S., călăuzin- de de ruble mai mult decît în 1958. nătăţii şi asistenţei medicale, se răs-
un apel în care le cere să răspundă toare ale unor oameni de stat pot du-se după principiile leniniste ale frîng favorabil asupra creşterii popu­
la noua Iniţiativă de pace a Uniunii să ducă la situaţia că lumea se va coexistenţei paşnice a statelor cu o- Creşterea productivităţii muncii a laţiei ţării, care a sporit în decurs de
Sovietice, care reduce în mod unilate­ ve3ea atrasă la un moment dat în rînduiri sociale diferite, înfăptuieşte depăşit prevederile planului şl a re­ un an cu 3.660.000 de oameni, fiind la
ral forţele sale armate cu încă 1.200.000 prăpastia unei catastrofe mondiale. pas cu pas măsurile concrete expuse prezentat în industrie 7,4 la sută, iar începutul anului 1960 de peste
de oameni. în propunerea sovietică cu privire la în construcţii 9 la sută. Economiile 212.000.000 oameni, a declarat N. S;
Sîntem ferm convinşi, se spune în dezarmarea generală şi totală. realizate peste plan prin reducerea Hruşciov;
In apel se subliniază că încordarea continuarea apelului, că adoptarea de N. S. Hruşciov a subliniat că anul
în relaţiile dintre state a slăbit con­ către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a 1959 va intra în istorie ea primul an preţului de cost al producţiei au fost Preşedintele Consiliului de Miniştri
siderabil, perspectivele . întăririi păcii legii „Cu privire la o nouă şi im­ al construcţiei desfăşurate a .societăţii de peste 10 miliarde ruble. Venitul a subliniat marile succese din dome­
s-au îmbunătăţit simţitor. In conştiin­ portantă reducere a forţelor armate ale comuniste în Uniunea Sovietică. Acest naţional, de a cărui sporire depinde, niul învăţămîntului public, dezvoltării
ţa popoarelor, în mintea oamenilor U.R.S.S.“ va fi o însemnată contri­ an a adus noi şl mari viotorli în în primul rînd, într-o ţară socialistă ştiinţei şl culturii, care sînt recunos-’
politici şi de stat pătrunde tot mai buţie la cauza îmbunătăţirii situaţiei construirea comunismului, a deschis bunăstarea materială a . poporului, a cute în prezent de întreaga lume.
adînc adevărul absolut că coexistenţa internaţionale. perspeotlve largi şl luminoase rezol­ crescut în comparaţie cu anul prece­
paşnică a statelor cu orînduiri sociale vării principalelor probleme interna­ dent cu 8 la sută, adică cu aproxima­ Potrivit recensămîntului, în ţară
diferite este un fapt istoric, este o Acum, cînd sîntem în preajma tra­ ţionale de o mare însemnătate pentru tiv 100 miliarde de ruble. există 13.400.000 de persoane care au
necesitate vitală dictată de etapa ac­ tativelor între state în problema de­ întărirea păcii. absolvit şcoli superioare, care au ur­
tuală a dezvoltării societăţii omeneşti. zarmării generale şi totale, o deose­ Am început bine septenalul nostru, In anul 1959, Partidul Comunist şl mat şcoli superioare dar nu le-au ter­
bit de mare însemnătate capătă ac­ a declarat N. S. Hruşciov. înţelepciu­ guvernul sovietic au înfăptuit o serie minat şi care ău absolvit şcoli medii
fn apel se constată că singura cale ţiunile practice ale statelor în dome­ nea populară spune că un lucru bine de importante măsuri în vederea ridi­ speciale. In Instituţiile de învăţămînt
niul măsurilor unilaterale de dezar­ început este pe jumătate făcut. Re­ superior din U.R.S.S, învaţă aproxi­
posibilă de rezolvare a unei serii în­ mare, care să contribuie la crearea zultatele muncii întregului popor sînt cării bunăstării materiale a poporului mativ de patru ori mai mulţi stu­
unei atmosfere de încredere şi la suc­ minunate. Producţia industrială a şi îmbunătăţirii condiţiilor Iui de viaţă. denţi decît în Anglia, Franţa, Repu­
tregi de probleme este calea tratative­ cesul apropiatelor tratative. crescut în decurs de un an cu peste blica Federală Germană şl Italia luate
11 la sută în loc de 7,7 ia sută cum LA SF1RŞITUL ANULUI, PESTE laolaltă. In ce priveşte numărul ingU
lor. Aceasta este una din principalele In apel se relevă faptul că în ul­ prevedea planul. S-a dat peste plan 13.000.000 DE MUNCITORI ŞI nerilof absolvenţi, U.R.S.S. a depăşit
timii 4 ani efectivul forţelor armate o producţie în valoare de aproape 50 FUNCŢIONARI BENEFICIAU DE de mult S.U.A. In anul 1958, în Uniu­
concluzii recunoscute şi consemnate în ale Uniunii Sovietice a fost redus în miliarde de ruble (întreaga producţie ZIUA DE MUNCA REDUSA (DE nea Sovietică iau absolvit Instituţiile
industrială a Rusiei prercvoluţionare ŞAPTE ORE ŞI DE ŞASE ORE), de învăţămînt 94.000 de ingineri, lat
comunicatul comun sovieto-amerlcan mod unilateral în total cu 2.140.000 socotită în preţuri actuale avea o va­ IAR LA SFIRŞ1TUL ACESTUI AN în S.U.A. numai 35.000. Numărul lui
loare mai mică decît această sumă). SE VA DESAVIRŞI TRECEREA LA crătorilor ştiinţifici este 3e peste
din 27 octombrie 1959. de oameni, iar acum efectivul forţe­ N. S. Hruşciov a subliniat că în ZIUA DE MUNCA REDUSA PEN­ 300.000 — de 30 de ori mai mulţi de-i
economia sovietică s-a aplicat ca şi TRU TOŢI MUNCITORII ŞI FUNC­ d t în Rusia prerevoluţionară.
Subliniind că atmosfera de sinceri­ lor armate ale U.R.S.S. se reduce cu înainte, neabătut, linia leninistă de ŢIONARII DIN ŢARA.
dezvoltare cu precădere a industriei
tate, de exprimare directă şi deschisă încă f.200.000 de oameni. In legătură grele. Producţia mijloacelor de pro­
ducţie a crescut în decurs de un an cu
a. poziţiilor, modul constructiv de abor­ cu aceasta Sojvietul Suprem al 12 la sută faţă de 8,1 la sută, cît pre­
U.R.S.S. îşi exprimă speranţa că noua vedea planul.
dare a problemei respectării interese­ reducere, în mod unilateral, de către Şeful guvernului U.R.S.S. a citat In întrecerea economică paşnica
Uniunea Sovietică a forţelor el arma­ cifre care atestă creşterea considera­ victoria va fi obfinuiă
lor reciproce, au caracterizat tratati­ bilă a producţiei jn , industria grea.
te va fi un exemplu pentru alte sta­ Industria uşoară şi alimentară se dez­ \ de ormduirea socialistă
vele dintre preşedintele Consiliului de te, îndeosebi pentru statele care dis­ voltă cu succes. Producţia industrială
a bunurilor de consum a crescut cu
Aîiniştri al U.R.S.S. şi preşedintele pun de cea mal mare putere militară. 10,3 la sută faţă de 6,6 la sută cît
In încheierea apelului se spune: prevedea planul.
S.U.A., Sovietul Suprem al U.R.S.S. VIAŢA CONFIRMA, a subliniat
Sovietul Suprem al U.R.S.S. face a- N. S. Hruşciov, CA PLANUL SEP-
exprimă în apelul său speranţa că a- TENAL VA FI ÎNDEPLINIT ÎNA­ Socialismul deschide maselor pppu- dezvoltă cu succes construcţia de cen­
pel la- parlamentele şi. guvernele tutu­ INTE DE TERMEN, IAR INDICII lare calea spre învăţămînt, spre cul­ trale atomceleotrice în scopuri paş­
celaşi mod constructiv de abordare a ror ţărilor să răspundă la noua Ini­ LUI .VOR FI DEPĂŞIŢI CONSIDE­ tură şi acesta este unul din marile nice. Noi am întrecut cu dţiva ani
RABIL. El a spus de asemenea că lui avantaje faţă de capitalism, a sub-’
problemelor se va manifesta şi la a- ţiativă de pace a Uniunii Sovietice, să victoriile din agricultură stîrnesc o liniat N. S. Hruşciov.
bucurie şi o mîndrie legitimă.
propiata conferinţă a şefilor de gu­ întreprindă la rîndul lor acţiuni prac­ In ciuda secetei dintr-o serie de re­ Relevînd remarcabilele succese ale celelalte ţări în ceea ce priveşte crea­
giuni ale ţării, statul a achiziţionat poporului sovietic în cucerirea spaţiu­
verne. tice în vederea reducerii forţelor ar­ 2.846.000',000 puduri de cereale, ceea lui cosmic, N. S. Hruşciov a declarat rea şl producţia de masă a rachetelor
ce satisface necesităţile populaţiei şi că aceste succese deschid o nouă oră
¦ Popoarele aşteaptă, se spune în a- mate existente, în vederea salvării po­ celelalte nevoi ale statului. In balanţa în ştiinţa şi tehnica mondială. balistice intercontinentale de diferite
cerealieră a ţării au jucat un rol deo­
poarelor ţărilor lor de povara înarmă­ sebit de important regiunile pămîn- Poporul sovietic a depus mari efor­ tipuri. .!
turilor înţelenite şi virgine de unde turi pentru a-şi crea o industrie pro­
pel, ca această întîlnire la ce! mai rilor, în vederea salvării omenirii de s-au achiziţionat 1.693.000.000 puduri prie de prim rang — temelia teme­ Indicii dezvoltării industriei şi agri­
.;f' ‘ ¦¦/A. v j ./ de cereale. liilor economiei naţionale, a spus N. culturii sovietice în ultimii ani arată
primejdia războiului şi în vederea asi­ că se înfăptuieşte cu succes sarcina
înalt nivel să ducă la o nouă schim­ gurării păcii în lumea întreagă. S. Hruşciov. Luptînd pentru realiza­
rea acestui ţel, poporul s-a lipsit une­
bare pozitivă în relaţiile internaţiona­ ori de lucruri de primă necesitate,
n-a şovăit în faţa nici unui fel de
le, că ea va contribui la rezolvarea greutăţi, n-a precupeţit eforturile. trasată de Partidul Comunist de a
ajunge din urmă şi a depăşi S.U.A.
problemei dezarmării. Astăzi ţara noastră dispune de o în ce priveşte producţia pe cap de lo­
puternică bază tehnică de producţie şi cuitor.
Niciodată încă în istoria omenirii, de cadre excelente de oameni de şti­
se spune în apel, cursa înarmărilor şi inţă, specialişti şi muncitori cu înaltă
calificare pentru dezvoltarea tuturor
psihoza războiului nu au fost atît de ramurilor industriei moderne pe baza N. S. Hruşciov a citat următoarele
tehnicii înaintate. date comparative în legătură cu dez­
primejdioase ca în zilele noastre. Ar-
Uniunea Sovietică, a declarat N. S. voltarea producţiei industriale în
Hruşciov, este prima care a început şi U.R.S.S. şi în S.U.A. în anul 1959 in
procente faţă de anul 1953.
Producţia industrială globală a
U.R.S.S. a crescut în această peri­
oadă cu 90 la sută iar în S.U.A.
cu 11 la sută. Calculată pe cap de lo­
cuitor, această creştere reprezintă în
U.R.S.S. — 71 la şută, iar în S.U.A.
Comunistul loan Mihăilă cel treprindere venea printre ei, 0,3 Ia sută.
mai priceput maistru sondor urcînd cu greutate panta ab­
din brigadă, le răspunse însă ruptă, prea abruptă pentru anii
incurajîndu-i: lui:
— Dacă acolo s-a fixat — Mai puteţi flăcăi ? ii în­ (Cpnjinuare îa pag. IV-a)
punctul de explorare, apoi a- treba părinteşte acesta.
colo să montăm sonda. Am ur­ — Putem, tovarăşe Farcaş.
cat noi coaste şi mai repezi. Trebuie să dovedim că nu nu­ Sovietul Suprem al U .R .S .S . a adoptat Inmînarea
Medaliei jubiliare
Peste citeva zile, drumurile mai la locuri bune sîntem bri­ a Consiliului Mondial
al Păcii lui N.S.Hruşcio
vor îngheţa şi o să putem bă­ gadă de calitate. legea cu privire la reducerea
MOSCOVA 15 (Agerpres). — TAi
ga tractoarele. O să fie greu. — O să terminaţi la timp cu 1.200.000 de oameni a efectivului anunţă: La 15 ianuarie a fost inmina
lui N. S. Hruşciov la Kremlin, unt
Cine vrea însă să plece din forajul ? Băgaţi de seamă că s-a desfăşurat sesiunea Sovietului S
prem al U.R.S.S., Medalia jubiliară
brigadă, să spună de pe acum... nu a mai rămas decît foarte tortelor armate ale U.R.S.S. Consiliului Mondial al Păcii,'"Medal
a fost inminaiă de scriitorul ucrainei
— De ce să plecăm, tova­ puţin pînă la data cînd trebuie Aleksancţr Korneiciuk, membru al Pr
răşe Mihăilă ? Chiar dacă n-o atins obiectivul geologic. MOSCOVA 15 (Agerpres). - TASS cestei reduceri şi să asigure de lucru zidiului Consiliului Mondial ai Păc
să poată urca tractoarele, noi — Ştim. Pînă acum, cu toa­ anunţă: La 15 ianuarie sesiunea So­ în economia naţională celor lasaţi Ia
ce păzim — răspunseră oa­ te greutăţile, am reuşit să vietului Suprem al U.R.S.S. a adop­ vatră. Această medalie jubiliară a fost i
respectăm graficul de lucru. tat legea cu privire la reducerea cu siituiiă cu prilejul celei de-a 10-a
menii. 1.200.000 oameni a efectivului torţe­ Guvernul a fost însărcinat, de ase­ niversări a mişcării partizanilor păc
Zilele trecute, a dat în sfir- lor armate ale U.R.S.S. menea, să păstreze Ia nivelul cuvenit Cu această medalie sini decoraţi c
Intr-adevăr n-a fost uşor. şit, primul îngheţ. Întreg par­ capacitatea de apărare a ţării, menţi- mai eminenţi luptători pentru pace
Drumurile n-au îngheţat iar cul de maşini şi tractoare s-a Legea prevede desfiinţarea unui nu­ nind forţele armate şi armamentul ne­
primul tractor care a încercat pus în mişcare. Sondele au în­ măr corespunzător de unităţi, forma­ cesar pină se va ajunge la un acord întărirea prieteniei intre popoare.
„atacul" s-a împotmolit şi a ceput să primească materiale ţii, şcoli militare ale armatei şi flo­ internaţional cu privire la dezarmarea
trebuit să se aducă alte două necesare şi combustibil, fără tei maritime militare sovietice, redu- generală şi totală. Mulţumind, N. S. Hruşciov a ur
tractoare care să-l tragă afară. a mai întrerupe munca echi­ cîndu-se în mod corespunzător arma­
Oamenii priveau îngrijoraţi pelor. In cîteva zile, muncind mentele şi cheltuielile Uniunii S c ia ­ Sovietul Suprem ai U.R.S.S. îşi ex­ tuturor partizanilor păcii noi şi ma
termometrele în care mercu­ cu însufleţire şi valorificînd tice pentru nevoile militare. primă speranţa că noua reducere a
rul refuză să coboare. Dacă fiecare minut, sondorii din bri­ forţelor armate sovietice va fi un exem­ succese in activitatea lor neobosită <
n-a coborît coloana de mercur gada 5.615 Bărbâteni, a între­ Consiliul dc Miniştri al U.R.S.S. a plu însufleţi tor pentru alte state şi în­ iniărire a păcii.
prinderii de explorări din Lu- fost însărcinat să ia măsurile necesa­ deosebi pentru cele care dispun de cea
a termometrului, a trebuit să peni, au atins punctul stabilit re pentru traducerea în viaţă a legii mai mare forţă militară. Acest lucru,
coboare oamenii. Rămineau în cu privire la noua şi importanta redu­ se spune în lege, ar înlesni încheie­
sondă doar maiştrii sondori de geologi. Măsurătorile s-au cere a forţelor armate, să stabilească rea unui acord cu privire la dezarma­
care făceau munca întregii e- dovedit exacte. Probele de te­ termene concrete pentru efectuarea a- rea generală şi totală.
cliipe iar ceilalaţi cărau cu ca­ ren cercetate preliminar, au
nistrele motorină din vale, de prilejuit bucurie atît geologi­ Plenara Comitetului regional U.T.M.
la cisterna adusă de tractorul lor cît şi sondorilor care le-au
ce se împotmolise. Tot cu spa­ extras. Munca tor nu a fost Ieri a avut loc Ia Deva plenara Co­ Lucrările plenarei au fost deschise adoptat unele măsuri şi a făcut ni
tele aduceau lubrefianţii, scule­ zadarnică. Eforturile lor au mitetului regional U.T.M. Hunedoara, de către tov. Carol Szabo, prim-secre- meroase recomandări organelor şi o
le, piesele de schimb. Pe son­ fost încununate cu succes. la care au participat membrii comife- tar al Comitetului regional U.T.M. ganizaţiilor U.T.M. pentru îmbunat;
dori îi dureau umerii, •motori­ iulul regional, prim-seeretarii şi secre­ Hunedoara, care a arătat scopul ple­ ţirea formelor şi a metodelor de tnui
na le pătrundea pină sub că­ Acum, steagul de brigadă de tarii comitetelor raionale U.T.M., se­ narei şi ordinea de zi. In cadrul aces­ că privind educaţia patriotică şi ii
maşă, dar nici unul n-a dat calitate fruntaşă, se găseşte tot cretarii unor comitete U.T.M. din ma­ tei plenare, pe baza ordinei de zi a- ternaţionalistă a tineretului.
înapoi. Maiştrii sondori loan la oamenii lui Mihăilă. Ei au rile întreprinderi din regiune şi din doptate, tov. Aurel Suciu, secretar al
Mihăilă, loan Cevala şi Gri- terminat, forajul cu 8 zile îna­ G.A.C., precum şi conducători ai unor Comitetului regional U.T.M., a prezen­ In continuarea . lucrărilor plenari
gore N. Grigore, motoriştii inte de termen şi dau bătălia organizaţii de masă şi obşteşti regio­ tat un raport privind munca organe­ tov. Carcl Szabo, prim-secretar al ci
Ion Huieţ şi Emil Magdalin, pentru mutarea sondei ta un nale. lor şi organizaţiilor U.T.M. pentru mltetulul regional U.T.M., a prezent;
sondorii Ciotircă Dumitru, alt punct de lucru. De această educarea patriotică şi internaţionalistă o informare privind contribuţia tin
Gheorghe Neteda şi. ceilalţi au dată, sondorii nu mai întreabă La lucrările conferinţei au partici­ a tineretului. retulul la îndeplinirea sarcinilor pL
de altitudinea lui. Oriunde ar pat de asemenea tov. David Lazăr, nului de stat pe anul 1959. El a ;
luptat cu greutăţile din luna fi aşezat, oricit de departe, şi secretar al Comitetului regional P.M.R., La discuţii pe marginea raportului
octombrie 1959 pînă în ianua­ oricît de greu accesibil, harni­ ioachim Moga, prim adjunct al secţiei privind munca de educare patriotică şi ratat cum trebuie să muncească org;
rie 1960. organizatorice a Comitetului regional inlernaţionalislă a tineretului, au luat
cii exploratori vor şti să-şi fa­ P.M.R., Octavian Nistor, adjunct al cuvîniu! un număr de 15 tovarăşi. nele şi organizaţiile U.T.M. pentru mi
secţiei de propagandă şi agitaţie a
Deseori, tov. Farcaş Iuliu, că cu cinste datoria. C.C. al U.T.M. Plenara Comitetului regional U.T.AL, bîlizarea tuturor tinerilor la traduci
în urina discuţiilor şi propunerilor, a rea în viaţă a prevederilor plenari
preşedintele comitetului de în­ G. STOICOVIOI G.6. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1951