Page 43 - 1960-01
P. 43
Nr. 1574 DRVMUb SOCIALISMULUI Pag. 3
LA SECTO RU L DE VAGOANE: Măsurile
telinico-organizatorice
Invăfămînful de partid se poale
desfăş y ra ia un nivel mai înalt Sîntem la' începutul desfăşurării fazei întercomunaleă între chezăşia succeselor viitoare
cerii dintre formaţiile de teatru alle artiştilor amatori de la că
Organizaţia de bază P.M.R. diere a Istoriei P.M.R. anul I a-i face să înţeleagă că este o minele culturale, întrecere ce are loc în cadrul festivalului
de la sectorul de vagoane al A- (propagandist Simion Lăscău), datorie a lor de a-şi ridica ne (Urmare din pag. l-a). le etc. Astfel, coinpresoarele vor func
telierelor C.F.R. Simeria, mani Statutului P.M.R. (propagandist contenit nivelul politic şi ideolo bienal de teatru tl.L. Garagiale“. ţiona în viitor mal raţional decît pînă
festă în acest an o preocupare Majoritatea formaţiilor teatrale de la sate au depus în pe Toi la secţia furnale, deoarece ridi acum. La consumuri ma-rl, vor func
mai atentă faţă de educarea carea gradului de calificare al mun ţiona grupurile mari, iar lă consu
marxist-leninistă a membrilor şi ing. Gheorghe Zudor), curs se gic. Aceasta explică de ce mai rioada de. pregătire o muncă perseverentă, creatoare, a căreire- citorilor este un factor important în muri mici, grupurile mici. La halele
candidaţilor de partid. Pentru a ral anul II (propagandist loan sînt unii cursanţi ca Titus Bar- -zultate se pot aprecia acum, cu prilejul primei faze a concursu obţinerea unor rezultate bune, încă în de maşini şi la ateliere s-a introdus
asigura desfăşurarea în bune Paşcău), economie concretă, bu, Nicolae Lehaţ, candidaţi de lui. luna aceasta se va deschide un curs stingerea şi aprinderea becurilor după
(propagandist ing. Nistor Grigo- partid, din cercul de studiere a de minim tehnic pentru fumalişti, e- grafice. De asemenea, se curăţă perio
re) etc. Statutului P.M.R. şi alţii care La Peireşii, speciaco! reuşit lecfricleni şl lăcătuşi. dic corpurile de iluminat. Pentru a-
platlzarea curbei de sarcină şi redu
condiţiuni a învăţămîntului de Preocuparea biroului organi nu participă de loc Ia învăţă Duminică s-a desfăşurat la riului cît şi prin interpretarea La secţia semicocs s-au prevăzut d cerea consumului în orele de vîrf, di
partid, biroul organizaţiei de zaţiei de bază pentru desfăşura mînt, sau lipsesc în repetate rîn- Petreşti faza intercoinunală a bună a pieselor „Deşteaptă pă- serie de măsuri tehnice pentru îm mineaţa şl Seara, vor fi scoase din
bază s-a preocupat de selecţio rea învăţămîntului de partid la duri. Faptul că frecvenţă este festivalului de teatru „I.L. Oa- mîntului“ şi „Fata tatii cea bunătăţirea funcţionării agregatelor, ca funcţiune două pompe. Pentru a aVea
narea şi încadrarea tuturor mem un nivel tot mai înalt, a dus la de numai 85-86 la sută nu poa ragiale“. S-au prezentat la con punerea în funcţiune a cra.ferulul de o evidenţă clară a consumurilor, se
brilor şi a candidaţilor de par obţinerea de rezultate bune. Lec te să satisfacă. curs echipele de teatru ,dle că frumoasă". egalizare de la bunkerul de semicocs, vor monta contoare la principalii con
tid în cercuri şi cursuri cores ţiile şi discuţiile se fac la un ni minelor cultturale din Petreşti, ¦Subliniem în mod deosebit confecţionarea şi înlocuirea lanţurilor sumatori.
punzător nivelului lor de pregă vel fot. mai ridicat. A crescut Considerăm că este de datoria Lancrăm şi Sebeşel. cu cupe la elevatoarele de cărbune, în
tire politică şi profesională. De mult interesul membrilor şi a biroului organizaţiei de bază să calitatea spectacolului dat de co locuirea tronsoanelor uzate la melcul La serviciul transporturi se vor in
asemenea, conducerea cercurilor candidaţilor de partid faţă de folosească pe mai departe me Membrii echipei de teatru lectivul căminului cultural din colector şl uniformizarea acţionării troduce caietele de evidenţă a consu
şi cursurilor învăţămîntului de studierea marxism-leninismului. toda de a chema în faţă sa pe germane din Petreşti au lăsat o Petreşti cu piesa „Gardul" de melcilor de alimentare la cuptoarele murilor, în vederea respectării consu
partid a fost încredinţată comu Ei participă în număr tot mai acei membri şi candidaţi de par bună impresie publicului prin Tiberiu Vornic, în regia profe murilor specifice de combustibil şl Iu*
niştilor cu experienţă în acest mare la discutarea problemelor, tid care lipsesc nemotivat, cît interpretarea reuşită a rolurilor sorului Vasile Zdrenghea, care carbo-fluid, asigurarea echipelor de re breflanfi. .
domeniu, şi bine pregătiţi ătît au devenit mai combativi şi de şi pe acei care întâmpină greu din piesa „Aripi de rlndunică“. a jucat şi rolul principal, bucu- paraţii şi întreţinere cu piese de schimb
politic cît şi profesional. De re pun mai mult interes în înde tăţi în studiu sau. nu participă rîndu-se de aprecierea unanimă. şi materiale etc. Am amintit mal sus cîteva
marcat este faptul că unii mem plinirea sarcinilor politice şi la discuţii pentru a-i face să Cuvinte de laudă se pot adu
bri ai biroului organizaţiei de profesionale, străduindu-se să fie înţeleagă importanţa studierii ce şi harnicelor colective ale De remarcat este faptul că sa Deoarece la această secţie se simte din măsurile tehnico-organlzatori-
bază, sînt ei înşişi propagan fruntaşi în producţie, să consti marxism-leninismului şi să par căminelor culturale din Lancrăm la căminului cultural din Pe Încă lipsa personalului calificat, a în-
dişti la unele cercuri şi cursuri tuie un exemplu pentru ceilalţi ticipe în mod activ la discuţii, şi Sebeşel, care au atras aten treşti, care este destul de încă ce ’ mal importante prevăzute
de învăţămînt. Toţi propagan muncitori fără de partid. Toate ajutîndu-i în studierea şi însuşi ţia atît prin conţinutul reperto pătoare, a fost plină timp de ceput pregătirea unor noi cadre.
diştii au fost pregătiţi în ca acestea au făcut ca prestigiul şi rea materialului predat. 5 ore cît a durat spectacolul. La secţia turnătorie vor fi Introduse a se realiza în cursul aces
drul cursului de instruire, iar a- autoritatea organizaţiei de bază,
*.um ei sînt pregătiţi periodic la a comuniştilor să crească ne Luînd măsuri eficiente pentru De ce nu s-au calificat pentru tn cursul lunii viitoare băitătoare pne tui an. Trebuie să adaug că la reali
punctul de consultaţii de pe lin contenit. a asigura participarea cu regu umatice şi ciocane de dezbătut. A-
gă Comitetul orăşenesc P.M.R. laritate a membrilor şi candi faza raională? ceasta va da posibilitatea sporirii con zarea lor a fost mobilizat,întregul co
Simeriu. Frecvenţa trebuie să daţilor de partid la învăţămînt, siderabile a productivităţii muncii. Toi
constituie o preocupare pentru desfăşurarea şi pe mai In ziţia de 10 ia'nuarie, în sa teatru din satul Tîni'pa a pre lectiv de muncă al uzinei. Comitetul
Pregătirea temeinică a propa departe a învăţămîntului la ni la căminului cultural din Tîmpa, zentat în concurs piesa „Nepo
gandiştilor, orientarea lor spre mai atentă velul sarcinilor puse de partid, raionul Hunedoara, s-au între trivire“, piesă depăşită, care nu sindical de întreprindere, sub îndru
legarea tot mai strînsă a învă biroul organizaţiei de bază va cut în faza intercomunală for era trecută în repertoriu. Deşi
ţământului de partid de sarcinile Membrii biroului organizaţiei maţiile de teatru din Rapoltu s-a ştiut că piesa nu este inclu marea comitetului de partid, a orga
concrete ce stau în faţa orga de bază sînt repartizaţi şi răs putea să obţină noi succese în Mare şi Tîmpa. să în repertoriu, ea â fost pusă
nizaţiei de bază, asigură o mai pund fiecare de activitatea unui în scenă. Trebuie să menţionăm aici, se va amenaja un banc de pro nizat coiisfătulrl de producţie pe sec
strînsă legătură între teorie şi cerc de învăţămînt, iar unii din munca de educare marxist-leni Ţinînd cont de faptul că în că tovarăşa' Maria Solea, direc bă colectiv şi maşina de asamblat ra ţii pentru prelucrarea lor, a angrenat
practică şi face ca învăţămîntul tre ei sînt chiar propagandiştii comuna lor — Rapoltu Mare — toarea căminului cultural din diatoare, se vor complecta şl verifica pe muncitori într-o însufleţită întecere
nistă a membrilor şi candidaţi există o gospodărie agri Tîmpa a înscris în concurs for
colă colectivă în plină dez maţia de teatru cu altă piesă, utilajele la sortimentele tuburi şi pie socialistă.
lor de partid şi prin aceasta să voltare, colectivul de tea
se sanitare. Realizările obţinute în întrecerea so*
activizeze şi mai mult întreaga
Iu planul de măsuri tehnlco-organl- c cialistă în primele zile ale anului 1960,
să contribuie tot mai mult la acestor cercuri. In acest fel, bi masă a comuniştilor pentru a tru al căminului cultural a dare era inclusă în repertoriu, zatorice al uzinei sînt prevăzute de a- sînt o chezăşie a faptului că angaja
înfăptuirea sarcinilor politice şi roul are asigurat controlul asu participa tot mai activ la înfăp pregătit pentru fesţjvalul de dar care nu a fost pregătită. semenea numeroase obiective menite să mentele despre care am vorbit la în
economice, să fie eficace. Nume pra calităţii şi conţinutului în tuirea cu succes a sarcinilor po teatru piesa „Paznicul stelplor" Aşa se face că un colectiv bun,
roşi cursanţi printre care se nu văţămîntului de partid, poate să litice şi economice ce stau în de Tiberiu Vornic. Piesa, tratând cu posibilităţi de interpretare, a ducă la realizarea de economii Ia con ceputul materialului, vor fi îndeplinite
mără tov. loan Petrovici, Emil sprijine în mod activ pe propa un aspect al muncii de întărire fost lipsit de posibilitatea de a sumul de energie, combustibil, materia şi chiar depăşite.
-m -
Teodorescu, Ilie Radu, de la gandişti în activitatea lor. Cu faţa organizaţiei de bază din a- a gospodăriilor agricole colec participa într-o fază superioară. m phoguamul m
cercul de studiere a Istoriei toate acestea, biroul organizaţiei cest sector important al Atelie tive, prin dezvoltarea fondului Cea mai mare vină în acea
P.M.R. anul II, condus de pro de bază trebuie să ia noi mă relor C.F.R. Simeria. de bază, era axată pe o 'pro stă privinţă o 'are toV. Blaj, di
pagandistul Ernest Friedman, suri pentru asigurarea condiţii N. ZAMFIR blemă care-i frământă pe colec rectorul căminului cultural de
membru în biroul organizaţiei de lor necesare desfăşurării învă tivişti. Deci, din acest punct de centru — Băda, care ă permis
17 IANUARIE 1960
bază, participă în mod activ la ţământului de partid în condiţii vedere, colectivul teatral al că colectivului de teatru de lă Tîm PROGRAMUL I 7,15 Cântece cova ! ;¦ 17,15 Se pregătesc edi
discuţii şi se străduiesc să a- şi mal bune. minului cultural din Raipoltu turile noastre; 18,30 Muzică
plice în viaţă cele învăţate. A- ffîdnruhfc-fâ cfa tinyi Mare s-a orientat bine. Totuşi, pa pregătirea unei piese scoasă uşoară;' 20,05 Program pentru
ceşti tovarăşi se numără prin Bine a procedat biroul orga formaţia de teaitru nu a fost din repertoriu. O vină în aceas de excursie7, 8,00 Muzică popu iubitorii de romanţe;’ 21,15 Pa
tre muncitorii fruntaşi din sec nizaţiei de bază atunci cînd ă promovată pentru faza raională. tă privinţă o poartă şi secţia lară sovietică; 9,00 Teatru la gini alese : ¦Astă seară citeşte...
ţie/ Un exemplu bun îl consti chemat în faţa sa şi a stat de .Cauza constă în slaba pregăti de învăţămînt şi cultură a sfa microfon pentru cop ii; 10,50 artista Marcela Rusu; 21,30
tuie şi candidaţii de partid Va- vorbă cu unii cursanţi ca Mar re a piesei de teatru şi aduce tului popular raional care nu a Album din operetele lui Lehar ; Muzică de d an s; 23,35 Ciclul
sile Moise, Petru Boldur şi Do- gareta Buc'şan, Benianim Suciu, rea în scenă a actorilor cu rolu controlat pe teren ce piesă 11,45 • Muzică populară româ „Cvartete de Beethoven“.
re! Rusii, de Ia cercul de studi Mircea Ionescu şi alţii, care lip rile neînvăţate pe deplin, ceea pregăteşte formaţia de teatru nească i.nferpretată de tineri so
ere a Statutului P.M.R., care seau nemotivat, determinîndu-i de’ a împiedicat interpretarea lişti; 12,00 Cântece de compo BULETINE DE ŞTIRI: 7,00;
de asemenea sînt fruntaşi în să participe cu regularitate la corectă a piesei. din Tîm••-pia'•. din R.P. P olonă; 13,10 13,00; 19,00; 22,00;’ 23,52; (pro
producţie. învăţămînt. Rău este că în mun Pregătirea ¦V'.•.. un .. zitori gramul I) 7,50; 14,00; 20,00;
ca biroului nu a existat conti Spre deosebire de artiş 23,00 ( p'rogramul II).
Şi alte cercuri şi cursuri ale nuitate în folosirea acestei me tii amatori din Raipolt, cei pieselor la ni
învăţămîntului de partid, desfă tode de a sta de vorbă cu din satul Tîmpa au inter vel artistic superior şi respec De toate pentru to ţi; 14,00 Me ..... '¦
şoară o activitate bună. Printre cursanţii în mod organizat pentru pretat bine piesa. Totuşi, tarea indicaţiilor ou privire la lodii pop'ulare româneşti inter
acestea se numără cele de stu- a cunoaşte cauzele absenţelor şi nici ei n-au fost. promo ^IHEMflTBBHSElEE
vaţi pentru faza următoare. Mo repertoriul recomandat, sînt pretate la diferite instrumente;
tivul este altul. Colectivul de
lucruri pe oare trebuie să le 15,35 Din muzica poipoărelor;
aib’ă în vedere toate colectivele 16,24 Simfonia spaniolă pentru
vioară şi orchestră; 17,00
de teatru înscrise la festivalul La şezătoare; 18,00 Dru
meţii veselii; 19,05 Muzică u-
bienal de teatru „I.L. Gară-
giale“. •' ¦; »
şOară şi de dains de compozi 17 IANUARIE 1960
tori români; 19,30 Teatru la mi
Să îmbunătăţim munca de educare patriotică crofon „Momente diin viaţa lui D E V A : Dragostea nu se cum
Mihaiil Eminesou" Scenariu ra pără; ALBA IU LIA : Vînătoa-
şi internaţionafistă a tineretului şcolar diofonic de Mircea Ş'tefănesou; rea tragică] O întîmplare
21.30 Muzică de dans; 23,10 extraordinară i BRAD : Omul cu
Particip pentru a 'doua oară la raionului, noi am organizat în Poemul simfonic „Tarnara" de pantaloni scurţi 7 IL IA : Cerul
Balakirev. infernuluii HAŢEG: Vîrsta
discuţia pe care redacţia ziaru Mînă-n mînă cu părinţii trecut, şi vom continua să orga dragostei j HUNEDOARA: Nun
lui „Drumul socialismului" a nizăm trimestrial, deplasări ale PROGRAMUL I I : 7,00 Melo ta lui Figaro] ORÂŞTIE:
deschis-o la „Colţul învăţămîn- diriginţilor pe centre de comu dii populare româneşti; 8,00 Zmeul de la capătul lumii; Fete
Mici piese distractive; 8,30 Clu de aceeaşi vîrstă'j PETROŞANI:
bul voioşiei I 9,30 Gînteoul săp-
tului“, privind educarea patrio U.T.M., precum şi cele izvorîte majoritatea lor părinţii sprijină ducere al comitetului de părinţi ne, cu care ocazie să poată sta tăm înil: „Ţară scumpă să tră Viaţa e In mîinile tale ; Dragos
tică şi intemaţionalistă a tine din introducerea, începînd cu a- şcoala şi sub raport educativ. a strîns din contribuţie volunta de vorbă cu toţi părinţii elevi ieşti“ ; 10,50 Transmisie din sa
retului şcolar. cest an, a învăţămîntului poli Ei au luat atitudine justă faţă ră suma de 5.000 lei, din care lor, inclusiv cu aceia care, lo la Ateneului a concertului or tea nu se cumpără: SEBEŞ :
tehnic pe baze largi în şcoala de problema autodeservirii în s-au procurat şi continuă să se cuind departe de Alba Iui!a sau chestrei simfonice a Filarmonicii
Am pornit ia redactarea a- noastră. şcoală şi internat, a prestării de procure pentru atelierele noastre fiind reţinuţi de munci, nu pot de Stat „George Enesou" ; 13,45 Soarta unui om i SIMERIA l
cestui material fiind convins că munci patriotice de către elevi, în curs de amenajare scule şi participa la adunările générale. Muzică populară românească in
o asemenea problemă pe care o Ca urmare a acestor măsuri a strîngerii unor cantităţi apre materiale de urgentă necesitate. Se obişnuieşte ca diriginţti să terpretată de Eugenia Frunză ; Pentru 100.000 de mărci i BARUi
abordez — atragerea părinţilor situaţia multor elevi cu note sla ciabile de fier vechi şi de deşeuri Unii părinţi au donat şcolii tej poarte chiar corespondenţă per 14.30 La microfon: Satira şi
în opera de educare patriotică be sau mediocre a început să se de ţesături, care, valorificate, au ghele pentru tâmpiarie, menghine' manentă cu cei din localităţile umorul; 16,00 Vorbeşte Mos- M ARE: Celkaşf LONEA: O în
i intemaţionalistă a tineretului îmbunătăţească, părinţii mani- contribuit la mărirea fondurilor şi truse cu scule. Alţii şi-au sa îndepărtate sau dinafara raionü
şcolar — trebuie să constituie festînd mai mult interes pentru extrabugetare pentru amenaja crificat din ti-mpul liber pentru lui, informîndu-i asupra progre tîmplare extraordinară; TElU Sţ
o preocupare a tuturor cadrelor progresul la învăţătură şi disci rea bazelor sportive, înfrumuse a contribui la amenajarea ate sului lor la învăţătură şi a corn
didactice din şcolile noastre, ea plina copiilor lor. In urma dis ţarea claselor, procurarea unor lierelor noastre şi s-au anga portarii fiilor lor. In cazuri de Vizita lui N.S. Hruşciov ih 'Ame
fiind unul din elementele de cuţiilor avute cu părinţii, mulţi instrumente şi plăci muzicale, jat să instruiască practic elevii osebite, părinţii sînt invitaţi
bază care ne ajută la educarea elevi, ca Bumbu Vasile din cla etc. In scopul lărgirii şi cimen- la locul de muncă. chiar să participe la adunări ale rica 7 ZL A TN A : Săgeata alba
tineretului în sensul dorit. sa Xl-a, au săltat din rândul e- organizaţiilor U.T.M. pe clase
stră; APOLDU DE S U S : Min
Creşterea şi educarea tinere
gea ; CĂLAN O slujbă impor
tantă. • •!¦ j ţr ţ ,
tului şcolar pentru viaţa nouă levilor mediocri în categoria ce Părinţii au înţeles că reuşită care discută atitudinea faţă de
nu pot fi asigurate, dacă la re lor buni, eleve ca Almăjan Ele muncii noastre depinde în bună muncă sau disciplină a fiilor lor.
alizarea" educaţiei nu participă na din aceeaşi clasă şi-au revi măsură şi de asigurarea condi Ca urmare a unei astfel de ă-
mînă-n mînă toţi factorii inte zuit atitudinea faţă de colectivul ţiilor materiale ale şcolii ca a- dunări la care a participat loan
resaţi : şcoala, organizaţia de din care făceau parte iar alţii, tare. La începutul anului, ca şi Bota, tatăl unei eleve din clasa
tineret şi familia. Colectivul pe ca Bilinschi Martin, şi-au corec-' târii cunoştinţelor elevilor des mai tîrziu pe parcurs, mai mulţi IX-a, au avut de învăţat nu nu
dagogic al Şcolii medii „Floria, tat comportarea. Unii părinţi ca pre realizările anilor regimului părinţi lăcătuşi şi ţîmpfori au în mai fiica acestuia, ci toţi cole
Cloşca şi Crişan“ din Alba Iu- Gherghely I., Lascu N. şi Bîr- democrat-popular, părinţii s-au ţeles să ne ajute în privinţa m l-1 gii ei prezenţi în şedinţă.
lia a înţeles lucrul acesta şi şi-a san G. an început să ţină un angajat să înlesnească fiilor lor cilor reparaţii. Din iniţiativa şi
Inţelegînd rolul mamei în e-
propus atragerea într-o măsură contact mai strâns cu şcoala, să strângerea de. fonduri pe librete cu sprijinul lor s-a organizat de ducarca copiilor, şcoala şi-a pro
mai măre a părinţilor în opera ceară ou mai multă insistenţă a- G.E.C. în vederea organizării u- curînd o reuşită serbare în şcoa pus să organizeze, o consfătuire
’le instruire şi educare a tinere- jutorul diriguiţilor şi al orga nei excursii de proporţii mai lă, cu program artistic dat de specială între acestea, învăţă
nizaţiilor U.T.M. pe clase, iar mari în ţară în timpul vacanţei cadrele didactice, urmată de o toare, profesoare şi diriginte, din
or vlăstare.
Pentru ca munca cu părinţii copiii lor, îndeaproape suprave de vară. Părinţii membri ai Sfa întrunire Tovărăşească între pă care să poată extrage preţioase
să fie cît mai fructuoasă, noi gheaţi, şi-an schimbat atitudinea tului pionieresc s-au g-îndit la or rinţi, profesori, învăţători şi alţi învăţăminte.
faţă de şcoală şi faţă de stu prieteni ai şcolii. Din veniturile
am atras în comitetele de pă diu. Lectoratul pentru părinţi, ganizarea unor întâlniri, vizite şi realizate în urma programului In munca noastră cu părinţii RE Ţ I N E ŢI!
rinţi pe toţi aceia care au dove venind în sprijinul şcolii, a or excursii în raion, la întreprin artistic, .am reuşit să parchetăm sîntem din plin ajutaţi nu nu
dit un interes vădit în sprijini ganizat cu părinţii discutarea u- deri, G.A.S., S.M.T. şi locuri is-, sala de gimnastică, sala profe mai de către părinţii membri de < Fiecare variantă depusă la concursurile nr. 2, 3, 4, şi 5<
rea activităţii instructiv-educati- nor teme ca „Necesitatea le torice (din care unele au şi a- sorilor, secretariatul şi câteva partid, oare sînt mobilizatorii
ve şi n-au pregetat niciodată găturii dintre şcoală şi familie", vut deja loc) cu pionierii şi şco dormitoare, fără a greva câtuşi tuturor celorlalţi în privinţa ' din luna ianuarie, are 7 şanse la premiile obţinute în bani, 3l
să-şi aducă aportul în asigura „Educaţia copiilor prin muncă“ larii, în scopul întăririi dragos de puţin bugetul instituţiei. sprijinirii morale şi materiale
rea bazei materiale a şcolii. In etc. şi are în plan alle aseme tei lor faţă de patrie şi al unei a şcolii, ci şi de către organiza \şa n se la premiile în bani atribuite pe baza pronosticurilor \
adunările generale, ca şi în şe nea teme, care să contribuie la juste orientări profesionale. Cît Şi acestea sînt numai cîteva ţia de partid din şcoală. Folo-
dinţele de comitet, noi am pro cointeresarea părinţilor în ope exemple. sindu-ne de climatul favorabil * trase la urnă şi o şansă la autoturismul „Moskvici". -
pus dezbaterea unor teme educa ra de instrucţie şi educaţie. priveşte introducerea învăţămîn al colaborării care s-a creat,
tive, printre care problemele le tului politehnic, şcoala "a" simţit Conştienţi de aportul pe care-1 lucind la toate cele 4 concursuri cu un număr mai mare(
gate de educaţia patriotică şi In munca noastră cu părinţii din pjin ajutorul părinţilor. Prin pot aduce părinţii, direcţiunea noi sîntem hotărâţi să obţinem,
insistenţa acestora, unită cu cea şcolii, diriguiţii şi cadrele didac \de variante la fiecare concurs şi mai ales cu buletine cu scheme
intemaţionalistă a elevilor să o- noi legăm întotdeauna problema a şcolii, s-au obţinut de la în tice le stau permanent la dispo- mînă-n mînă cu părinţii, şi mai mari — buletine combinate colective — vă măriţi şansele atit •
cupe primul loc. Astfel, în cele învăţăturii de cea a educaţiei. treprinderea „Ardealul“ o serie ziţe cu sfaturi şi ajutor, planifi- multe realizări în lunile ce vor 1ta premiile obişnuite cit şi la premiile de ta tragerea suplimen-1
cînd dese deplasări la domiciliul urma.
două adunări generale ţinute în Arătînd acestora că vrem să de scule.şi utilaje printre care tară.
anul şcolar în curs, noi am fă creştem din fiii lor cetăţeni ade Prof. LASCU T1T LIVIU
Cine joacă cu regularitate, cine perseverează, cîştigâ!
cut cunoscute părinţilor sarci văraţi, constructori ai socialis un strung, o autocamionetă, un acestora sau chemîndu-i în caz
direcLîul şcolii medii NU UITAŢI, azi este ultima zi în care mai puteţi de-
nile ce se desprind din documen mului, le-am demonstrat nece polizor etc. La propunerea adu de nevoie la şcolă. Intrucît a- „Horia, Cloşca şi C !şan" ' piine buletinele Dvs. PRONOSPORT, pentru concursul Nr. 3-(
tele plenarei a .Vil-a a G.G. al sitatea colaborării cu şcoala. In nării generale, colectivul de con- yem elevi din diferite părţi ale Alba Iulia (V-."-.,,.V-% A/v/V^VV