Page 46 - 1960-01

Pag- 2 r DW v u b SOCIALISMULUI Nr. 1575

rznmKX1 msskt

Competiţii în cinstea Clubul din Gurabarza trebuie

adunărilor de dări să pornească pe un drum bun
de seamă în
Prime de vechime care utemiştii Aiecu Popa, Con­ Gînd îl întrebi pe tovarăşul faţa gării. De fapt, cel miai nfL-<
asociaţiile sportive Ioan Aciu, directorul clubului re merit al brigăzii este acela'
Recent la întreprinderea minie­ stantin Pleşan, Gheorghe Plă­ din Gurabarza, despre activita­ că la cel de-al V-lea concurs ai
Şah ră Săcărîmb — Gertej a avut tea de la club, îţi vorbeşte cu formaţiilor artistice de amatori,
loc înmînarea primelor anuale cintă şi alţii. multă plăcere mai întîi despre a ocupat locul III pe regiune.
Sala de şah a clubului minier de vechime muncitorilor fruntaşi ansamblul de estradă. Şi pe bu­ Dar de .atunci, brigada artistică'
din Lupeni devenise neîncăpâ- care au contribuit din plin la Nu sînt uitate nici cazurile de nă dreptate. Ansamblul de es- de agitaţie n-a mai fost văzută1
toare în ziua de 10 ianuarie a.c. realizarea planului pe anul 1959. pe scena clubului din localitate,
Jucătorii de şah din această lo­ abateri, sau unele delăsări în tradă, are o bună şi îndelunga-
Din fonduri de 524.000 lei a- tă activitate. Format din ele- Există aici şi o fanfară, dair.
locat în acest scop întreprinde­ muncă din partea tinerilor.. Pos­ Imente talentate, ansamblul a care trebuie de asemenea' ajiri

tul U.T.M. de control pLjblipă.în.

asemenea cazuri* articole critice

şi caricaturi

A. TUZA

calitate au ţinut să asiste la si­ rii, au beneficiat mai mulţi mun­ Conferinţă pentru prezentat'în nenumărate rânduri tată. să activeze.
multanul dat de maestrul inter­ citori, printre care minerii Ino- 'programé artistice reuşite atît Despre alte formaţii artistice'
naţional de şah Erdâly Ştefan. chentie Vinţan care a primit
La cele '8 mese, maestrul a ob­ 1.835 lei, Petru Gherman — tineret în localitate oît şi în regiune.. de amatori nu se -mai poate’
ţinut 5 victorii, o remiză şi a 1.820 lei, Simion Ormindean —
pierdut două partide. 1.842 lei, Gheorghe Magda — In ziua de 11 ianuarie, la Din ansamblu fac parte şi cele vorbi.
1.842 lei, maistrul miner Vasile şcoala medie „Avram lancu“ din
Popice Ilişiu — 3.380 iei, constructorii Brad s-a ţinut conferinţa „Des­ două echipé de dansuri care, de Cum se desfăşoară própagam-
Ilie Păcurar — 1.486 lei şi Vi- pre unele probleme ale educaţiei
Pe arena Filaturii din Lupeni chente HaJga — 1.468 lei şi tineretului; educaţia patriotică“. asemenea, au o activitate la ni- da tehnică, prin conferinţe ? Este
echipa gazdă a susţinut o în- alţii.
tîlnire amicală în compania e- Conferinţa a fost susţinută de velul^ aşteptărilor. Se poate spu- cunoscut faptul că ţinerea unor
chipei Constructorul din Lu­ Contractează cu tov. Alexandru Cazangiu de la
peni. Victoria a revenit jucăto­ Universitatea „G. I. Parhon“ din nfe că această formaţie şi-a trăit conferinţe ou caracter tehnic, ca-
rilor de la Constructorul cu 917 cooperaţia Bucureşti.
popice doborîte, faţă de 789 rea­ cu adevărat viaţa. Numai în a- re să atace c'ele mai imiporfante
lizate de cei de la filatură. Intr-o adunare generală orga­ Difuzori voluntari nul care a trecut, ansamblul de probleme din procesul de pro­
nizată la căminul cultural, înto- fruntaşi
S. BAL01 vărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie estradă a prezentat 36 de spec­ ducţie, organizarea unor schim­
corespondent individuală din satul Topiria, Pentru rezultatele bune obţi tacole de pe -urma cărora s-au buri de experienţă, a’ unor corn
raionul Ilia, s-au angajat să nute în colectarea de abonamen încasat 19.000 lei. Merită să ar cursuri „Gine ştie oîştigă“ pe'
contracteze cu cooperaţia urmă­ te pe anul. 1959, 8 difuzori vo minţim că soliştii vocali Loli teme tehnice, contribuie la mo-
toarele produse: 4.500 kg. grîu, luntari din oraşul Brad şi cen
2.000 kg. porumb, 10.000 kg. trul Gurabarza, au fost premiaţi Matei, Giou Bonţa, Dorina Po- bilizarea oamenilor în a da o
fin, 2.000 kg. miei, 8.000 bucăţi cu diferite obiecte.- Printre cei
ouă. premiaţi sînt profesoara Elena pescu, Nicu Jurca şi alţii, s-au producţie sporită şi a reduce pre-
Bărcuţean de Ia şcoala medie
Micuţa Cocina, elevă în cla sa I-a la Şcoala medie din Brad, NICOLAE DRAGUŞ făeut cunoscuţi şi iubiţi de oa­ ţul de cost al produselor. Nici
nu se simte in, apele ei. Pină în ziua aceea, primise numai no­ „Avram lancu“, Ioan Costea, menii muncii din localitate pen­ din acest punct de vedere, clu­
te de 9 şi 10 şi iată că în catalog a fost trecut şi un şapte. secretarul organizaţiei de bază tru buna interpretare a diferite­ bul din Gurabarza nu s-a achi­
P.M.R. de la spitalul unificat. lor bucăţi induse în program. tat de sarcini. Chiar tov. Ioan
— O să învăţ mai bine de aici înainte — aceasta este ho-
tărîrea Corinei. Brad, Ioain Stana, funcţionar la Dar, din păcate, oam la atîta Aciu spunea că în anul trecut,

Ne scriu cititori] U.R.C.G. şi alţii. se reduce activitatea artistică a s-au ţinut doar trei conferinţe

NICOl.AE MACARIE clubului din Gurabarza. Este a- tehnice.

-m - devărat că a' mai existat aici o Credem că, comitetul de între­

brigadă artistică de agitaţie bu­ prindere de la I.M. Barza, a-

Veniţi şi Ia noi în cartier! Fruntaş pe uzină nă, apreciată de publicul spec­ cordă puţină atenţie bunei func­

La secţia electrică a uzinei tator. Mulţi îşi amintesc cum, ţionări a clubului, lăsînd ca to­
datorită criticilor aduse de bri­ tul să meargă de la sine. Dacă
Cu toţii ne mândrim că ora­ stradă însă, n-am avut posibili­ cumscripţie, nu vin să discutăm „Victoria“ din Găian, ca de alt­ gadă, au fost luate măsuri de aşa se va proceda şi în anul
pavate a porţiunii de teren din atesta', clubul nu-şi va îndeplini
şul Deva devine din ce în ce tatea să aşezăm nici măcar pie­ împreună ce putem face. Desi­ fel şi în alte secţii, există un rolul său de educator al oame­

mai frumos. In ultimii ani, prin triş şi acum, de cînd au început gur că pentru pietruirea drumu­ post U.T.M. de control. Pentru nilor muncit.

grija Sfatului popular orăşenesc ploile de toamnă, lucrurile s-au lui sînt în egală măsură intere­ activitatea depusă, acest post Multe lucruri s-âr mal putea-

Deva, s-au construit noi blocuri schimbat. Camioanele T.R.C.L.H. sate şi întreprinderile a căror ca­ este mult apreciat şi se bucură spune încă despre lipsurile ma­

de locuinţe, s-au asfaltat şi pa­ I. G, I. şi ale întreprinderii „1 mioane circulă pe aici. de atenţia cuvenită. La panoul nifestate de conducerea acestui
club. Rămâne ca în timpul cel
vat noi străzi, s-au făcut cana­ Mai" din Deva care transportă După cum vedeţi tovarăşi din postului se pot găsi cu regula­

lizări şi multe altele. Toate a- (a rampa C.F.R. diferite materi- Comitetul executiv al Sfatului ritate articole cu ceie mai proas­ mai scurt, comitetul de între­
prindere de la I.M. Barza să a-
rată că există în general spirit ale, au făcut strada aproape im- popular orăşenesc Deva, posibi- pete ştiri din viaţa internaţiona­
gospodăresc. practicabilă. Nu odată a fost ne- lităţi sînt pentru a face un lucru lă, iar altele, scot în relief prin­ corde atenţia cuvenită muncii
voie ca să fie aduse tractoare bun, mai este necesar să existe cipalele realizări ale brigăzii de
Vizitînd însă cartierele măr­ pentru a scoate camioanele îrn- şi ouţîn interes. Credem că în tineret de la sectorul bobinaj. desfăşurate aici. înainte de toa­
ginaşe ale .oraşului, aspectul se potmolite în noroiul străzii. curînd vom discuta şi rezolva
schimbă pe alocuri. Iată cum te, trebuie să fie alcătuit pla­

stau de pildă, lucrurile în car­ Situaţia este cit se poate de chiar, aceste probleme. De multe ori, apar la acest nul de muncă lunar în care să

tierul nostru Dr, Mihu, situat neplăcută. Cînd va începe dez­ Un grup de cetăţeni din strada panou nume de tineri fruntaşi în fie trecute nu numai probleme

dincolo de linia C.F.R. Aici s-au gheţul, nu ştim cum vom mai Banatului — Deva munca secţiei electrice, printre privind partea artistică a mun­
construit mai multe case noi. circula pe aici. Pentru a face o
cii, ci şi obiective cultural-edu­

S-a format chiar o stradă nouă: treabă bună, sîntem cu toţii ho- cative. V- A-

Cursurile profesionale în S.M.T.strada Banatului. Prin muncă tărîţi să punem mîna. Dar nici Vesti tlin comuna

voluntară, noi cei care stăm pe membrii Comitetului executiv al

această stradă, am făcut pe am­ Sfatului oopular orăşenesc Deva De cîţiva ani, a intrat în obişnuinţa la învăţămînt să se facă şi aplicaţii

bele părţi trotuare pietruite. Pe şi nici deputatul din această cir- staţiunilor de maşini şi tractoare din practice. Pînă în prezent, lectorii au
¦m t regiunea noastră ca în perioada de predat 6 lecţii la care au participat
iarnă cînd1nu se mai pot efectua lu­ toţi cursanţii înscrişi. Pînă fa 20 fe­

Mărfuri noi crări în cîmp şi toţi tractoriştii şi me­ ri „ jie cînd se va închide învăţămîn-
canicii agricoli repară tractoarele şi tu„ se vor expune 20 de lecţii pe teme
Magazinele din Teiuş sînt tot tate mărfuri noi şi variate. Ast­ maşinile agricole în ateliere, să se de mecanizare a agriculturii cît şi pe Sesiunea sfatului popular
mai bine aprovizionate cu ar­ organizeze cursuri profesionale. La a- teme agrotehnice. Printre cele mai im­
ticole de larg consum. In dimi­ fel, au intrat sortimente de mo­ ceste cursuri profesionale inginerii me­ portante lecfii se numără „Pregătirea Acum cîteva zile a avut Ioc prima
neaţa zilei de 14 ianuarie a'.G . canici, inginerii agronomi şi maiştrii tractoarelor pentru exploatare“, „între­ sesiune din acest an a Sfatului popu­
au intrat la magazinul ou vîn- bilă, aparate de radio la cu­ mecanici, prin lecţiile pe care le pre­ ţinerea tractoarelor şi maşinilor agri­ lar comunal din Sarmizcgetusa. In fa­
zare în rate din această locali­ dau, îmbogăţesc cunoştinţele tractoriş­ cole", „Protecţia muncii", „Rodajul şi ta deputaţilor a fost prezentată darea
rent electric şi baterii, 20 de tilor, pregătesc efectuarea unor lucrări recepţia tractoarelor“ şi altele. Lectorii de seamă a sfatului popular pe anul
de calitate în timpul campaniilor a- fiind bine pregătiţi, expun lecţiile olar, 1959. Din aceasta a rezultat, printre
biciclete şi altele. gricole şi realizarea unui număr mare pe înţelesul tuturor şi aceasta contri­ altele, că îritovărăşiţii din satul Zei-
de hantri la un preţ de cost cît mai buie la menţinerea unei frecvenţe de cani, au obţinut, de la cele 120 de'oi,
A. OŢOlU scăzut. sută la sută. La învăţămîntul profesio­ un venit de 11.000 lei, din care 5.000
nal de la S.M.T. Orăştie se aplică cu lei au fost destinaţi cumpărării altor
corespondent La S.M.T. Orăştie, spre deosebire rezultate bune, revizuirea cunoştinţelor ‘ oi, 3.000 lei pentru amenajarea sai­
de anii precedenţi, se dă o importanţă căpătate la lecţiile anterioare, prin dis­ vanului, iar restul au fost- împărţiţi
SECŢIE NOUĂ mai mare desfăşurării învăţământului cuţii şi întrebări la începutul fiecărei întovărăşiţilor. In afară de bani, în*
profesional. S au asigurat cele mai ore de curs. tovărăşiţii din Zeicani au mai primit
La întreprinderea de industrie cutării unor desene cu ajutorul bune condiţii de funcţionare, s-au re­ Noţiunile teoretice căpătâie in sălile ăe cursuri sînt complectate întot­ cîte 2,5 kg, -brînză şi 1 kg. de lînă peri
locală „I. C. Frimu“ din Orăştie maşinii. Gherghefurile se con- crutat cursanţii şi s-a stabilit tematica Interes pentru însuşirea cunoştinţe­ deauna cu expuneri practice in laboratorul şcolii. tril fiecare oaie.
a luat fiinţă de curînd o nouă fecţionează din furnirul pe care lor predate manifestă toţi cursanţii.
secţie pentru confecţionarea de îl pun la dispoziţie Uzinele me­ cursului. Pentru documentarea cursan­ Dar printre cei ce studiază mai te­ Iri clişeu: profesoara Elena Munieanu, împreună cti elevii Elena Radu, Printre deputaţii care au luat cu-
gherghefuri necesare fabricării talurgice din Gugir. Primul lot meinic se numără tractoriştii Viorel Constantin Dănită şi Ioan Păcuraru din clasa VIII-a a şcolii medii se­ vîntul pe marginea dării de seamă
maşinilor de cusut „Ileana“ de ţilor, la clubul staţiunii s-a amenajat Gimpoieru din brigada a IV-a, Aurel rale din Alba lulia, in timpul unei ore de practică la ştiinţele naturale. şi a proiectului de hotărîri, au fost
la U. M. Cugir. Secţia a fost de 100 bucăţi gherghefuri, a fost Oniga din brigada a VlI-a, Haralam- şi tovarăşii Andraş Vichente, Artur
o bibliotecă dotată cu numeroase cărţi Gavriş, medic de circumscripţie şî
înfiinţată în urma unor cereri livrat zilele trecute. In punerea bie Croitoru din brigada a VlII-a şi alţii.
dip p'artea ţărilor cărora li se la punct a procesului tehnologic tehnice.
livrează maşini de cusut. „Ilea­ al{ii. I Adunarea cooperatorilor
na" şi oare au cerut ca afeeste din noua secţie, s-au evidenţiat Pentru ca lecţiile predate să aibă
maşini să aibă ca piese auxilia-
re şi gherghefurile necesare exe- în mod deosebit tovarăşii Octa­ o eficacitate mai mare, s-a stabilit ca
vian Roşnovski, Paveil Teofil,
Schon Giinter şi alţii.

Lucrări gospodăreşti De toţi sînt 9. Unii sint mai vechi in Azi vă prezentăm : calmul său, pentru spiritul de econo­ In satul Hobiţa s-a ţinut de curînd
brigadă, alţii au cunoscut-o abia anul mie de car'e dă dovadă. adunarea membrilor cooperatori. La
Satul Poiana, aparţinător co- Intr-o adunare populară ţinu- trecut. Cu toate acestea, ei alcătuiesc discuţii în jurul dării de seamă a
munei Almaş, este aşezat în tă recent cetăţenii din satul Po- Pentru el, lemnul de mină este o consiliului sătesc al cooperativei, au
oreîerul munţilor.' Locuitorii sa- iana 'ău luat hotărîrea de a fo ­ un colectiv care doreşte şi luptă pen­ comoară. Dacă nu-l foloseşte cel pu­ luat cuvîntul mulţi cetăţeni, printre'
tului sînt buni crescători de ani- cepe lucrările de electrificare a ţin de două ori, consideră că face care şl comuniştii Lucian Vasioni, Ba*
male şi în acelaşi timp harnici satului. In acest scop s-a votai Cea mai bună brigadătru acelaşi ţel, o mică familie de „risipă de material". lint Onica şi alţii. Ei au propus ca'
gospodari ai treburilor obşteşti, o contribuţie, voluntară de 20.000 mineri, pentru care sarcinile de plan de fiecare hectar de teren arabil din
Astfel, prin munca lor voluntară Iei. O bună parte din această te dovedesc totdeauna prea mici. de la mina Deva Unii tovarăşi de-ai săi spun că şi sat să se contracteze cu statul cîte
uliţele satului au fost de curînd sumă a şî fost achitată, iar co­ cele 10 procente cu care se reduce 150 kg. grîu şi 500 kg. cartofi, pro­
pietruite, materialul necesar a- mitetul de construcţie ales în a- îiilul de cea mai bună brigadă in\ fiecare lună consumul specific de punere care a fost susţinută de toţi
cestor lucrări a fost extras şi dunarea populară, a început exploziv, se datoresc in mare măsură participanţii la adunare.
transportat tot prin muncă vo­ procurarea ¦materialului necesar i-a fost acordat încă din primele cu maistrul Ioan Adam, Traian nerii din schimbul său, s-au apucat lui Apetrei. Fără îndoială că . a-
luntară din carierele deschise la electrificării. Oamenii s-au an­ luni ale anului trecut, cind a cişii- Dioancă şi ciţiva oameni din briga­ imediat de treabă. înainte de aceasta, cesta-i adevăr. După alegerea noului consiliu să­
propunerea unui grup de depu­ gajat ca toate lucrările şă le gat întrecerea cu toate brigăzile din da sa au aplicai metoda cu ramble- le-a spus insă minerilor care trebu­ tesc al cooperativei, au fost înmînate
taţi. execute, prin muncă voluntară. cadrul minei. De alunei a obţinut iere in cap. Avantajele sint valoroa­ iau să plece: Rău aţi făcui că n-aţi :k încă 80 de carnete pentru noii coopera­
rezultate din ce in ce mai frumoase se deoarece pe lingă faptul că redu­ lichidat defectul... Şi-apoi, am putea tori.
--------------------------8B. şi ca urmare, a ocupat lună de lună ce foarte mult efortul fizic, sporeşte din cauza asta să pierdem şi între­ In brigada lui Traian Dioancă lu­
locul M ii in întrecere. considerabil productivitatea muncii. cerea... Rău aţi făcut... crează şi vagonetarul Ioan Pavei, SIDONIA RUSAN
devean de baştină. Despre el se spu­ corespondentă
? Despre hărnicia lui ne vorbeşte o Cuvintele sale au avut o urmare ne că doreşte nespus de mult să ăe-
intimplare petrecută la sfirşiiul pri­ neaşteptată pentru cei ce ieşeau din vină miner. De fapt, acest lucru se Noi construcţii
Şeful brigăzii pe care am amin­ deduce şi din munca de zi cu zi. A-
tit-o mai sus, este- comunişiul Traian mei săptămini din acest an. şut. Aşa se face că, in loc să plebe tund cind şeful de brigadă armează Aşa cum s-a stabilit în adunările
Dioancă. In cei 11 ani de minerii sau execută alte lucrări mai impor­ populare din luna decembrie 1959, îri
raza comunei se vor construi în a*
nu-şi aminteşte să fi rămas vreodată ... Pe la orele 6,30 dimineaţa, acasă, s-au alăturat celor care în­ tante, Pavei perforează. Ortacii spun cest an , un cămin cultural la Sarmi­
zcgetusa — pentru care s-au procu­
sub normă, cea ce constituie o va­ Dioancă ajunsese deja la mină şi cepeau lucrul. despre el că a căpătai deja expe­ rat deja cărămida, cimentul, varul şi
ţigla — cîte un pod în satele Brea-
S-a terminai consti ucţia loroasă carie de vizită a modes­ aştepta să se intilnească cu ortacii Au lucrat aşa timp de două ore, rienţă in executarea găurilor de mi­ zeva şi Păucineşti şi se vor împrej-
grajdului mui şcolile din satele Hobiţa şi Pău­
tului miner din munţii Apuseni. La care ieşeau din şut. Se aştepta să i pînă cind toiul a fost pus la punct. nă şi, cred ei, va fi un miner cineşti cu zid de piatră.

Deva lucrează de 5 an i: in acest se spună că au făcut treabă bună, Apoi, au plecat, convinşi fiind că foarte priceput. Venituri cît mai mari

Membrii întovărăşirii zooteh- luntare prestate, cheltuielile ne- timp a înregistrat insă un record: să-i raporteze starea in care au lă­ greşala a fost reparată şi odată cu ? întovărăşirea zootehnică „Viaţă
nici o absenţă nemotivală. sat abatajul. Este şfiut insă că nu tot­ aceasta, şi răminerea in urmă li­ Nouă" din satul Păucineşti, a obţinut
nic'e din satul Petros comuna cesare construcţiei nu depăşesc deauna faptele sint conforme aşteptă­ chidată. 'Am prezentat doar ciţiva din cei 9 în anul 1959 rezultate frumoase. Nu­
Despre el se spune in general că-i rilor. Aşa a fost şi in cazul de faţă. oameni din brigada lui Traian mai prin valorificarea produselor ani­
Baru Mare, au început cu oîteva 20.000 lei. Valoarea grajdului, unul dintre cei mai pricepuţi mineri La sfirşiiul schimbului II, Traian Dioancă. Prin ei insă, prin faptele male ea a obţinut suma de 10.206
lei. Pentru ca veniturile în acest an
luni în urmă construcţia unui . acum cînd el este gata de dat în şi unul dintre cei mai buni orga­ Dioancă a aflat ăe la ortacii săi Dioancă n-a plecat acasă. Prezenţa lor, se vorbeşte despre tot colecti­ să fie şi mai mari. îniovărăşiţii din
Păucineşti şi-au propus să mărească
grajd de vite cu o c a p a cita te de folosinţă, atinge 120.000 lei. S-au nizatori. In favoarea celei de a că in schimbul II, din tavan se lă­ lui mai era încă necesară, in abataj... vul acesta mic şi mereu fruntaş. Ce­ numărul oilor întovărăşirii cu încă 25.

70 oapete. La transp'ortul ma- economisit deci peste 100.000 lei. doua afirmaţii pledează rezultatele sase un bloc care periclita existetiţa le citeva fapte relatate mai sus, ne AUREL GEORGESCU
corespondent
tonalului necesar construcţiei, Pentru terminarea grajdului, ? ajută să întrezărim succesele şi m ai.

la turnarea' fundaţiei şi la alte şi-au adus contribuţia toţi mem- obţinute şi legat de aceasta, sala­ abatajului. Minerii din schimb au Apetrei Emil este ajutor de miner. frumoase, care vor încununa efor­

lucrărî, membrii întovărăşirii, în brii întovărăşirii. Cu multă însu- riul de peste 2.000 lei lunar, sub remediat deficienţa, dar nu îndeajuns Vorba sa domoală, ni-l prezintă ca turile mereu sporite, ale acestor oa­

frunte cu deputaţii sfatului popit- fleţire au participat la lucru în- care de mult n-a coborii. Cit pri­ de bine, din care cauză pericolul nu pe un veritabil moldovean. In hăr­ meni.
¦ N. ANDRONAGHE
lar, au efectuat 6.210 ore de tovărăşiţii Petru Barna, Ioan veşte prima afirmaţie, ea este spri­ era definitiv înlăturat, iar procesul nicie insă, este neîntrecut. Ortacii

muncă' voluntară, economisi ndu- Danciu, Petru Dragotă, Gavril jinită de o valoroasă propunere pri­ de extracţie nu-şi putea urma cursul săi îl apreciază nu numai pentru fap­

rse în acest fel T9.600 lei. Dato'- LelilVga şi alţii, vind metoda de exploatare folosită de său normal. tul că nu se dă înapoi să lucreze

rită folosirii cU pricepere a te- I0AN SOLCOI brigada pe care o conduce. împreună Şeful de brigadă, împreună cu mh acolo unde e mai greii, el | i pentru

gU rsefaŞ fo c ă fe cît' şi m u n c ii VO- corespon en - V v "’VV'V s/v, W/_. .A/'v/Vy'Wx, v v ...