Page 47 - 1960-01

Nr. 1575
Din activifafea tinerilor
constructori hunedoreni
Economii
Numărul mare de tineri con­
structori de la I.C.S. Hunedoa­
ra continuă să obţină importan­
te rezultate în producţie. îndru­
maţi de către organizaţiile de
partid din întreprindere, ei au
reuşit să înregistreze rezultate
valoroase.
Unul dintre cele mai elocven­
te exemple îl constituie brigada
de dulgheri condusă de utemis-
tul Kirdy Alexandru de la sec­
torul II construcţii O.S.M. A-
ceastă brigadă a contribuit din
plin pentru ca sectorul să-şi în­
deplinească planul anual cu a-
proape două luni înainte de
termen. Folosind în mod judi­
cios materialele la cofraje, bri­
gada a obţinut economii In va­
loare de 800.000 lei, ceea ce re­
vine, aproximativ, cîte 6.000 lei
economii pe cap de muncitor.
inovaţii şi inovatori
Cu ocazia' încheierii anului
1959, cabinetul tehnic al I.C.S.H.
a înregistrat 34 propuneri de
inovaţii propuse de tineri. Din
acestea, 24 au găsit aplicare i-
mediată în cursul anului tre­
cut, 5 au rămas în studiu, iar
5 au fost respinse.
Una dintre cele mai impor­
tante inovaţii aparţine utemis-
tului Ienică Zaharie, inginer
la şantierul construcţii civile,
care, modificînd o soluţie în
proiectul de construcţie al lo­
cuinţelor, dă posibilitatea ca la
fiecare bloc să se construiască
două apartamente în plus, fără
micşorarea spaţiului locativ din
proiect. Astfel, la cvartalul Poş­
ta nouă, ta 12 blocuri rezultă
24 de apartamente în plus, ceea
ce echivalează cu construcţia
unui nou bloc.
Brigăzi de muncă
patriotică
Din loialul tinerilor construc­
tori. ai I.C.S. Hunedoara, mulţi
sînt încadraţi în 41 brigăzi de
muncă patriotică. Numai în tri­
mestrul 4 al anului trecut, a-
La* un cerc de citit
Pe o stradă îngustă din co­
muna Vinţu de Jos, se ailă o
casă netencuită în exterior, dar
destul de primitoare. Este vorba
de casa gospodinei Ană Nae.
In spfecial în timpul iernii, casa diferite broşuri pe teme privind în ce priveşte desfăşurarea trans­ biroului organizaţiei de bază a trolifere, inclusiv aragazul.
devine un loc de întîlnire pentru
femeile din vecini. Aceasta, de­
oarece aici funcţionează unul
din cercurile de citit din cir-
oumscripţia electorală nr. 10.
In această casă, aproape în fie­
care seară se adună Elena Tă-
năsuieă, Maria Popă, Maria
Balosin, Elisabeta Sima şi alte­
le. Aici, deputata Sabină Rap'e-
Anul trecut, prin’ lună iulie,'
în marginea satului Streisîn-
giorgiu, s-a pus prima cărămidă
la fundaţia viitorului oraş mun­
citoresc din Gălăn. O mînă de
constructori entuziaşti, atî înce­
put să înalţe blocuri noi pentru
„siderurgiştii din Gălan.
In timpul care ă trecut, au s-a făcut cu întîrziere. Gu toate fel timp în care ar fi putut să-şi permanentă pentru ca echipele
fost atacate lucrările la 16 blo­
curi, care se găsesc în diferite
faze de lucru. Se poate aprecia
deci că pe acest şantier, s-au
obţinut unele sucese în muncă.
Faţă de sarcinile de plan însă,
realizările nu sînt pe măsură să
mulţumească.
Lipsuri în organizarea
şantierului
In anul care ă trecut, pe ă-
cest şantier trebuiau efectuate
lucrări în valoare de_5.500.000
lei. La’ sfîrşitul anului însă, şe
efectuaseră lucrări de numai
3.110.C0U lei. Planul de construc­
ţii de pe acest şantier prevedea
ca la sfîrşitul anului să fie pre­
date beneficiarului s—> Uzină
„Victoria“ Călan — un număr
de 54 apartamente, respectiv 3
blocuri. Planul de dare în func­
ţiune nu ă fost însă îndeplinit.
Nici un apartament nu este gata
la ora actuală.
Situaţia’ existentă pe şantierul ritmul de lucru şi a făcut ca o
de construcţii al oraşului nou
Călan,- se datoreşte atît unor
cauze obiective, dar mai ales
unor cauze subiective. Bunăoa­
ră, proiectele de construcţii _ au
fost predate cu întîrziere şi in-
complecte. Astfel, nu au fost
predate nici la această oră pro­
iectele pentru lucrările edilitare,
din care cauză aceste lucrări nu
se pot face şi 'deci' blocurile nu
vor, şutea fi predate te termen
cesie brigăzi au efectuat peste
2.000 ore de muncă voluntară
la colectarea fierului vechi, sti-
vuirea de materiale şi >la alte
lucrări.
Tinerii din brigada utemistu-
lui Ioan Floricel de la depozi­
te, au reuşit să se menţină tot
timpul printre fruntaşi. 28 din
membrii acestei brigăzi, au şi
primit insigna de „Brigadier al
muncii patriotice“, iar altor 10
membri, care au ajuns să pres­
teze individual cîte 100 ore de
muncă voluntară, urmează a li
se acorda în curînd distincţiile
cuvenite. Asemenea distincţii
s-au înmînat şi tinerilor din or­
ganizaţiile U.T.M. de la mecanic
şef, grupul IV construcţii, elec­
trotehnic, construcţii 11 O.S.M.
etc.
Două brigăzi artistice
de agitaţie
Şi acum stăruie în mintea ti­
nerilor de la I.C.S.H. sărbătoa­
rea revelionului, la care şi-a a-
dus o bogată contribuţie şi bri­
gada artistică de agitaţie a gru­
pului. IV construcţii. A fost o
surpriză plăcută şi un program
deosebii de atractiv. Pentru a-
ceasta, tinerii de la I.C.S.H. aii a rămas în urma vieţii. Această forturilor muncitorilor pentru în­
felicitat călduros întreaga bri­
gadă. în frunte cu responsabi­
lul ei. iov. Bon'jiu , Pomp—ei.
Nu aceeaşi apreciere s-a d a t.J !embrie, 2. 5 şi 7 decembrie gazetei de perete.
însă brigăzii artistice de agita­
ţie de la secţia mecanic-şef, con­
dusă de tov. Vlad Dumitru. A-
ceastă brigadă a avut odată
programe bune şi a repurtat
numeroase succese la cel de-al
V-lea concurs al formaţiilor ar­
tistice de amatori. Dar, toate nea unele greutăţi şi lipsuri. Co­ şi a angajamentelor, să critice
acestea aparţin unui trecut des­ lectivul de redacţie al gazetei cu curaj lipsurile şi deficienţele
tul de îndepărtat. In sînul bri­ de perete, în frunte cu tov. Si- şi astfel, să-şi aducă contribuţia
găzii, ca şi în. concepţia respon­ mion Surd, responsabil, stă însă la înfăptuirea cu succes a sar­
sabilului ei, s-a cuibărit îngîm- pasiv, nu sprijină eforturile co­ cinilor ce stau în faţa organiza­
fareă. Odată cu aceasta, inevi­
tabil a urmat şi o desâvîrşită
lipsă de activitate. Tinerii de la noilor sarcini de plan, a anga- tiv din această secţie.
I.C.S.H. doresc ca această bri­
gadă artistică de agitaţie să fie
reactivizată.
ANDREI SUGIU
corespondent
de şi gospodina María' Lascu,
citesc .diferite articole din ziare
şi reviste. De asemenea, ele
mai citesc fragmente din roma­
ne oa „Bărăganul", „Setea", şi
dezvoltarea şeptelului, creşterea
viermilor de mătase, cultivarea
de legume şi zarzavaturi şi al­
tele. Pe marginea celor citite se
poartă întotdeauna discuţii. De
la începutul lunii decembrie şi
pînă în prezent, femeile din
circumscripţia electorală nr. 10
s-au întâlnit la acest cerc de
15 ori.
LA NOUL ORAŞ MUNCITORESC C ALAN
Exişti posibilităţi pentru sansi mrodnică 9.038 lei, iar preţul de cost să
în folosinţă. De asemenea şi buie calificare — muncitori ca­ posibilităţilor. Şi iată dece. structorii au apreciat că sarcinile
deschiderea finanţării lucrărilor lificaţi. Aceştia au pierdut ast­ Aici nu a existat o preocupare sînt pe deplin realizabile.
aceste cauze, planul de construc­
ţii (fără cel de dare în folosin­
ţă), putea fi realizat. Să anali­
zăm totuşi cauzele care au frî-
nat îndeplinirea planului.
Multă vreme, acest şantier a
fost condus slab. A lipsit preo­
cuparea suficientă pentru lucră­
rile de organizare şi în mod de­
osebit pentru aprovizionarea cu
materiale. In ce priveşte lucră­
rile de organizare, o mare parte
din vină revine şi conducerii
T.R.C.L.H. şi chiar proiectantu­
lui, care nu au eşalonat în mod
raţional lucrările de organizare
în comparaţie cu ritmul şi sar­
cinile de plan actuale. Astfel, nu
s-au putut asigura condiţii de
cazare corespunzătoare tuturor
muncitorilor ceea ce a dus la o
fluctuaţie de muncitori. In mod
cu totul nejustificate sînt lipsu­
rile în aprovizionarea ritmică.
Au fost perioade în care pe şan­
tier au lipsit varul, cimentul şi
cheresteaua ceea ce a împiedicat
seamă de lucrări să rămînă în
urmă. Aprovizionarea neritmică
a acestui şantier cu materiale a
făcut ca în anumite perioade să
sosească în gara Călan mai mul­
te vagoane cu diferite materiale
decât posibilităţile de descărcare
şi transport. Pentru ă nu plăti
locaţii,- conducerea şantierului a
trimis te 'descărcarea vagoane­
lor — o treabă la care nu tre­
DRUMUL SOCIALISMULUI
PEISAJ DE IARNA ÎN PARCUL DENDROLOGIC DIN
SIMERIA.
In urma vieţii
Gazeta de perete de Ia secto­
rul de vagoane al Atelierelor
C.F.R. din Simeria, „Vagonul",
gazetă a încetat să mai active­
ze. In prezent, aici se găsesc a-
fişate articole datate din 6 no- muncii colectivului de redacţie al
1959.
In secţie s-au petrecut multe
evenimente de seam ă: s-au dez-
bătut cifrele de plan pe anul
1960, s-au luat angajamente şi
muncitorii au pornit cu elan la
înfăptuirea lor. Sînt de aseme-
lectivului secţiei. Popularizarea
. Pe apucate
In stafia C.F.R. Simeria-călă- ţiei, nu critică lipsurile ce se
tori, există o gazetă de perete
care îşi desfăşoară activitatea pe
apucate. De pildă, la data de 13
ianuarie a.c., în loc de trei ar-
ticole, fa gazetă, era doar unul, .:nu^! a(juce contribuţia cerută la
singur şi acesta nu trata pro­
bleme dintre cele mai importan­
te.
In laţa colectivului staţiei stau cruri trebuie să dea de gîndit
în acest an sarcini importante
portului în bune condiţiuni şi în
deplină siguranţă a circulaţiei.
Colectivul gazetei de perete pare
însă o fi străin de aceste pro­
bleme. El nu se preocupă să
popularizeze prin articole sarci­
nile ce stau în faţa colectivului,
măsurile ce s-au luat pentru în­
deplinirea acestor sarcini, nu
popularizează angajamentele ce
au fost luate de lucrătorii sta-
îndeplinească sarcinile de plan.
Deficienţe au fost şi în orga­
nizarea muncii pe acest şantier.
De pildă, în cadrul echipelor,
muncitorii nu au fost repartizaţi
proporţional, ţinîndu-se seama
de calificare. De asemenea, e-
chipele au fost lipsite — şi si­
tuaţia mai persistă încă — de
îndrumările şi controlul maiştri­
lor. Pe şantier, la ora actuală,
cîncl sînt în construcţie 16 blo­
curi există doar un singur mai:
stru.
Rezerve pentru
realizarea de economii
sînt multiple
Nu se poate spune că pe a-
cest şantier nu a existat mai
ales în ultimele luni ale anului
1959, o preocupare pentru rea­
lizarea de economii la preţul de
cost. Deşi mult timp şantierul
a fost prost gospodărit, materi­
alele erau împrăştiate peste tot.
au fos luate totuşi măsuri pen­
tru o mai bună depozitare, gos­
podărire şi folosire ă lor. De a-
semenea, s-au mai folosit şi ma­
teriale din resurse locale ca :
balast şi nisip din albia rîului
Strei, fapt ce a adus economii
la acest capitol de 50 la sută
faţă de valoarea de deviz.
Dar toate aceste economii rea­
lizate pe şantier sînt însă pe
departe de a se ridica la nivelul
-JSSK-
jamentelor luate în întrecere, cri­
ticarea lipsurilor şi a deficienţe­
lor, într-un cuvînt sprijinirea e-
deplinirea sarcinilor de produc­
ţie, sînt sarcini importante ale
Biroul organizaţiei de bază
este dator să ia măsuri pentru
ca gazeta de perete „Vagonul" să
' desfăşoare o activitate susţinută, la domiciliu a
prin care să stimuleze şi să sus-
ţină eforturile colectivului în în-
deplinirea planului de producţie
ţiei de bază, a întregului colec­
manifestă în acest compartiment
de muncă.
Desfăşurîndu-şi activitatea pe
apucate, gazeta de perete
mobifizarea colectivului pentru
înfăptuirea cu succes a sarcini­
lor planului de producţie pe a-
nul 1960. Această stare de lu­
staţiei. Este necesar ca în cel
mai scurt timp să se ia măsuri
eficace pentru îmbunătăţirea ac­
tivităţii colectivului de redacţie
al gazetei de perete, pentru ca
acesta să constituie un ajutor
preţios în munca organizaţiei de
bază, a comitetului sindical, a
conducerii staţiei, a întregului
colectiv.
de zidari să lupte pentru reali­
zarea de economii la cărămizi
faţă de consumurile pe m.p, pre­
văzute în deviz. Deşi se ştie de
iniţiativa economisirii de cără­
mizi prin folosirea zidăriei cu
goluri, aceasta nu s-a aplicat.
De asemenea, ’ au fost cazuri
când din lipsă de fier-beton de
6-8 mm., la'- betoane s-a folosit
fier beton de 12 mm. Datorită
ueurmăririi ou perseverenţă a
felului în care sînt dozate ma­
terialele la mortare şi betoane,
s-au înregistrat consumuri nera­
ţionale de ciment şi var.
Lipsurile în realizarea de e-
conomii au fost cauzate şi de
felul în care au fost folosite u-
tilajele existente pe şantier. In
primul rînd, indicii de utilizare
Ia o serie de .utilaje cum sînt
troliile şi betonierele, sînt milei.
Apoi, pe acest şantier, din lipsa
centralizării a o serie de utilaje
cum sînt cele de pregătirea mor­
tarului şi betonului, se foloseşte
mînă de luoru multă, care ar
putea fi folosită la alte lucrări.
Măsuri pentru noul an
In anul acesta, sarcinile şan­
tierului din Călan, sînt cu mult
sporite. Numai în trimestrul I
se prevede realizarea unui vo­
lum de lucrări de 2.350.000 lei.
De asemenea, în planul de pro­
ducţie aii primului trimestru, se
La Hunedoara s-a deschis cursul
de pregătire pentru viitorii
m uncitori-ele vi
In ateiste zile, la Şcoala me­
die serală din Hunedoara, a în­
ceput să funcţioneze oursul de
pregătire al viitorilor muncitori-
elevi. ba cursori participă un
mare număr de tineri de la
"G.S.H. şi I.G.S.H., dornici să-şi
ridice nivelul de cunoştinţe.
Faţă de anul trecut, numărul
muncitorilor care urmează
cursul de pregătire de pe lingă
şcoala medie . seral ă, este ou mult
mal mare. E drept că şi comisii­
le de selecţionare din cele două
mari întreprinderi hunedorene,
au muncit mult mai organizat,
cu mai mult simţ de răspun­
dere.
Qoimisiâ de selecţionare de la
G.S.H., îndruimlată în perma­
nenţă de către comitetul de par­
tid al combinatului, a început
munca de recrutare şi selecţio­
nare a muncitorilor-elevi în
mod organizat. Pentru a res­
pecta prevederile hotărîrii parti­
dului şi guvernului ou privire
la selecţionarea celor mai me­
rituoşi tineri, comisia din com­
binat a format subcomisii pe
fiecare secţie, din oare fac p'ar-
te şeful de secţie, secretarul or­
ganizaţiei de bază şi preşedinte­
e urmele materialelor puUbli cate
„Aprovizionarea
Sub’ acest titlu, în zia-
rid nostru nr 1.544 din
10. XII. 1959 a fost cri-
ticat faptul că în principale­
le centre din regiune există o
slabă preocupare pentru buna
deservire a populaţiei ou bute­
lii cu aragaz atît din partea de­
pozitelor „Competrol" cit şi a
sfaturilor populare.
In răspunsul trimis redacţiei
noastre, baza nr. 8 din Timişoa­
ra1, arată că cele relatate în ar­
ticol sînt juste şi că pentru li­
chidarea lipsurilor semnalate
s-au luat măsurile necesare. Re-
terilor la înfiinţarea de noi de­
pozite „Competrol" în principa­
lele centre industriale, se arată
că în anul 1960, se prevede con­
struirea' unui depozit în Gugir
unde să se desfată produsele pe­
In ce priveşte problema trans­
portului buteliilor la domiciliu,
sfaturile populare orăşeneşti
răspund că problema este justă
şi că despre acest lucru, au mai
iest sezisate. La Hunedoara, bu­
năoară, această problemă a fost
discutată şi în cadrul unei se-
sium.
Gu toate că sfaturile populare
?SOCOOüOOGOOQOOOOOOCXXXXîOO seara, ceaţă.
prevede ca productivitatea mun­
cii pe cap de muncitor să fie de
fie redus cu 1,5 la sută. Aceste
cifre au fost discutate în cadru! peratura staţionară.
echipelor de pe şantier. Con­
încă de pe acum au fost lu­
ate unele măsuri. Astfel, şantie­
rul are asigurate toate materia­
lele necesare (var, ciment, că­
rămidă şi ţiglă). De asemenea,
se preconizează, să se freacă Ia
organizarea de staţii centraliza­
te pentru pregătirea betoanelor
şi mortarului. Pentru transportul
mortarului la locurile de muncă,
se preconizează montarea unei
staţii de compresoare de 6 m.
pe oră. In ce priveşte cointere­
sarea materială a tuturor mun­
citorilor, se va introduce în a-
cest an acordul global. Pentru
reducerea braţelor de muncă la
lucrările de săpături în special
la lucrările edilitare se preco­
nizează ca acestea să fie făcute
mecanizat.
Toate aceste măsuri vor duce
în mod sigur la realizarea unui
ritm rapid de lucru şi la redu­
cerea preţului de cost.
Considerăm însă că pentru
antrenarea tuturor muncitorilor
la înfăptuirea acestor măsuri, cît
şi la descoperirea rezervelor in­
terne, este necesar ca conduce­
rea şantierului să întocmească
un pIam de măsuri tehnico-orga-
ni.ratorice. întocmirea unui ase­
menea plan de măsuri — lucru
care pînă acum nu a fost făcut
— cu obiective concrete şi ter­
mene de execulare, va asigura
traducerea în viaţă a sarcinilor
de plan.
V. FUR1R
le comitetului sindical de sec­
ţie. Oamenii oare compun aceste
subcomisii, cunosc pe fiecare
muncitor, puterile lui de muncă,
realizările î.n producţie, pers­
pectivele. Astfel, au putut fi se­
lecţionaţi cei mai harnici mun­
citori. Lucrând"în felul acesta,
la Combinatul siderurgic din
Hunedoara au fost înscrişi pen­
tru examenul de admitere în
şcoala medie serală mai bine de
300 tineri, dintre care 70 urmea­
ză oursurite de pregătire.
Bine a muncit şi aamisia de
selecţionare de la I.G.S.H. A-
vlnd experienţa anului trecut,
comisia de aloi s-a orientat spre
tinerii oare au obţinut sUccese
în producţie şi care sînt dornici
să înveţe. Iată de ce majorita­
tea celor aproape 140 tineri se­
lecţionaţi pînă acum sînt cei
mai hărnici muncitori. Dintre a-
ceştia, un număr de 70 urmea­
ză oursurile de pregătire.
Selleiaţioniairea'muncitorilor pen­
tru şcoala medie serată, pre-
oum şi pentru cursurile de pre­
gătire a început încă din luna’
decembrie ă anului trecut. O
munlcă mai intensă s-a desfăşu­
rat însă în luna ianuarie a.c.
Şi în timp ce la fiecare secţie
buteliiU
au găsit ca justă critica şi su­
gestiile ziarului, măsurile pen­
tru transportul la domiciliu a
buteliilor ou aragaz întârzie. Aşa
după Cum se vede, din răspun­
surile trimise de sfaturile popu­
lare orăşeneşti Deva. Hunedoa­
ra, Qrăştie, Alba etc., se merge
pe linia celei mai slabe rezis­
tenţe. Ste pun motive că ar fi o
treabă nerentabilă, dar nici un
sfat popular nu a făcut o anali­
ză economică a propunerii zia­
rului de a include în activitatea
I.G.O. şi transportul buteliilor
ou aragaz Ia domiciliu,
Considerăm că faţă de aceas­
tă situaţie, treUuie luate mă­
suri. Să se treacă deîndafă la a-
sigurarea .transportului buteliilor
cu aragaz la domiciliu.
m tL T M M sria m L tâ k
PENTRU 24 ORE:
Vreme rece cu cerul mai mult
noros. Vor cădea precipitaţii
sub formă de ninsoare. Tempe­
ratura între minus 4 — minus
10 grade ziua, iar noaptea între
minus 13 — minus 18 grade.
Vînt potrivit cu intensificări din
partea nordică. Dimineaţa şi
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare şi tem­ rinţii; APOLDU DE SU S: Căi
----------------------------- JCsSJS
DINPÜOGMMUL B E
18 IANUARIE 1960
PROGRAMUL I: 6,15 Emi­
siunea pentru s a te : Veşti de
la corespondenţii voluntari; 7,30
Polci şi mazurci; 9,30 „Un tă­
ciune şi-un cărbune“ : „Lampa
lui Aladim", dramatizare după
„1001 de nopţi"; 11,03 Muzică
de estradă; 12,25 Pagini din
povestirea „Om ou om prieten“
de Boris Polevoi; 13,05 Cântece
de pace; 14,25 Romanţe de Te-
zar K iui; 15,10 Muzică uşoară;
16,45 Cântă Ştefan Lăzărescu;
18,30 Reportaj; 19,15 Teatru la
microfon: „Angello“ (Tiranul
Padovei) de Victor Hugo; 21,09
M uzică; 22,30 Concert de es­
tradă; 23,12 Sonata în Si be­
mol major de Schiibert.
PROGRAMUL II: 14,07 Din
cântecele de luptă ate popoare­
lor; 14,30 Muzică uşoară; 16,15
Gîntecul săptămânii; 16,30 Vor­
beşte Moscova!; 17,25 Sfatul
medicului la co p il; 18,05 Din
cântecele ţărănimii noastre mun­
citoare ; 19,00 Din muzica po­
poarelor; 19,45 Tribuna Radio:
„Problema Berlinului Occiden­
tal cere rezolvare“; 20,20 Noapte
bună copii; 21,15 Muzică u-
şoâră romînească ; 22,00 Frag­
mente din legenda dramatică
„Damnaţiunea lui Faust“ de
Berlioz; 23,15 Concert de mu­
zică uşoară.
Pag. 3
de la' combinat şi I.G.S.H. sd
alcătuiau listele cu cei dornici
să înveţe, conducerea şcolii me­
dii serale chibzuia asupra creă­
rii de condiţii pentru buna des­
făşurare a cursului de pregătire,'
se!edţion;areă cadrelor didactico
etc. S-a stabilit oa aceste
oursuri să se desfăşoare la şcoa­
la medie din. O.M. în patru zile'
din săptămână, iar grupele de
elevi să funcţioneze pe şchiin-
buri. S-au luat de asemenea
măsuri pentru încălzirea1 săli­
lor, Curăiţeinte' e|te. Irt general,
tinerilor oare frecventează cursu­
rile de pregătire, li s-au creat
condiţii bune de învăţătură.
, V. Albu
Sf3re?d® se0?e*
18 IANUARIE 1960
DEVA : Marile fam ilii; ALBA
IULIA : Moştenire îirsîngerată
Căsătoria Lorentz ; BRAD : Ani.
de zbucium; ILIA: 12 rezul­
tate exalcte ; HAŢEG : Umbrelă
sfîotutui PetrU; HUNEDOARA:
Nunta lui Figaro; ORĂŞTIE:'
In zgomotul roţilor; Fata cu ul­
ciorul ; PETRbŞANI f Viaţa e
în mîirrl© ta le ; Abuz de încre­
dere ; S E B E Ş : Vizita lui N.S.
Hritşciov în America ; SIMERIA:
Oraşul liber; BARU MARE:
In misiune specială ; LONEA :
Ultima aventură a lui Don Jtian;
•TEJ-UŞl'-fo >. Prietenul regăsit;'
ZLATNA: Intre noi părinţii;’
APOLDU DE S U S : Căi greşi­
te ; CĂLAN: O slujbă impor­
tantă.
• 10 IANUARIE 1960
DEVA: Marile fam ilii; ALBA
IULIA : Moştenire însîngerată ;
Căsătoria Lorentz ; BRAD : Ani
de zbucium; ILIA: 12 rezul­
tate exacte ; HAŢEG : Umbrelă
sfântului Petru; HUNEDOARA:
Soarta Unui om ; ORaŞTIE :'
In zgomotul roţilor; Fata cu
ulciorul; PETROŞANI: Primă­
vara ; Abuz de încredere ;•
S E B E Ş : Vizita lu N.S. Hruş-
ciov în America; SIMERIA:'
Oraşul liber ; BARU MARE :'
In misiune specială ; LONEA :
Ultima aventură ă lui Don
Juau; T E IU Ş: Prietenujl re­
găsit ; ZLATNA; Intre noi pă­
greşite.
19 IANUARIE 1960
PROGRAMUL I : 6,30 „Zori
dc zi", program de muzică u-
şoară ; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 9,30 Din creaţia scriito­
rului su d -american Horacid
Qüiroga ; 10,21 Melodii popu­
lare româneşti; 11,45 Radio-Pri­
chindel : „Gazeta pădurii" ; 12,40
Ţări şi popoare: Etiopia ; 14,00
Concert popular; 15,45 Din fol-
alorul popoarelor; 16,15 Vor­
beşte Moscova ! ; 18,00 Revista
economică Radio: Buna întreţi­
nere a maşinilor şi utilajelor ;
19,05 Limba noastră — vorbeşte
Acad. prof. Al Graur ; 20,20
„Noapte bună copii“ ; 21,30
Frumuseţile patriei oglindite în
operele scriitorilor noştri ; 22,30
Muzică uşoară ; 23,00 „Pagini
din istoria muzicii“.
PROGRAMUL II: 14,07 „Sla­
vă partidului", Program de cîn-
tece ; 15,00 Melodii populare
româneşti ; 16,15 Piese vocale
de tineri compozitori romîni ;'
17,30 Emisiune muzicală pen­
tru copiii; 18,30 Muzică popu­
lară romîneaiscă ; 19,30 Opera'
„Kneazitl Igor“ de Borodin ;
23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI : 5,00;
6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;'
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52'
(programul I) 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00; (progra­
mul II).