Page 45 - 1960-01
P. 45
| Bibliatec PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Conferinţe ale organizaţiilor
!i peqiona‘2
7hVu n ^ o ..•
maisocialismului raionale şi orăşeneşti de partid
Ieri şi-au început lucrările în domeniul învăţămîntulul şl tori, Ingineri, tehnicieni, colecw
conferinţele raionale de partid
Alba, Haţeg şi Ilia. culturii. tivişti şi intelectuali.
Conferinţa orăşenească de par
6a delegaţi la conferinţe par Din partea Biroului Comite«
ticipă muncitori, ingineri, teh tid Deva îşi desfăşoară lucră
nicieni, ţărani colectivişti şi în rile în sala festivă a Sfatului tutui regional de partid partici
tovărăşiţi, învăţători şi profe popular regional. Printre dele
sori, medici şi alţi oameni ai gaţi şi invitaţi care participă pă tovarăşul Ioan Ardeleanu, se
muncii' precum şi conducători la conferinţă, se află tovarăşii
ai organizaţiilor de stat, econo Dumitru Dejeu, preşedintele Co cretar al _ Comitetului regional
mice şi obşteşti. mitetului executiv al Sfatului
popular regional, Sabin Botici, de partid.
Din partea Biroului Comite directorul Trustului minier Deva,
tului regional de partid, parti Olimpia Cărpinişan, preşedintele Darea de seamă asupra acti
cipă tov. Aurei Bulgărea — la Tribunalului popular orăşenesc
4 pagini 20 bani Alba Iul ia, Andrei Cervencovici şi alţi conducători ai institu vităţii Comitetului orăşenesc de
la Haţeg, iar la Ilia tov. Baitazs ţiilor şi organizaţiilor economi
Anul XII Nr. 1575 Duminică 17 ianuarie 1960 gmLuamaaTOcascassnaCTsn Rudolf. ce şi de stat regionale, munci partid â fost prezentată de către
Dările dc seamă asupra acti tov. Fedoranioi Ladislau, prim-
vităţii comitetelor raionale de
partid.au fost prezentate de to seoretar al Comitetului orăşenesc
varăşii Ştefan .Boureanit, prim-
lefi, in pepita noastră secretar al Comitetului raional de partid. '
de partid Alba, Teodor Midie-
şan, prim-seoretar al Comitetu Lucrările conferinţelor raiona
lui raional de, partid Haţeg şi'
Dumitru Ţogoie, prim-secretar, le şi a conferinţei orăşeneşti de
al Comitetului raional de par
tid Ilia, ' partid Deva continuă' şi în
Pe baza dărilor de seamă cursul zilei de az:.
prezentate, comuniştii analizea
Piese trimise minerilor ză multilateral ¦activitatea orga
nelor şi organizaţiilor de partid
In cursul zilei de ieri, co lectivul Uzinei de reparat utilaj j în ce priveşte viaţa internă de M \m \ REPEDE
partid,- îndeplinirea sarcinilor
•minier din Petroşani a trimis zeci de repere confecţionate de{ planului de stat .în.-industrie-şi -------M A I l E F I C A C E
agricultură, adoptă măsuri pen
' ei minerilor din Petrila, Lupeni, Uricani şi Aninoasa. 1 tru întărirea continuă a organi In ottrsul anului 1960 este prevăzută darea în exploatare a
zaţiilor de partid, pentru creş aducţiunii principale de apă de răcire la termocentrala Paro
La mina Petrila, au fost expediate tuburi de aeraj şi di- , terea producţiei industriale şi a- şeni'. Construcţia acestei lucrări hidrotehnice care, pusă în func
gricole, lărgirea şi consolidarea ţiune, va avea un efect deosebit în sporirea eficacităţii econo
Iferite piese de schimb necesare maşinilor miniere. La celelalte\ sectorului socialist al agricultu mice a investiţiilor la Paroşeni, a început In anul 1954 şi este
rii, pentru îmbunătăţirea muncir planificată să intre în funcţiune în trimestrul III al anului 1960.
iexploatări: Lupeni, Uricani şi Aninoasa, au fost trimise trenării
obiectiv este sporirea producţiei Prin intrarea în funcţiune a acestei lucrări, care va capta
1de roţi, statoare pentru pompe, cuzineţi şi segmenţi. de metal. apele Jiului şi va permite funcţionarea în circuit mixt, se vor
realiza anual economii de peste 9.500.000 kwh. anual la consu
Acţiuni patriotice derabilă a spaţiului necesar Tinărul mecanic de locomotivă Francisc Matyuga de la Respeciă cuvînfu! dat mul propriu tehnologic, prin oprirea unor pompe de pe actualul
unui atelier de coafură pen Atelierele centrale Gurabarza aplică în practică cu bune rezul circuit hidrotehnic. La consumul specific, prin îmbunătăţirea vi
In cursul zilei de ieri, In tru femei. tate cunoştinţele pe care le-a căpătat în timpul şcolii pe ca Cînd au primit cifrele de plan dului în condensatoarele turbinelor, se vor realiza anual pentru
raioanele Petroşani, Hunedoa re a terminat-o recent. pe anul 1960, larninatorii hune- fiecare procent mărit de vid, Unind seamă de coeficientul de
ra şi Orăştie, au avut loc nu Bihnţ rodnic doreni s-au angajat să depăşeas utilizare a puterii instalate, o economie de circa 3.500 tone
meroase acţiuni de muncă pa In clişeu : Francisc Matyuga, gata de drum. că lună de lună planul de pro combustibil convenţional.
triotică ale tineretului. Tot în cursul zilei de ieri, ducţie. Bilanţul primei jumătăţi
a avut loc la Simeria o şe eosasExssasssm gB3BggsBaaKa»i de lună din noul ah, ne arată In afară de acestea, odată cu intrarea în funcţiune a aduc-
Mobilizaţi de organizaţia dinţă de analiză a activită că îşi respectă cuvînful dat. ?¦Uimii, principale, care este pre văzută cu un decantor de mare
U.T.M., tinerii din aceste ra ţii colectivului ¦ spitalului La C. S. Cele 744 tone laminate produse (. capacitate, se va mări gradul de siguranţă în funcţionare şi
ioane au muncit cu multă în C.F.R. din localitate pe anul în afara planului la laminorul
sufleţire pentru colectarea u- 1959. Din darea de seamă Hunedoara de 800 mm. şi cele 1.066 tone se va \evita uzura prematură a instalaţiilor. Aceasta prin folosi
nei mari cantităţi de fier ve prezentată de tov. Vasile O- laminate-produse peste plan la rea unei ape. decantate de_impurităţile ce se găsesc azi Intr-un
chi şl pentru înfrumuseţarea prean, medicul şef al spitalu Pentru furnale lizările anului trecut. Furnaliş- bluming, confirmă cele de mai procent ridicat în apele Jiului (şlam plus steril) provenite de
oraşelor şi întreprinderilor. lui, cît şi din discuţiile purta tii şi oţelarîi au găsit însă sufi sus. (¦ la preparaţia Lupeni. ' /
te, a reieşit că în anul trecut, Cocsarii şi âgiomeratoriştii hu- ciente rezerve pentru ducerea la $ Executarea acestei importante construcţii era posibilă (dacă
Spectacol s-au repurtat succese deosebi nedoreni, ştiind că sporirea pro îndeplinire a acestei sarcini de ( se alocau fondurile necesare) în doi trei ani.
te¦în munca acestui colectiv. ducţiei de fontă depinde în ma mare răspundere.
Ieri seară, la orele 20,30, ’Astfel, în perioada de epide re măsură de ei, şi-au intensi O mare lipsă în această problemă se manifestă şi în pre
în sala cinematografului „Fi- mie gripală, corpul medical ficat eforturile. Ga urmate, ei In prima jumătate a lunii ia zent prin faptul că la fixarea termenului de dare în funcţiune
Umon Sîrbu” din Deva, an de aici, prin acţiuni active, au reuşit să livreze ,furnalelor nuarie, furnaliştii de la cele nu s-a ţinut seama de stadiul a dual al realizărilor fizice şi valo
samblul Teatrului de stat de a acordat asistenţă medicală cu 1.218 tone şi respectiv, 2.403 două secţii furnale, au livrat în rice, din care cauză termenul de punere în funcţiune în trimes
^ estradă, a prezentat pentru la peste 2.800 de pacienţi. Tot tone mai mult cocs .şi aglome afara planului mai bine de 1.230 trul III este nemobilizator pen tru unitatea de construcţii ( Gru
participanţii la conferinţa oră în această perioadă, s-a a- rat decît prevedea planul celor tone fontă, de bună calitate. pul 1 şantiere Paroşeni, din cadrul Trustului de construcţii şi
şenească de partid, spectaco cordat o atenţie deosebită per 15 zile. montaje energdice-Bucureşti) şi mai mult, sub posibilităţile
lul „Noroc Tinereţe sonalului de la sionurant•a cir- Colectivul oţelăriei Martin de execuţie.
culaţiei, efectuîndu-se în acest Acesta este un succes deose or. 2 a acordat o deosebită a-
Spectacolul s-a bucurat de scop peste 2.300 de consul bit de valoros, mai ales dacă tenţie, în această perioadă, ela De asemenea, în sarcina de plan de lucrări capitale a ter
o caldă apreciere. taţii. ţinem seama că jurnaliştii a- borării' de cît mai multe şarje mocentralei nu s-a fixat darea în funcţiune parţială a aduc-
precîază ‘cocsul şi aglomeratul ţiunii, lucru pe deplin posibil de realizat la 1 februarie 1960
Un nou local Curs de instruire primit ca' fiind de cea mai bună rapide şi utilizării__Immaximv' ? şi care poate îmbunătăţi condiţiile de exploatare ale termocen
calitate. tralei.
In cursul zilei de ieri s-au In cursul zilei de ieri, s-a a cuptoarelor. Fiind bine apro
ierminat lucrările de amena încheiat cursul de instruire a Acolo unde Vorbind de întîrzierea lucrărilor, este cazul să amintim
jare a unui nou local de fri brigadierilor zootehnişti din se plămădeşte metalul vizionaţi cu toate materialele ne că aceasta se datoreşte în mare măsură şi Uzinelor metalurgi
zerie pentru bărbaţi, frizerie gospodăriile colective, care a ce „Progresul“ Brăila, care nu respectă contractele încheiate
ce funcţionează pe Ungă coo avut loc la Geoagiu-Băi. Timp Pentru anul 1960, atît pro cesare, ei au produs peste pla ' cu I.C.T. Paroşeni şi care au livrat echipamentul contractat
perativa . „Munca colectivă" de 6 zile, ingineri şi tehnicie ducţia de fontă cît şi cea de pentru baraj cu întirziere de aproape un semestru. De aseme
din Simeria. Localul eite în ni zootehnişti,. au expus lecţii oţel trebuie să înregistreze o nul primelor 15 zile din luna nea, nici azi nu s-au livrat toate furniturile complecte.
zestrat cu mobilier nou. Va despre întreţinerea şi hrăni- creştere apreciabilă faţă de rea
loarea tuturor lucrărilor de a- rea animalelor, posibilităţile ianuarie 3.900 tone de oţel. In- Faţă de situaţia existentă
menajare se ridică la peste obţinerii unei producţii mari considerăm că este necesar, în
10.000 lei. Prin amenajarea de lapte, avantajele nutreţului registrînd acest succes, harnicii scopul măririi eficacităţii econo
acestui, local, s-au creat posi murat si altele. mice a investiţiilor la I.C.T.
bilităţi pentru mărirea consi- oţelari de aici au trecut în frun Paroşeni, a îmbunătăţirii coridi
fiilor de funcţionare ale centra
tea întrecerii dintre secţiile lei şi a reducerii unor cheltuie
li de investiţii, să se reanali-
combinatului, întrecere al cărei zeze această problemă în spiri
tul directivelor plenarei C.C. al
Oamenii muncii din regiunea noastră au primit cu satisfacţie P.M.R. din 3-5 decembrie 1959.
/ ^VVVNWVWVV y „ -\/W W V W \y yVWWS Ing. GH. MILIŢESGU
noua iniţiativă de pace a [Jniunii Sovietice director
Ing. R. MUNTEANU
inginer-şef adjunct
l.G.T. Paroşeni
La noua ofelărie Martin d in Hunedoara Privim cu încredere viitorul!
Sîntem pe platforma oţelăriei Mar prem al U.R.S.S., publicat de ziarul Hotărîrea Sovietului Suprem al două sisteme sociale, victoria va fi ob îiu z. z a I
tin noi din Hunedoara. Limbi de foc „Scînteia". Cu toţii s-au bucurat au ILR.S.S. de a reduce din nou efecti ţinută de orînduirea socialistă.
îmbracă cuptoarele, vrînd parcă să le zind uriaşele succese ale poporului vul forţelor armate ale Uniunii Sovie Tractor nou...
mistuie pentru totdeauna. Pentru oţe sovietic. tice a produs o puternică impresie în Noi, muncitorii feroviari, am obţinut
lari nimic deosebit. Totul este în or rîndul muncitorilor de la Atelierele succese importante în producţie. In Construcţia noului oraş
dine. Unii încarcă cuptoarele cu fon După ce citirea s-a terminat, oa C.F.R. Simeria. Fiecare dintre noi am acest an, prin munca noastră, vom
tă. alţii se luptă cu desfundarea şti- menii au discutat pe marginea ei. tu simţit că această măsură luată de face ca succesele să fie şi mai mari. [ muncitoresc Călan este o
cului, pentru a da drumul altor tone telarul Karamalis a spus : partidul şi guvernul primului stat so Sarcinile sporite ale anului 1960 vor fi
de oţel. cialist. din lume, va avea un puter îndeplinite înainte de termen şi depă t treabă nouă. Dar, şi aici, 3
! Oţelarii din echipa prim-topitorului — Iniţiativa de pace a Uniunii So nic ecou în rîndul oamenilor iubitori şite. In condiţiile de slăbire a încor
Karamalis dau ultima şarjă din schim vietice constituie încă o dovadă că de pace din lumea întreagă. Reali dări internaţionale şi consolidare a t au început să apară lucruri 1
bul nopţii de 15 ianuarie 1950. Au poporul sovietic luptă pentru conso zările obţinute în primul an al septe- păcii, munca noastră se desfăşoară
mai elaborat încă 50 tone de oţel pes lidarea păcii în lumea întreagă. Iată. nalului şi măsurile luate de guvernul mai cu spor, privim cu încredere vii L „vechi“. ^
te plan. în timp ce capitaliştii luptă pentru sovietic pentru întărirea păcii între torul !' f LE7ZsLteV UvUoJrbU Ua UdCe UtrUaVcLtUoIrUuIl S1
crearea de noi baze militare, pentru popoare, umple de bucurie şi mîndrie
Intr-un scurt răgaz. Teodor Kara pregătirea unui nou război mondial, inimile noastre. Noi ştim că lagărul Salutăm din toată inima hotărîrea [ rutier U.T.O.S. nr. 65.112 ^
malis a chemat în cabină pe toţi o- poporul sovietic a trecut la micşora socialismului şi al păcii a devenit in Sovietului Suprem al U.R.S.S. pentru
ţelarii, l-a privit încrezător, le-a zîm- rea efectivului forţelor sale armate cu vincibil. In aceste condiţii, munca noa reducerea efectivului forţelor armate l Dv. cu remorcă.
bit şi Ie-a sp u s: încă 1.200.000 de oameni. stră poate fi îndreptată spre producţia ale Uniunii Sovietice şi ne angajăm
de bunuri materiale pentru societate. să depunem toate eforturile pentru în t Proprietarul acestuia este
— Citim ceva foarte important. Noi, oţelarii, primim cu mare sa Aşa cum tov. N. S. Hruşciov a ară tărirea economică a statului nostru,
S-au adunat în jurul lui, curioşi să tisfacţie această nouă iniţiativă de tat în raportul prezentat la Sesiunea pentru înfăptuirea hotărîrilor partidu L Baza de utilaj pentru 3
afle noul. Toţi au ascultat cîteva ex pace a Uniunii Sovietice. Dînd oţel Sovietului Suprem al U.R.S.S. în în lui şi guvernului nostru,
trase din raportul tovarăşului N. S. inai mult şi mai bun. noi ne vom trecerea economică paşnică dintre cele o IOAN FLOREA r transport a T.R.C.b.H. 3
Hruşciov la sesiunea Sovietului Su strădui să întărim pacea, fericirea oa
menilor. montator la Atelierele G.F.R. [ Tractorul cu remorcă şi
Simeria
l tractorist’ ă fost repartizat
1!Cj să lucreze¦ pe acest san-
fier la trasportul agregate-
[ . lor din. albia rîului Strei.
t Un timp, a făcut treabă J
Gheorghe Vesa este strungar la secţia IlI-a a fabricii chimice din [• şi tractorul şi traatoris-
Orăştie. Datorită priceperii de care a dat dovadă i s-a încredinţat exe
cutarea pieselor de mare precizie. Pentru conştiinciozitatea ou care mun l tul. Dar acum, de aproape 3
ceşte lună de lună el a fost declarat fruntaş în producţie.
Pentru şsnetenîe între popoare t două luni, tractoristul s-a 1
Iată-I în clişeu măsurînd o. piesă.
I îmbolnăvit şi a plecat in ^
Cu interes deosebit am citit in pre nerile Uniunii Sovietice făcute anul tre- J- concediu. ^
să şi am ascultat ia- radio raportul ¦cui. la O.N.U., pentru dezarmarea ge
prezentat de N. S. Hruşciov la Se nerală şi totală. Noua reducere a efec [ Tractorul este sănătos. 3
siunea Sovietului Suprem al U.~R.S.S. tivului forţelor sale armate, confirmă
cu privire la noua reducere unilaterală încă o dată că Uniunea Sovietică pă Unde mergem astăzi? ‘ Dar a fost pus la un regim 3
cu 1.2067000 oameni a forţelor armate şeşte ferm pe calea destinderii încor
sovietice. Pe toţi oamenii cinstiţi ca dării internaţionale, pe calea păcii. j sever de... ploaie, zăpadă, 1
re doresc pacea şi înfrăţirea intre po
poare, ii bucură realizările obţinute de Vrem să trăim o viaţă creatoare, rt . nonrro\i .şci/. gnenr. )
oamenii sovietici in toate domeniile de şi aceasta se poale realiza numai prin
activitate. Anul 1959, a fost un an înlăturarea pericolului unui nou război • Societatea pentru răspîndirea • La orele 16, Teatrul de păpuşi t Cum ?!
rodnic in construirea comunismului in şi prin întărirea prieteniei intre po ştiinţei şi culturii subfiliala Petroşani, „Prichindel" din Alba lulia prezintă
Uniunea Sovietică şi a socialismului poare. în colaborare cu filiala AS1T, organi în sala teatrului din localitate cea de t De la plecarea tracto-
in ţările de democraţie populară. El a zează astăzi la orele 10 în sala clu a 28-a premieră cu piesa „Micii muş
deschis de asemenea perspective largi Noi, colectiviştii. din Deva, ne an bului C.F.R. din localitate, prezentarea chetari“ de Lizica Muşatescu. j: ristului tractorul cu prici- \
soluţionării unor probleme internaţio gajăm să muncim cu şi mai mult e- conferinţei: „Economia Republicii Popu
nale de mare importanţă pentru întă lan şi să contribuim prin realizările lare Romîne în plin progres tehnic“. • In comunele Draşov, raionul ^ na stă afară, pradă intern- I
rirea şi menţinerea păcii intre popoare noastre la construirea socialismului, Conferinţa va fi prezentată de către Sebeş şi Cîmpuri Surduc, raionul Ilia,
la întărirea păcii şi înfrăţirii intre po tov. inginer Pascu Vainer din Bucu ^ periilor naturii.
Noi. ţăranii muncitori care ne-am poare. reşti. Aceeaşi conferinţă va îi prezen au loc astăzi, adunări publice în care
creat o viaţă nouă în gospodăria co tată şi la orele 16 în sala cinemato I De soarta lui ştiu şi to- 7
lectivă, aprobăm cu satisfacţie propu GRF.GUS ANTON grafului din Uricani. brigăzi ştiinţifice, vor da răspunsuri
vicepreşedinte al G.A.G. „Petofi f. varăşii de la B.U.T. (şef
o Astăzi, la orele 20, în sala Casei la întrebările ţăranilor muncitori.
Sândor“ — Deva raionale de cultură din Sebeş, Teatrul L tov. Opreau). Numai că 5
de stat din Sibiu va prezeula un spec • La căminele culturale din princi
tacol cu piesa „Suflete tari" de Că palele comune (Teiuş, Ighiu etc.) ale j- pe ei, se pare, n'u-i preo- 3
rnii Petrescu, raionului Alba, se va desfăşura as
tăzi faza intefcomunală a concursu [ cupă păstrarea bunului ob
lui echipelor de teatru, eontind pentru
festivalul bienal „I. L. Caragiale“. L stesc.
L Pe bunii' gospodari, con- 1
(¦ structorii de pe şantier, ti ^
l doare însă faptul că acest -I
In clişeu; Prirn-topitorul Karamalis, citind ¦raportul tov. t tractor nou, are prespecti- 3
N. S. Hruşciov. Foto-text: G. GRĂG1UNESCU E- ve de a deveni.,, fier, vechi, jj