Page 44 - 1960-10
P. 44
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr„ 1805
V& XBB
xüX A Jtrvsie A m j & \& ş t i r i ¦ Declaraţia Sui ÜNL 3. Hruşciov
pentru radiodifuziunea cwbană
— NEW YORK 13 (Agerpres). — Intr-o de Nu poate fi intimidat poporul cuban — a de
claraţie făcută pentru radiodifuziunea cubană la clarat N. S. Hruşciov — pentru că el se bucură
11 octombrie 1960, N. S. Hruşciov a spus prin de sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de
tre altele: pace de pe glob. Poporul sovietic vă urează suc
Dragi prieteni, cetăţeni ai Cubei libere şl in cese, dîrzenie şi curaj în măreaţa voastră operă
Lucrările Adunării Generale a (X N. U. dependente ! Ailîndu-mă pe continentul ameri
can, în Statele Unite ale Americii, atît de a- de înnoire a patriei.
proape de voi, îmi face o deosebită plăcere să Poporul biruitor trebuie să învingă multe
salut poporul cuban, guvernul său revoluţionar,
^00000<X>00<><>00<><><X><>0<><X><><X><><>000<X><><><><XXX><><;<><><>C "000C >00C X X X >0«>00000C ><X >000<X >0<X X X X >0O O <X X >000i?0<X >0<>C O < o o o o o o o o greutăţi în calea sa. Trebuie să-şi organizeze
economia. Oamenii doresc nu numai victoria
pe eminentul revoluţionar al Cubei, primul mi
Şedinţa din după-amiaza zilei de 12 octombrie nistru Fidel Castro. politică şi organizarea democratică a ţării, ci
ei doresc şi ca cerinţele lor materiale să fie sa
Cu numai cîtva timp în urmă m-arn întîlnil tisfăcute tot mai deplin. Aceasta necesită o
NEW YORK 13 (Agerpres). — Co turor ţărilor şi popoarelor coloniale. potriva examinării proiectului de în Comitetul Politic a proiec cu el şi cu ceilalţi delegaţi ai Republicii Cuba muncă serioasă şl dîrză, experienţă de organi
respondenţă specială. La şedinţa ple Unde se poate face o declaraţie cu Declaraţie Ia şedinţa plenară. El tului Declaraţiei U.R.S.S. cu pri în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiu
nilor Unite. In cursul întîlnirilor cu Fidel Cas zare, cadre pregătite.
tro am reuşit să discutăm despre multe lu
nară din după-amiaza zilei de 12 oc aşa o greutate dacă nu la şedinţa s-a dedat la atacuri grosolane vire la colonialism şi cu atacuri cruri şi am stabilit că în principalele probleme Duşmanii — a continuat N. S. Hruşciov —
tombrie a Adunării Generate a O.N.U. plenară a Adunării Generale ? împotriva ţărilor de democraţie popu calomnioase la adresa ţărilor so ale relaţiilor internaţionale punctele de vedere folosesc toate mijloacele pentru a submina re
a continuat examinarea problemei cu lară. cialiste, el a lăsat să se în ale Uniunii Sovietice şl Cubei coincid. voluţia. Ei calomniază poporul, pe conducători,
privire la succesiunea punctelor de pe Fără a aduce nici un argument cît ţeleagă că în timpul votului îşi va republica, şi desfăşoară o activitate subversivă.
ordinea de zi a cetei de-a 15-a se de cît convingător în apărarea pozi In acest moment reprezentantul putea modifica hotărîrea iniţială. Uniunea Sovietică şi Cuba depun eforturi
siuni a Adunării. La început s-a dis ţiei sale de neadmitere a discutării R.P.Romîne, Eduard Mezincescu, a pentru a obţine destinderea încordării Interna Dar dacă poporul cuban va fi solidar, dată
cutat propunerea U.R.S.S. cu privire problemei colonialismului la şedinţa luat cuvîntul cerînd ca reprezentantul NeIăsîndu-1 pe reprezentantul S.U.A. ţionale, dezarmarea generală şi totală sub un veţi fi strîns uniţi, dacă veţi fi devotaţi guver
la necesitatea examinării la şedinţa plenară, reprezentantul Noii Zeelande Filipinelor să fie adus la ordine. să-şi termine replica calomnioasă, a strict control internaţional. Uniunea Sovietică se nului vostru revoluţionar, dacă veţi fi organi
plenară' a Adunării a problemei acor a propus ca această problemă să fie Consider, a spus Eduard Mezincescu, luat cuvîntul delegatul R. P. Roniîne, bucură că delegaţia cubană Şi-a ridicat glasul zaţi, vă veţi atinge ţelul şi veţi învinge.
dării independenţei ţărilor şi popoare examinată de Comitetul nr. 1. că aici nu este un forum pentru ca E. Mezincescu. El a cerut preşedinte în numele poporului său în favoarea încetării
lor coloniale. lomnii ia adresa membrilor O.N.U., lui să asigure respectul tuturor ţări depline şi definitive a robiei coloniale, în fa F. inutil să vă mai dau asigurări, dragi prieteni
M. Tarabanov, locţiitor al ministru a ţărilor suverane. Preşedintele nu lor membre. In O.N.U. fiecare ţară are voarea libertăţii pentru toate popoarele care
Primul a luat cuvînt şeful delega lui Afacerilor Externe al Bulgariei, a trebuie să admită astfel de insulte. drepturi egale cu ale celorlalte, inclu trăiesc pe pămînt. că popoarele Uniunii Sovietice sînt de partea
ţiei sovietice, N. S. Hruşciov, preşe sprijinit cu hotărîre propunerea Uniu siv cu ale S.U.A. Cer preşedintelui, cu voastră. Nu numai astăzi, ci şi în decursul întregii
dintele Consiliului de Miniştri al nii Sovietice de a se discuta la şedin Ca răspuns la această observaţie toate că nu reprezintă decît o majori Oamenii sovietici se bucură de eliberarea Cu
U.R.S.S. Importanţa excepţională a ţa plenară a Adunării Generale proiec justă, preşedintele s-a făcut că nu tate de şase voturi, a spus Eduard bei de sub jugul monopolurilor imperialiste. Am voastre lupte pentru independenţă vom îi ală
problemei eliberării omenirii de rîn- tul sovietic de Declaraţie cu pri şi-a dat seama de caracterul jigni Mezincescu, să asigure ca lucrările să sprijinit, sprijinim şi vom sprijini lupta voastră turi de voi. Cred că nu este necesar să vă asi
duielile coloniale ruşinoase, reminis vire Ia acordarea independenţei tor al discursului delegatului filipi- se desfăşoare cu demnitate şi impar pentru independenţa politică şi economică, pen gur de acest lucru, vă daţi singuri foarte bine
cenţe ale trecutului, a spus el, trebuie ţărilor şi popoarelor coloniale, nez. ţialitate. Aţi încercat să împiedicaţi pe tru ridicarea bunăstării poporului. seama de aceasta.
să fie evidentă pentru oricine. Aduna repoezentanţii fostelor ţări coloniale
rea Generală trebuie să-şi dea seama Subliniind necesitatea lichidării ime In continuare s-a dat din nou cu să-şi exprime părerea şi aţi favorizat De aici, din New York, vă salut din toată
cu toată răspunderea că dacă nu se diate a robiei coloniale, reprezentantul vîntul delegatului filipînez. pe reprezentanţii puterilor colonialiste, inima, salut guvernul vostru în frunte cu eroul
Bulgariei a declarat că, încercînd să neînfricat Fidel Castro.
transfere discutarea acestei probleme Apoi a cerut cuvîntul N. S. Hruş
¦ !!Ml!!|!!"1!ipţlitel -
iau măsurile cele mai urgente, colo Comitetului nr. 1, colonialiştii speră ciov, şeful delegaţiei sovietice. El l-a permiţîndu-le să insulte pe reprezen Cuvîntarea. lut Masser
nialismul este capabil să pricinuiască că vor evita adoptarea unor hotăriri condamnat cu hotărîre pe preşedintele tanţii altor state membre ale O.N.U.
încă multe nenorociri şi victime, să concrete şi prin aceasta vor prelungi Adunării pentru că l-a întrerupt gro Reprezentantul S.U.A. a declarat aici sai A d u n a re a N a ţio n a la a R . A. U.
distrugă încă multe milioane de vieţi, existenţa sistemului colonial odios. solan pe reprezentantul Gongoului cu că vine să-şi explice votul. Ge fel de
să producă conflicte armate şi răz capitala la Brazzaville, atunci cînd a explicaţie este aceasta care constă în
Reprezentantul Guineei a amintit că vrut sâ dea citire telegramei locui calomnii •şi minciuni la adresa unor
boaie, punînd în primejdie pacea şi delegaţii ţărilor occidentale se pro torilor din Kabinda, şi în acelaşi timp ţări ? Desigur senatul american poate CAIRO 13 (Agerpres). — La sub orice pretexte s-ar între nite de a vedea ţările africane
securitatea nu numai în unele regiuni nunţă împotriva discutării pro nu a curmat născocirile calomnioase discuta organizarea unei aşa-numite 12 octombrie preşedintele Nas- prinde ele. Un exemplu al a- libere şi că R.A.U. va lupta îm
iectului de Declaraţie cu privire ale delegatului filipinez. Şeful guver „Săptămîni a naţiunilor captive”. Dar ser a luat cuvîntul la şedinţa cestor manevre, a spus el, îl potriva oricăror forme şi ma
ale globului pămînfesc, ci şi în în 1a acordarea independenţei po nului sovietic a subliniat că ţările asemenea insulte la adresa unor state sesiunii Adunării Naţionale a constituie evenimentele din Con nifestări ale influenţei imperia
treaga lume. poarelor coloniale sub pretextul că socialiste nu trăiesc din mila pre membre ale O.N.U- nu sînt admise în- R.A.U. El a subliniat îndeosebi go unde imperialismul a încer
discuţiile pe marginea lui ar putea să şedintelui sesiunii sau din mila lui tr-o organizaţie ca Organizaţia Na importanţa iniţiativei lui N. S. cat să folosească steag'ul O.N.U. liste în Africa.
Ironizînd lozincile colonialiştilor cu se transforme în propagandă. Ţăr'te dumnezeu, ci datorită forţei şi inte ţiunilor Unite unde funcţionează prin Hruşciov, şeful guvernului so pentru a-şi camufla acţiunile şi
privire la „libertate, egalitate, fraterni africane, a declarat el, nu se tem de ligenţei popoarelor lor. Nu veţi reuşi cipiul suveranităţii statelor membre. vietic ca la lucrările sesiunii A- Comploturile îndreptate spre Referindu-se la cele două în-
propagandă, îndeosebi cînd este vor să înăbuşiţi glasul poporului, glasul dunării Generale a O.N.U. să subminarea independenţei Con- tîlniri ale sale cu N. S. Hruş
tate“, N. S. Hruşciov le-a numit aiu ba de libertatea popoarelor lor. Indife adevărului, a declarat N. S. Hruşciov. Pierzîndu-şi stăpînirea de sine, Bo- participe şefii de state şi de goului şi unităţii sale naţionale. ciov, şeful guvernului sovietic,
reli ale neguţătorilor şi proprietarilor rent dacă dv. doriţi sau nu acest lu Este timpul să se pună capăt robiei land a bătut atît de tare cu ciocănelul guverne. „Cînd am primit pro Nasser a spus: „In timpul a-
cru, a declarat el, acordarea libertă coloniale şi cu cît o vom îngropa în masă, îneît acesta s-a rupt în bu punerea primului ministru al „Neîncîeplinirea de către Or cestor două întîlniri am avut
de sclavi. Este necesar, a spus el, să ţii popoarelor coloniale este o proble mai repede şi mai adine, cu atît va căţi. Boland a închis pe neaşteptate Uniunii Sovietice. -Nikita Serghe- ganizaţia Naţiunilor Unite a o- posibilitatea să reînnoim con
mă de cea mai mare importanţă, de fi mai bine. şedinţa Adunării, dorind probabil să evici Hruşciov, ca lucrările se tactele noastre prieteneşti ba
smulgem cu hotărîre masca de pe chi oarece este legată de problemele păcii împiedice ca votul să aibă loc în siunii Adunării Generale să se bligaţiilor sale, a subliniat Nas zate pe respectul reciproc fa
pul colonialiştilor şi să scoatem la în întreaga lume. Declaraţia scurtă şi elocventă a lui cursul aceleiaşi şedinţe. desfăşoare la nivelul şefilor de ser, dă posibilitate unor cercuri ţă de opiniile şi convingerile
N. S. Hruşciov a fost aplaudată furtu state, a declarat Nasser, păre acaparatoare sâ ignoreze exis noastre.
iveală adevăratul chip al acelora care Reprezentantul Guineei a arătat că nos în repetate rînduri. Această grosolană acţiune arbitrară rea noastră a fost că această tenţa O.N.U., ceea ce creează o
atitudinea diferitelor ţări ale lumii faţa a preşedintelui a indignat pe majorita propunere merită o deosebită gravă primejdie pentru pace. Primla dintre întllnirile noas
au adus ţărilor înrobite boli, sărăcie, de problema colonială constituie pen Luînd cuvîntul la şedinţă, repre tea delegaţilor care n-au părăsit mult atenţie ca fiind o încercare de Un exemplu al acestui fapt îl tre a fost consacrată discutării
tru popoarele Africii un criteriu de a- zentanţii Marocului, Federaţiei Nige timp sala de şedinţe. a atenua încordarea internaţio constituie problema Algeriei, un problemelor situaţiei internaţio
foamete şi moarte. preciere a diferitelor blocuri din a- riei, Etiopiei, Cubei, Ciprului, Indiei, nală ameninţătoare“. de de peste cinci ani se des nale, evoluţiei lor, precum şi
ceastă lume. Afganistanului, , izraelului şi Venezue- S am avo ln icie făşoară un război sîngeros, în discutării posibilităţilor care se
Cei care şe pronunţă împotriva dis lei au subliniat importanţa discutării fără precedent chiar Evenimentele din Congo, ca timp ce O.N.U. nu poate găsi pot crea ca urmare a lucrări
cutării problemei lichidării sistemului In timp ce unele ţări continuă să proiectului Declaraţiei cu privire re este situat chiar în inima A- forte pentru a opri acţiunile im lor sesiunii Adunării Generale“.
jefuiască popoarele coloniale, reprezen la acordarea independenţei popoa şi la New York fricii, a continuat Nasser, au perialiştilor francezi“.
colonial Ia şedinţa plenară a Adunării tanţii lor vorbesc aici despre nenoro relor coloniale la şedinţa ple constituit şi ele unia din Cauze In ceea ce priveşte cea de-a
cirile aduse de colonialism. Aceasta nară a Adunării Generale. Ei le care au dictat necesitatea Nas'ser a subliniat 'că dezar doua întîlnire, a spus Nasser,
Generate cu participarea şefilor de este o adevărată ipocrizie. au declarat că vor vota pentru participării şefilor de guverne marea este o premisă necesară ea a fost consacrată în pri
guverne, a continuat N. S. Hruşciov, proiectul sovietic de Declaraţie. Numai la lucrările sesiunii Adunării pentru întărirea păcii generale. nţul rînd relaţiilor directe din
Delegaţia Guineei, a declarat el în delegaţii Columbiei şi Marii Britanii Generale, deoarece este în joc El a vorbit apoi în amănunţi tre Uniunea Sovietică şi R.A.U.
demonstrează cît de mioapă este po încheiere, sprijină cu hotărîre proiec au declarat că sprijină propunerea ca însuşi viitorul Organizaţiei Na me despre întâlnirile sale perso „Prietenia care ne leagă de
tul de rezoluţie al Uniunii Sovietice problema colonială să fie discutată de ţiunilor Unite. nale cu şefii guvernelor altor Uniunea Sovietică, a spus el,
litica lor şi cit de inconsistente sînt cu privire la discutarea problemei a- state, subliniind marea lor im este un exemplu de relaţii care
calculele lor. In zadar speră colonia- cordârii independenţei tuturor popoa portanţă pentru lichidarea di trebuie să existe Intre ţări cu
sisteme sociale 'diferite. Aceste
liştii că vor reuşi şă oprească mă
reaţa mişcare a popoarelor asuprite
pentru libertate şi independenţă. Piei-
rea definitivă a regimului colonialist
este o problemă de timp. Dacă orga
nizaţia Naţiunilor Unite vrea să fie
credincioasă Cartel sale, ea trebuie să
participe la rezolvarea acestei proble
me. ' U '! !<'
Sala a’ întîmpinat cu aplauze cuvin
tele şefului guvernului sovietic că mai — NEW YORK 13 (Ager- Nasser a declarat în conti vergenţelor dintre unele ţări. relaţii au un rol important 1n
devreme sau mai tîrziu poporul va cere relor coloniale la şedinţa plenară a Comitetul nr. 1.
Adunării Generale. nuare : „Porţile O.N.U. trebuie politica independentă a R.A.U.“.
cont şi va întreba: Cum a votat re Propunerea Uniunii Sovietice, a de A luat apoi din nou cuvîntul N. S. pres). — Ziarul „New York să fie deschise pentru toate ţă Cu prilejul întîlnirii cu Ei
prezentantul său în Organizaţia Na Hruşciov, şeful delegaţiei sovietice. Mirror” anunţă că poliţia new- rile fără nici o părtinire sau senhower, Nasser i-a expus In continuare Nasser a vorbit
ţiunilor Unite? S-a pronunţat el oare clarat delegatul Libiei, este o decla Răspunzînd declaraţiilor reprezentan yorkeză nu a permis la 12 oc fanatism. Vreau să subliniez în preşedintelui S. U. A. punctul despre întîlnirile sale cu Tito,
pentru încetarea imediată şi completă raţie solemnă cu privire la lichidarea tului englez şi celorlalţi reprezentanţi tombrie reprezentantului perma primul rînd necesitatea lichidă său de vedere în ce priveşte Nehru şi cu alţi lideri.
a robiei coloniale, pentru libertatea tu definitivă a colonialismului. Datorită ai puterilor coloniale, parafrazînd nent al Camerunului la O.N.U., rii tuturor piedicilor din calea „acţiunile greşite ale O.N.U. în
turor popoarelor, sau a oscilat ? importanţei şi seriozităţii acestei pro spusele lui Bebel, N. S. Hruşciov a F. Oyono să pătrundă în se participării Chinei Populare Ia Congo“, şi i-a atnintit că „ţările Participarea ţărilor neutre la
bleme, ea trebuie să fie examinată spus: Dacă colonialiştii mă înjură, diul O.N.U. Poliţiştii î-au oprit O.N.U., preoum şi necesitatea occidentale vînd armament Iz lucrările 'sesiunii Adunării Ge
Luind apoi cuvîntul reprezentantul în forul suprem — la şedinţele ple sînt mîndru, deoarece aceasta înseam pe F. Oyono în faţa sediului asigurării respectării O.N.U. şl raelului“. nerale a O.N.U. ca forţe care
Angliei, acesta a încercat zadarnic să nare ale Adunării Generate. In ce pri nă că slujesc cu credinţă popoarele în O.N.U., î-au sucit mîinile, l-au lărgirii activităţii ei... luptă pentru pace, a spus Nas
dovedească că singura grijă a colo veşte punctul referitor la ajutorarea lupta lor pentru eliberare. Anglia, a urcat cu forţa într-o maşină şi Nasser a spus că i-a amintit
nialiştilor este să ajute coloniile în economică a Africii, propus de Statele subliniat N. S. Hruşciov, a stors su !-au dus la comisariatul de po O.N.U. trebuie să fie, aşa cum ser a reprezentat un eveniment
vederea obţinerii independenţei. El s-a Unite, după părerea delegaţiei Libiei doarea' şi sîngele popoarelor Indiei şi liţie nr. 15. F. Oyono a fost ră au dorit autorii Cartei sale, ex iui Eisenhower şi de dorinţa ar
pronunţat împotriva proiectului de De este mai bine ca el să fie discutat în ale altor colonii şi nu vrea nici acum nit la o mînă. ponenta năzuinţei spre întări zătoare a Republicii Arabe U- de o excepţională importanţă
claraţie al Uniunii Sovietice şi a spri Comitetul nr. 1. să renunţe Ia aceasta. rea păcii bazate pe dreptate“. în viaţa internaţională.
jinit recomandarea Comitetului Gene Reprezentantul permanent al
ral ca proiectul sovietic de Declaraţie A luat apoi cuvîntul ministrul Afa In continuare N. S. Hruşciov s-a Camerunului la O.N.U. a fost Nasser a subliniat în continu Evenimentele din Argentina
cu privire la acordarea independenţei cerilor Interne al Republicii Gongo cu referit din nou ia declaraţiile repre eliberat numai după intervenţia are că poporul R.A.U. urmăreşte
ţărilor şi popoarefor coloniale să fie capitala 1a Brazzaville. Referinidu-se te zentantului filipinez. El a relevat că reprezentanţilor O.N.U. cu vigilenţă acţiunile imperia — BUFNOS AÎRES 13 (A- dintele Argentinei, Frondizi, a
supus examinării Comitetului nr. t. o telegramă pe care a primit-o, el a în partea a doua a discursului său, lismului şi este gata să se opu gerpres) TASS transm ite: In declarat că grupul de otiţeri su
atras atenţia Adunării asupra situaţiei delegatul filipinez a schimbat tonul şi nă întotdeauna manevrelor im ultimele zile situaţia politică periori nemulţumit de politica
In scurtul său discurs reprezentan a exprimat idei juste care dovedesc perialiste, sub orice formă şi din Argentina s-a agravat sim guvernului încearcă să acapare
tul Iugoslaviei a arătat că delegaţia grele a populaţiei din colonia portu că Filipinele au suferit mulţi ani sub ţitor. Un grup de ofiţeri supe ze puterea în ţară. FI a arătat
sa va vota pentru discutarea proble gheză Kabinda. 60.000 de oameni, care jugul dominaţiei coloniale. Probabil că Scurte ştiri ®S e 'd! L O 3 riori condus de generalul To- că guvernul este acuzat că
mei colonialismului la şedinţa plenară gem sub stăpînirea portugheză, a spus delegatul Filipinelor s-a plictisit de ranzo Montero, comandantul „predă ^pe mîini străine bogă
a Adunării Generate. el, cer ajutor în lupta lor pentru eli rolul de avocat al Statelor Unite care TOKIO 13 (Agerpres). — Bonn, agenţia arată că este trupelor terestre ale tării, a in ţiile naţionale ale ţării”. Fron
berare, pentru o viaţă mai bună. stau în umbră şi a spus ce?a ce cre TASS transm ite: La 12 octom trat în conflict cu guvernul în dizi a spus totodată că i s-a ce
Ministrul Afacerilor Externe al Ce de, a relevat N. S. Hruşciov. brie oamenii muncii din Japonia oorba de rachete de tip „Hawk” legătură cu unele probleme ale rut să intensifice urmărirea a-
hoslovaciei, V. David, a arătat că In acest moment reprezentantul Ir au început o nouă campanie îm care pot transporta încărcături numitor grupuri ale populaţiei,
100 de milioane de oameni continuă landei, preşedintele Adunării Generale. După ce a subliniat din nou nece potriva şomajului şi mizeriei. politicii interne a tării. Militarii pe motive ideologice.
să trăiască în condiţiile robiei colo I-a întrerupt brutal sub pretextul că sitatea ca proiectul de declaraţie La această campanie participă atomice. Aceste planuri, arată
niale. Colonialismul, a arătat el, este cuvîntarea delegatului Gongoului nu se cu privire ia lichidarea sistemu 40 de mari organizaţii ale mun agenţia, sînt sprijinite îndeo au prezentat guvernului o se Ca urmare a crizei, generalul
nu numai un izvor de sărăcie şi asu referă te problemele de procedură A- lui colonial să fie examinat la citorilor, ţăranilor şi patronilor sebi de comandamentul trupe Rodolfo Larcher, secretar de
prire ci creează şi focare periculoase cesia din urmă i-a dat o ri- şedinţa plenară, N. S. Hruşciov rie ele revendicări, cerînd între stat pentru problemele armatei,
de război. Evenimentele din Congo pastă p eşedintelui declarind că el are a declarat: Este plăcut să tră mici şi mijlocii, printre care lor terestre ale N.A.T.O. din Eu şi-a dat demisia.
stau mărturie acestui fapt. acelaşi drept să-şi expună poziţia ca ieşti cînd se năruie orinduirea co ropa centrală comandate de altele demisia lui Frondizi, pre
ŞÎ ceilalţi delegaţi. Am venit aici, a fostul general hitlerist speiăel. Situaţia din ţară continuă să
V. David, a subliniat necesitatea dis spus el, nu numai pentru a-mi expri şedintele republicii. rămînă încordată.
cutării proiectului sovietic de De ma gindurile, ci şi pentru ca dele
Luînc! cuvîntul la 12 octom
brie !a postul de radio, preşe
claraţie cu privire la acordarea gaţii să audă glasul confraţilor For lonială şi avem cinstea să punem mi Consiliul General al sindicatelor LONDRA 13 (Agerpres). —
independenţei tuturor popoarelor co care suferă sub jugul colonial. Preşe na pe lopată, să îngropăm şi mai a- din Japonia, Federaţia ţărani Agenţia Reuter anunţă că la din Congo
loniale la şedinţa plenară a A- dintele l-a întrerupt din nou pe dele dine colonialismul şi să-i punem cru lor pe întreaga Japonie etc. Banglco’x (Tailanda) a avut loc
dunării Generale. El a declarat că de gatul Gongoului, nedîndu-i posibilita ce. Şeful guvernului sovietic a criticat LONDRA 13 (Agerpres). — la 12 octombrie o sesiune secre — ACGRA 13 (Agerpres). folosească împotriva adepţilor
vehement concepţile rasiste aie colo TASS transm ite: La 12 octom tă a consiliului. împuterniciţilor Referindu-se la ştiri sosite din lui Fumumba.
legaţia sa va vota pentru proiect”.! so tea să-şi termine discursul. Sala a pri nialiştilor care afirmă că oamenii cu brie s-a deschis la Londra con Brazzaville, ziarul „Ghana Ti
pielea neagră şi galbenă nu sînt va ferinţa studenţilor africani ca organizaţiei agresive S.E A.T.O. mes” relatează că colonelul Mo- In aceste detaşamente Mo
vietic de Declaraţie în această pro mit cu aplauze declaraţia reprezentan loroşi. Imperialiştii, a spus el, nu au re studiază în ţările europene. pentru discutarea situaţiei din butu pierde controlul asupra ar butu recrutează tot telul de cri
njuns la nivelul de înţelegere a li La lucrările conferinţei partici matei" sale. minali, evadaţi din închisori în
blemă. tului Gongoului că sprijină proiectul bertăţii şi a sarcinilor care stau în pă circa 200 de delegaţi repre- Laos.
faţa omenirii, nivel atins în discursu zentînd 30.000 de studenţi. La NEW YORK 13 (A gerpres).-- După cum se anunţă, Mobutu timpul cînd situaţia din Gongo
Reprezentantul Ghanei a arătat că sovietic de Declaraţie. rile reprezentanţilor noilor slate afri conferinţă asistă ca invitaţi de începuse să se complice. In
Proiectul sovietic de Declaraţie a cane. onoare John Gollan, secretar Agenţia Prensa Latina anunţă încearcă să-şi întărească situa fruntea detaşamentelor se atlă
delegaţii puterilor occidentalespun că în oraşul Caracas u avut loc europeni ai „corpului voluntar
fost sprijinit de asemenea de reprezen In aplauze furtunoase şl prelungite general al Partidului Comunist prima conferinţă naţională a ţia şubredă. In prezent el cre european” din Katanga. Aceste
deseori' că scopul dominaţiei lor în co tantul Liberiei care ă remarcat ironic N. S. Hruşciov şi-a exprimat apoi din Marea Britanie, şi mai mulţi studenţilor de la universităţile
că va trece mult timp pînă ce colonia convingerea că nu este departe tim deputaţi englezi. din Venezuela, membri ai par ează detaşamente mici dar bine detaşamente primesc arme din
lonii este de a pregăti popoarele a- tidului „Uniunea democrată re Elisabethville şi Brazzaville.
Conferinţa va examina pro publicană“, La conferinţă au înarmate pe care speră să le
cestor ţări pentru 6 viaţă independen luat parte 1.500 de studenţi.
tă. Dar popoarele asuprite se îndoiesc, liştii vor accepta să acorde „de bună
pe bună dreptate, deaceasta.Pentru voie” independenţă celorlalte ţări co
a spulbera aceste îndoieli trebuie să loniale.
stabilim o limită de timp în care să Propunerea sovietică a fost spriji
se acorde independenţă popoarelor co nită cu căldură de reprezentantul Ira pul cînd deasupra lumii va flutura bleme în legătură cu actuala Conferinţa a adoptat in una Hoiarirea C.C.E. a! Partidului
kului. Ei a subliniat că proiectul de steagul păcii, prieteniei şi frăţiei pe situaţie din Africa. nimitate o hotărîre în care con Socialist din Japonia
loniale. Declaraţie cu privire la lichi care va fi scris — societatea comu damnă „rezoluţia trădătoare“ a
După părerea noastră, a continuat darea imediată a sistemului co nistă. BERLIN 13 (Agerpres). — A- — TOKIO 13 (Agerpres) ponia a hotărit ca secretarul
genţia ADN anunţă că Ministe conferinţei de la Costa Rica a TASS transm ite: In urma asa- general al partidului, Eda, să
delegatul Ghanei, nu există o proble lonialist, prezentată de Uniunea Dîndu-şi seama că atmosfera la A- rul de Război al Germaniei oc miniştrilor Afacerilor Externe ai
mă a popoarelor care nu au ajuns te dunarea Generală nu este in lavoa- cidentale plănuieşte să creeze ţărilor membre ale Organizaţiei
maturitate, care nu sînt capabile să se Sovietică, nu are nici o legă rea puterilor coloniale şi ţărilor o centură de baze pentru arme Statelor Americane. Participan
EJÎoconducă. tură cu Comitetul nr. 1 şi că trebuie care te sprijină, reprezentantul ameri atomice şi rachete de-a lungul ţii la conferinţă au sprijinit cu sinării lui Asanuma, preşedinte- deţină şi interimatul de prese
căldură „declaraţia de la Ha le Partidului Socialist din Japo- dinte al partidului pînă la orga-
Uniunea Sovietică, a spus el, a pro să fie examinată la şedinţa plenară. can s-a folosit de dreptul !a replică. frontierei de stat a Republicii vana“ pe care au hotărit s-o nia, Comitetul Central Executiv nizarea alegerilor generale pen
pus O.N.U. să adopte Declaraţia cu Luind apoi cuvîntul reprezentantul Camiiflindu-şi divagaţia cu fraze ne Democrate Germane. Referin- popularizeze pe larg in ţară. al Partidului Socialist din Ja- tru parlamentul japonez.-
privire 1a acordarea independenţei tu> buloase despre discutarea cu precădere ău-se la ştirile primite de la
Filipinelor, acesta s-a pronunţat îm
Redacţia şi administraţia zi!aarului : str. 6 Martie nr 9 Telelnn: 188; 18 9’ 75. Tasa j’lniită în numerar couloi.m aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Rol !grafică „1 M ai“- —> Deva.
