Page 43 - 1960-10

Nr. i m
o am?rm^KMUuma«u»gie5BWBgn
H tn.'
o <03 ©
Comitetul executiv ni Sfatului
popular raional Iîia a manifestat
un oarecare interes pentru ca
fiecare leu din buget să fie chel­
tuit în mod judicios. Astfel, în
repetate rînduri, situaţia finan­
ciarii a raionului a fost analiza-
'ţ*<atît în şedinţe de comitet exe­
cutiv cit şi în sesiuni ale sfatului
popular raional. De menţionat,
este faptul că, în urma acestor
analize, s-au elaborat hotărîri co­
respunzătoare. Ca urmare, în cea
mai mare parte, prevederile bu­
getare s-au îndeplinit, fondurile
fiind folosite în mod judicios.
Să luăm de pildă situaţia ce­
lor peste 6 milioane lei din bu­
getul anual destinaţi pentru pro­
blemele de sănătate şi preve­
deri sociale. Pînă la 1 septem­
brie s-au folosit în proporţie de
60 ia sută, eîectuîndu-se cu a-
cesti bani reparaţii curente la
spitalele din Iîia şi Zam, la pre-
' entoriul din Brănişca cît şi la
o mare parte din circumscripţiile
sanitare din raza raionului. De
asemenea, exceptînd sumele des­
tinate pentru cheltuieli generale
de întreţinere şi salarii, trebuie
să spunem că numai pentru pro­
curarea de medicamente s-au
cheltuit pînă acum peste 580.000
Iei. Totuşi, faţă de sumele pre­
văzute în bugetul anual nu s-a
făcut prea mult, rămînînd cam
10 la sută din sumele Ia zi ne-
folosite. Din această cauză, la
unităţile spitaliceşti şi Ia circum­
scripţiile sanitare se simte încă
lipsa unor medicamente impor­
tante ca : penicilină, streptomi-
cină, tinctură de iod etc. De
menţionat că în acest an s-a
prevăzut şi o sumă de 357.000
tei pentru introducerea canaliză­
rii la spitalul din Ilia. E adevă­
rat că s-au făcut diferite son­
daje în vederea găsirii unor
surse de alimentare a spitalului
cu apă. Dar mar mult timp, a-
ceste lucrări au stagnat şi ast­
fel, pe bună dreptate, suma res­
pectivă a fost retrasă de către
Sfatul popular regional, lată deci
cum din lipsa spiritului de ini­
ţiativă şl datorită unei slabe
preocupări faţă de folosirea ju­
dicioasă a fondurilor, nu s-a pu­
tut rezolva o problemă atît de
Importantă cum e cazul introdu­
cerii canalizării Ia spitalul din
Ilia.
Importante sume de bani din
buget au fost rezervate şi pentru
problemele de învăţămînt şi cul­
tură. Pină acum, cu o parte clin
aceste fonduri, s-au construit 7
săli de clasă şi o sală de mese
la şcoala medie din Ilia, s-a fă­
cut aprovizionarea tuturor şco­
lilor şi internatelor din raion cu
combustibil, s-au făcut reparaţii
curente la restul şcolilor, s-au
procurat cărţi, materiale didac­
tice şi mobilier nou etc. De alt­
fel, trebuie amintit faptul că
sore deosebire de alte domenii
de activitate, în cel al învăţă-
mîntuluî şi culturii, fondurile a-
V-aţi întrebat vreodată prin
cite transformări a trecut Mr-
tia albă şi lucioasă, ori colo­
rată şi 'cretată, pînă ce a o,-
juns să fie pusă în vinzare
la librărie ? Fie că este veli­
nă, semivelină, de şale, con­
cept, carbon, de filtru, foto­
grafică, sugativă, pelur, ori de
alte zeci şi zeci de categorii,
hirtia, cu sutele ei de între­
buinţări zilnice, străbate un
drum lung şi complicat.
Ne aflăm la fabrica de hîr-
tie „1 Mai" Petreşti, raionul
Sebeş. In secţia de preparare
intră zilnic tone de buşteni
„pescuiţi“ din apele sebeşului-
Timp de 6 luni, buştenii aşe­
zaţi in stive, se usucă, se taie
apoi la dimensiuni de cite 50
cm. şi se decojesc. Materia
primă astfel pregătită, ia ca­
lea spre secţia ăefibratoare.
Două maşini puternice macină
buştenii şi, prin amestecul cu
apa, se obţine o pastă alb-găl-
buie. Intr-un schimb, în mod
obişnuit, sînt defibraţi 13 m.s.
de brad. Deoarece fabrica din
Petreşti produce pastă meca­
nică peste necesar, surplusul
este livrat fabricii de hîrtie din
Prundul Bircăului — regiunea
Cluj.
Cu ajutorul unor pompe,
jasta este expediată printr-un
canal subteran la secţia sor-
tizare şi rafinare (aici se uni­
formizează pasta), apoi la ma­
şinile de deshidratare. Prin­
tr-un sistem de cilindri cu si­
tă deasă, în continuă rotire,
apa se scurge, iar pasta se
captează cu ajutorul unor pî-
sle speciale. Urmîndu-şi dru­
V*/
locate au fost folosite în modul
cel mai judicios.
O atitudine cu totul nejustă
faţă de folosirea fondurilor bu­
getare se manifestă încă în do­
meniul agricol şi al întreţinerii
drumurilor. Astfel, numai pen­
tru întreţinerea şi repararea dru­
murilor din raion, s-au cheltuit
pină acum peste 430.000 lei şi
cu toate acestea, multe drumuri
sînt încă prost întreţinute. •De
asemenea, în planul economic
al secţiei drumuri, a fost prevă­
zut şi construirea unui canton
în sectorul Visca, pentru care
s-a alocat din buget suma de
60.000 Iei. Dar, cu toate că anul
financiar e pe sfîrşite, aceşti
bani au rămas neatinşi. Aceeaşi
soartă o au şi cei 216.000 lei
prevăzuţi pentru construirea u-
nui pod în satul Vorţa. Finan­
ţarea pentru această lucrare s-a
deschis încă din luna iunie şi
totuşi abia s-a început procura­
rea cîtorva materiale.
în raza raionului Ilia sînt
multe păşuni degradate, acope­
rite cu arbuşti. Pentru defrişa­
rea lor s-a alocat din buget su­
ma de 150.000 lei, din care pînă
în prezent nu s-au cheltuit de-
cît 57.000 lei. Din această cau ­
ză, o mare parte din păşunile
degradate sau nedefrişate, ne-
putînd fi folosite, iar fondurile
alocate se irosesc în mod nejus­
tificat. De asemenea, s-au pre­
văzut 35.000 Iei pentru construi­
rea de adăposturi pe păşuni,
bani care la fel au rămas ne­
atinşi, după cum în mare parte
stau neatinşi şi cei 89.000 lei
destinaţi pentru procurarea de
reproducători.
Toate aceste aspecte negative
se resfrîng şi asupra nerealiză-
rii multor indici din planul eco­
nomic. De aceea, e neCesar ca
în timpul care a mai rămas pînă
la sfîrşitu! anului, să se ia mă­
suri eficace pentru ca toate pre­
vederile bugetare să fie folosite
în întregime şi în mod cît mai
gospodăresc.
I. MANEA
Se califică noi muncitori
întreprinderea de industrie lo­
cală „6 August“ din Petroşani
a luat în ultimii ani o mare dez­
voltare. Odată cu aceasta, a
crescut şi numărul de muncitori,
a crescut gradul lor de califica­
re. Drept urmare, în anul acesta,
s-a-u obţinut succese în produc­
ţia bunurilor de consum. De
pildă, în trimestrul HI al aces­
tui an, colectivul întreprinderii
„6 August“ a îndeplinit planul
de producţie în proporţie de
101,70 la sută. Cele mai bune
rezultate au fost obţinute de ra­
murile . industriale, lemn, ali­
mentară, confecţii şi altele. De­
sigur că un rol important în ob­
ţinerea acestor succese a avut
calificarea oamenilor.
mul, pasta se depune pe un
valţ de cupru, de unde se va
depozita în stocuri de pastă,
ce conţin 20 la sută apă şi 80
la sută fibră.
Intrăm în secţia de fabrica­
ţie. Este secţia în care se a-
mestecă toate materiile pri­
me şi auxiliare ce intră în
componenţa hirtiei. In două­
sprezece holendere voluminoa­
se (bazine betonate), sînt in­
troduse pasta mecanică, ce­
luloza, materialul de încleiere,
caolina, sulfatul de aluminiu
şi coloranţii (in cazul cină se
fabrică hîrtie colorată).
Amestecul şi măcinarea per­
fectă fiind determinată cu a-
jutorul aparatelor de control,
pasta lichidă — 97 la sută apă
şi 3 la sută pastă — ia calea
halei în care sînt montate
maşinile. De început, în două
bazine adinei, pasta este din
nou amestecată cu ajutorul u-
nor palete. Pompele dirijează
apoi acest amestec fluid spre
instalaţia de denisipare — ce
are menirea de a opri impu­
rităţile, — spre dispozitivul
prtnzător de noduri (unde sînt
captate porţiunile mai mari
din pastă decit cele necesare)
şi iată că, odată cu pasta, ca­
re pe parcurs a mai pierdut
din apă, ajungem la rezervorul
de alimentare a maşinii de
hîrtie.
Printr-o aparatură compli­
cată, se reglează grosimea hir­
tiei, prin felurite site cilin­
drice se elimină mereu din
apă, sarcină ce o au apoi şi
dispozitivele denumite sugare.
'Acţionată de cilindri cu pîs-
>Avi:/-¦*:¦>.
Comunistul Alexandru Jos an de la autobaza din Deva,
prinir-o îngrijire raţională a autobuzului nr. 51.041, a reuşit
să devină a treia oară sutamiist. Totodată, în ultimele 3 luni,
el a obţinut economii în valoare de 6.095 lei.
In clişeu: Tovarăşul Alexandrie Josan, înainte de plecarea
intr-o nouă aersă.
iele
Congresul al III-lea al parti­
dului a pus în ţaţa oţelarilor
sarcini deosebit de importante
pentru perioada 1960— 1965. Se
prevede astfel sporirea produc­
ţiei de oţel la 3,3 milioane lone,
mărirea productivităţii cuptoa­
relor Martin in medie cu 40 la
sută faţă de realizările anului
1959 şi aiţele.
Pentru a tace faţă acestor sar­
cini, colectivul oţeîăriei electrice
din C.S Hunedoara, încă de la
începutul anului şi a îndreptat
atenţia spre sporirea indicilor
de utilizare. In turna unui stu­
diu iăeut de inginerii şi maiştrii
acestei secţii, a fost mărită în­
cărcătura cuptoarelor de la 23,1
la 26,4 tone pe şarjă. Acest lu­
cru a fost posibil datorită mo­
dificării interiorului cuptoarelor,
prin coborîrea vetrelor şi ridi­
carea pragurilor. Tot în urma
unor studii, a fost modificat pro­
cesul tehnologic de încărcare,
s-a scurtat durata de ajustare,
s-a ajuns la o dozare corespun­
zătoare a materialului introdus
în cuptoare.
Sub îndrumarea permanentă
Deoarece în întreprindere mai
există încă muncitori necalificaţi
sau cu o calificare mai mică,
conducerea întreprinderii a luat
măsuri pentru a deschide trei
cercuri de minim tehnic: unul
la secţia de tîmplărie care esle
frecventat de 22 tineri, altul la
mecanică cu 19 lineri şi altul
la fabrica de pîine cu 22 tineri.
Cursurile au tost deschise la în­
ceputul lunii august şi vor avea
o durată de trei luni, după care
cursanţii vor ti supuşi la un e-
xamen. Trebuie arătat de ase­
menea faptul că cei înscrişi la
cursurile de minim tehnic sînt
interesaţi în a acumula cît mai
multe cunoştinţe, frecventînd cu
regularitate cursurile care se ţin
le umede, hirtia intră prin fe ­
lurite maşini, din care unele
au rolul de a elimina apa. iar
altele, de a usca hirtia. Prin
fiecare cilindru uscător trec
conducte speciale cu aburi
calzi. Acesta este şi motivul
pentru care in sala de maşini,
temperatura se ridică uneori
chiar la 40 de grade.
Făcînd un calcul sumar,
am apreciat că pe porţiunea
în care hirtia parcurge sala
maşinilor, ea are o lungime
de peste 150 de metri. Şi toa-
*A A A ^ .oA A / V V v V V V V \ / ' A N / W Petreşti, am văzut puţini mun­
Dîn carnetul
DE REPORTER
tă această distanţă o parcurge
cu viteză, fără a se rupe sau
„şifona"...
La extremitatea acestor ma­
şini de dimensiuni mari, prin
care hirtia trece de la o fază
la alta, ies tot la 24 de ore,
peste 15.500 kg. de hîrtie ve­
lină. Intr-o altă sală, de di­
mensiunii mai mici, se fabrică
hîrtie mai subţire.
Pentru uniformizare, înainte
de a părăsi sala maşinilor,
hirtia mai trece printr-un ca­
landru. La fiecare sul (300—
500 kg.), prin aparate specia­
le, se procedează la controlul
calităţii hirtiei.
S-ar părea că în urma pro­
cesului de fabricaţie descris
mai sus, hirtia este numai bu­
nă de a fi trimisă în comerţ.
Iată însă că din sala de maşini
ea este transportată la secţia
de finisaj, liniare şi bobinare,
DRV M m . SOCI A H S MU LUI
Cupa R. F. R. la fotbal
C. F. R. Sim eria—Unirea Tg. Jeu 2-1
Meciul se anunţa deosebit de
disputat, ţinînd seama că oas­
peţii conduc în clasamentul cam­
pionatului regional (din 6 me­
ciuri au li puncte), iar C.F.R.
Simeria, deşi nu a strălucit în
acest campionat, juca acasă.
După cele 90 minute de joc,
se poate spune că meciul a sa­
tisfăcut în mare parte. Repriza
l-a este dominată de oaspeţi ca­
re şi înscriu în min. 6 prin Ger-
năianu. Gazdele au şi ele cîte-
va situaţii mai bune rămase însă
fără rezultat. In cea de-a doua
parte, gazdele se impun şi reu­
şesc să iniţieze atacuri soldate
cu şuturi pe poartă. Au înscris
s-a realizat un indice mediu de
4,36 tone oţel pe m.p. faţă de
3,60 cît este planificat, iar la
cuptorul nr. 2 a fost depăşit
a organizaţiei de partid, comi­ eu 0,70 tone. In luna septembrie,
telui sindical, împreună cu con­ indicele mediu a crescut cu 0,80
ducerea administrativă a secţiei, tone oţel pe m.p. vatră faţă de
au luat unele măsuri organiza­ cel planificat.
torice la locurile de muncă. Aşa,
de exemplu, s-a trecut la într-a- Datorită indicilor înalţi de u-
lutorarea echipelor în timpul a- ti Uzare, colectivul de oţelari de
justării cuptoarelor, la o repar­ la această secţie a elaborat
tizare mai bună a materialelor peste planul de producţie în pe­
tn cuptoare, s-au luat măsuri de rioada de la începutul anului şi
menţinere a ordinei şi curăţeniei pînă în prezent mai bine de
pe platforma de încărcare. Nu G200 tone oţel, din care numai
a tost neglijată nici problema în bina septembrie, circa 800
ridicării nivelului profesional al tone. Amintim totodată că an­
muncitorilor. Inginerii şi tehni­ gajamentul anual de a da 5.000
cienii de aici, s-au preocupat în tone oţel peste plan a fost rea­
permanenţă de această proble­ lizat şi depăşit încă din luna
mă. în cursul anului şcolar august a. c. In urma succeselor
1959—-1960, au tost predate la obţinute, colectivul oţeîăriei e-
cursurile de minim tehnic — or­ lectrice din C.S. Hunedoara şi-a
ganizate pe schimburi — peste sporit angajamentul cu încă
13 lecţii cu caracter tehnico-pro- 2.000 tone oţet.
fesional, în care oţetarii au luat
In întrecerea socialistă orga­
cunoştinţă de unele probleme nizată pe cuptoare şi schimburi,
s-au clasat ca fruntaşi timp de
importante ale procesului teh­ peste 3 luni echipele conduse de
nologic. Vasile Solean, de la cuptorul de
5 tone, Nicos Trocas şi Ştefan
In urma acestor măsuri, indi­ Rahotă de la cuptorul nr. 1.
cele de utilizare a cuptoarelor Colectivul oţeîăriei electrice
Insă nu s-a oprit aici. In prezent, note : Pescarii din arhipelag ;
a sporit cu mult fată de cel pla­ un grup de ingineri studiază po­
sibilitatea elaborării oţelurilor
nificat. Astfel, la cuptorul nr. 1, inoxidabile. Se studiază de ase­
menea posibilitatea introducerii
pe scară cît mai largă a tehnicii
noi în procesul de producţie.. In
scopul pregătirii cadrelor, re­
cent s-a deschis în cadrul oţelă-
riilor electrică şi Martin nr. 1,
facultatea muncitorească la care
se vor preda de către inginerii
şi tehnicienii acestor secţii, timp
dc 6 luni, lecţii de socialism
ştiinţific, chimie, matematică,
tehnică, limba romînă şi alte o-
biecte, care vor da posibilitate
oţelarilor să-şi îmbogăţească
de două ori pe săptămînă. T i­
neri ca Nicolae Negru, Constan­ continuu cunoştinţele profesio­
tin Nica, .Constantin Burluc, Lu­ nale şi politice.
dovic Marian, Constantin Bo-
nea şi alţii, sînt cei mai buni 1. DUMITRU
cursanţi. Este adevărat că şi in­
ginerii şi maiştrii care predau
la aceste cursuri se străduiesc
să prezinte lecţii interesante.
Acest început bun trebuie con­
tinuat. La Ll.L. „6 August“ din
Petroşani, mai există încă tineri
necalificaţi. După închiderea ce­
lor trei cercuri, este bine să se
deschidă altele, în special pentru
tinerii de la secţia tapiţerie, sec­
torul de panificaţie Lupeni,
moara de grîu din Lupeni şi al­
tele.
V. ALBU
unde 'este supusă altor trans­ plan însemnate cantităţi de
formări. Prin valţuri de oţel pastă mecanică. Fruntaşi în
şi carton presat, hirtia este producţie sînt şi tovarăşii
presată la rece, operaţie ce ii Ioan Grozav de la deshidra­
dă luciul necesar. La maşinile tare şi Vasile Drăghici de la
de tăiat se dau dimensiunile holendere.
dorite, la altele se bobinează
sulurile de hîrtie, pentru a fi In sala mare a maşinilor,
expediate. comunistul Grottendorfer Er-
hard, împreună cu maistrul
Oameni la maşini secţiei de maşini — Mihai
Isaie, cunosc cel mai bine tai­
şi nele acestor coloşi în continuă
mişcare. Sub îndrumarea lor,
Ni s-a părut curios faptul tineri ca Petru Bîscă, sabin
că aproape peste tot prin sec­ Munteanu, şi Ioan Albu, se
ţiile fabricii de hîrtie „1 Mai“ străduiesc să facă cinste or­
ganizaţiei de bază U.T.M., a-
citori. Ne-am dat seama că ceea care le-a încredinţat şt
aici maşinile sînt acelea ce sarcina de a se ridica la ni­
duc greul şi că omul are mai velul fruntaşilor din fabrică.
mult rolul de a supraveghea Cuvinte de laudă s-au. spus şi
şi controla bunul mers al com­ despre comunistul Nicolae
plicatului angrenaj de maşini Ciucur de la controlul calităţii
şi aparate. Şi, fiindcă la des­ hirtiei. omul nelipsit din a-
crierea sumară a procesului de proape toate formaţiile artis­
fabricaţie am pornit-o de la tice ale fabricii din Petreşti,
buşteni, despre oamenii din cît şi. despre muncitorii frun­
fabrică să vorbim tot în ordi­ taşi Vasile Vînţan, Traian Ni-
nea procesului de fabricaţie. chifer şi Andrei Socaci din
In legătură cu hărnicia lor. a- secţia de finisare, liniare şi
tenţia cu care îşi îngrijesc ma­ bobinare.
şinile şi se străduiesc să dea
produse de bună calitate şi la împreună cu muncitoarele
un preţ de cost cît mai scăzut, din secţia de sortare — o sec­
ne-au vorbit tovarăşii Vaier ţie unde muncesc numai fe ­
Cătană — locţiitorul secreta­ mei, din rîndurile cărora s-au
rului organizaţiei de partid ridicat muncitoare destoinice
din fabrică şi Vasile Bîscă, cum sînt Livia Bîscă, Maria
din comitetul sindicatului, to­ Bîscă I. Susana Tuielea şi
varăşi care ne-au însoţit în altele, harnicul colectiv de
vizita pentru, a cunoaşte fabri­ muncă al fabricii de hîrtie „1
ca şi oamenii. Mai" Petreşti îşi. îndeplineşte
In secţia ăefibratoare, candi­ cu cinste sarcinile stabilite
datul de partid Pavel Prună
întreţine maşinile intr-o per­ prin planul de producţie şi an­
fectă stare de curăţenie, fapt
ce face ca ele să dea peste gajamentele luate în realizarea
de economii.
OH. LUPAN
I.nT'.-J
oag. 3
Cam pionatul de
fotbal al juniorilor
Ighelschi (min. 55) şi Capră Şi în acest an s-a organizat Cam­
(min. 57). pionatul regional de juniori la fotbal
cu scopul de a creşte noi elemente de
Arbitrajul lui L Constantin valoare pentru echipele de seniori. ln-
(Oraşul Sta lin) bun. tîlnirile juniorilor sînt urmărite cu viu
interes de către publicul spectator
Sebeşul Sebeş—Sfiinia deoarece acestea se ridică de multe
0 »i t ori la un nivel bun.
Babeş-Bolyai Cluj Majoritatea echipelor, din ambele se­
rii, s-au străduit, in cele şase etape
0 -2 iG-0 ) cure s-au scurs pînă acum, să reali­
zeze jocuri frumoase, atractive, dispu­
Dacă sub aspectul scorului fi­ tate în limitele sportivităţii. Merită lau­
nal, suporterii echipei locale au de în acest sens jucătorii şi antrenorii
tost dezamăgiţi, în schimb ca echipelor Victoria Călan, Minerul Lu­
spectacol, cele două - echipe au peni, C.F.R. Simeria, Corvinul Hune­
făcut un joc frumos, în care au doara, A.S.M. Alba lulia şi altele, care
abundat fazele de poartă create au obţinut pînă în prezent succese
de ambele părţi. frumoase. Unele ecliipe însă cum sînt
Aurul Zlatna, Şurianul Petreşti, Şan­
Meciul începe într-un ritm ra­ tierul Hunedoara şi altele, s-au pre­
pid, în care timp gazdele ratea­ zentat nepregătite la meciuri, nereu­
ză ocazii bune de gol prin Hu- şind să obţină nVi un punct. Alte e-
zum şi Vintilă. Apoi studenţii chipe cum sînt Metalul Crişcior, Aurul
pun stăpînire pe joc. Scorul este Certej şi altele, s-au arătat inconstan­
deschis în min. 71 prin Volovei, te de la un meci la altul, Rău este
care reia cu capul o centrare a că ecliipe cum sînt Victoria Dobra, Şu­
lui Turdeanu. Cel de-al doilea rianul Petreşti, C.F.R. Teiuş şi altele,
gol al studenţilor este concreti­ nu s-au prezentat la unele meciuri pe
zat în min. 87 prin Popa. care trebuia să le susţină.
A arbitrat toarte bine Gh. Io- După cum se observă din cele două
riescu (Or. Stalin). clasamente, unele echipe apar doar
D. LĂDARU cu cîte patru jocuri. Aceasta şi din
corespondent cauză că arbitri delegaţi pentru a con­
duce întîlnirile respective nu au tri­
Constructorul Oraşul Stalin— mis comisiei regionale de fotbal foile
Minerul Deva 2—3. dc arbitraj. Unele întîlniri programate
nici nu se ştie precis dacă. s-au dis­
‘ isramiuree putat sau nu. Este bine ca tovarăşii
clin comisia regională de fotbal să re­
15 OCTOMBRIE 1960 zolve această problemă tn cel mai
DEVA : Miciman Panin ; AL­ scurt timp, astfel ca meciurile din
BA IULIA: Pentru 100.000 campionatul juniorilor să se desfă­
m ărci: Război şi pace ;SIME-
RIA : Ani înflăcăraţi; BRAD : şoare în cele mai bune condiţii. Iată
Generalul Della Rovere; PE­
TROŞANI : Cerneala roşie; Lan­ clasamentele celor două serii.
ţul : LONEA: Misiune pericu­
loasă; ZLATNA: Nu aştepta SERIA I-A
luna m ai: HUNEDOARA: Nor-
mandie Niemen ; HAŢEG : Lan­ 1. Victoria Călan 5 4 t 0 13: 3 9
ţul: ORAŞTIE: Dragoste pe
2. Minerul Lupeni 5 3 2 0 13: 3 8
TEIU Ş: Mama vitregă: ILIA:
Pe jos spre r a i: SEBEŞ ¦ Ră- 3. C.F.R. Simeria 4 3 1 0 13: 3 7
mli cu noi: AFOLDUL DE SUS:
volurile Dunării. 4. A.S. Gorv. Huned. 4 3 0 t 18: 5 fi
—o— 5. Atinerul (ihelar 4 3 0 1 13: 6 3
6. AAinerul Petrila 321 211:0 5
7. .Minerul Vulcan 4 2 0 2 10:12 4
8. Minerul Anin. 6 2 l 3 7:13 3
9. Retezatul Haţeg 5 1 1 3 3:13 3
10. Parîngul Lonea 3 0 1 4 fi: 13 t
11- Jiul Petroşani 2 0 0 2 1:8 0
12. Şânt: Huned. 5 0 0 5 0:21 U
SERIA II-A
PENTRU 24 ORE î. A.S.A1. Alba 6 4 2 0' 23: fi 10
2. Corvinul Huned. 5 4 1 0 22: 5 9
Vreme nestabilă cu cerni mai mult 3. .Minerul Deva fi 4 1 l 28:12 ')
noros. Vor cădea ploi slabe locale. 4. Aurul Brad
Temperatura staţionară, va varia ziua 5. Metalurg. Cugir 4 4 0 0 21:1 8
între f3 şi 18 grade, iar noaptea în­ fi. Dacia Orăştie
tre 4 şi 8 grade. Vîntul va sufla po­ 7. G-F-R. Teiuş 5 3 02 16: fi
8. Sebeşul Sebeş
trivit din vest şi sud-vest. 9. Aurul Certej: 6 3 0 3 32:16
10. Victoria Dobra
PENTRU URA4ATOARELE 5 3 0 2 15:10
3 ZILE 6 3 0-3 15:23
Vreme schimbătoare cu temperatură 5 2 0 3 8:27
staţionară. 5 t 0 4 2:12
11. Metalul Crişcior 5 1 0 ' 4 7:31
12. Şurianul Petreşti fi 3 0 3 32:16
13. Aurul Zlatna 5 0 0 5 4:24
întreprinderea Oomerţuluî eu ridicata pentru
STR. 23 AUGUST nr. 14
jeazas
VOIAJOR! COMERCIALI
penfru lo c a iifă fiie Alba lu lia şi Lupeni
CO N DIŢII DE A N G A JA R E : STUDII M ED II.
Informaţii su iJimentare la sediul întreprinderii
ţlnfreprinderea de G ospodărie orăşeneascăţ
l Hajeg, sfr. Uzinei nr, 1, telefon 68 !>
\
EXEC U TA
pentru sectorul socialist şi particulari ţ
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
TENCUIELI $1 ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-<
-clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprin-c
> derii. atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-?
{ giune
A NUNI -
- - ¦===r-r--=— l, înfreprinderea m inieră G helar.
cu sediul în Ghelar, raionul Hunedoara,
reg unea Hunedoara, declară vacante
penfru ocuparea prin CONCURS un
număr de 10 POSTURI DE MAIŞTRI MINERI,
Candidaţii care se înscriu la concurs pentru ocuparea pos­
turilor dc maiştri mineri trebuie să depună la secretariatul în­
treprinderii pînă la data de 31 octombrie a.c., cererea însoţită
de următoarele a c te :
— cerfificaiul de naşfere iip R.P.R. (în copie)
— diploma de absolvire (în copie)
a unei şcoli tehnice de maiştri mineri sau acte din care să re­
zulte că la data de 1 iulie 1956 candidatul a avut 12 arri ve­
chime în funcţia de maistru.
— autobiografia
— certificat medical.
Pentru informaţii' suplimen tare, doritorii se vor adresa în­
treprinderii respective.