Page 45 - 1960-10

Regionala
malsocialismului
Anul XII. Nr. 1806
M aistrul — la m ulţim ea
mlsliiîili în cred in ţate
Continua creştere a volumului
producţiei, îmbunătăţirea cali­
tăţii acesteia, precum şi bătă­
lia neîntreruptă ce se dă pen­
tru reducerea preţului de cost,
cere o conducere tot mai ope­
rativă şi mai calificată a pro­
ducţiei, o îndrumare la un înalt
nivel tehnic. De asemenea, toa­
te acestea cer o intensă activi­
tate tehnico-ştiinţifică, activi­
tate pe care trebuie s-o desfă­
şoare în mod deosebit cadrele
de specialitate.
Iată d'e ce maistrul a devenit
în ultimul timp figura centra­
lă a producţiei, conducătorul
nemijlocit al acesteia. Fără în­
doială că aceasta nu-i o misiu­
ne uşoară şi ca atare nu poate
fi dusă la îndeplinire oricum.
Ea cere pricepere, pregătire co­
respunzătoare, conştiinciozitate.
Maistrul, pentru a se ridica la
înălţimea acestei sarcini are
nevoie de condiţii materiale în
vederea pregătirii sale. La toa­
te acestea însă partidul şi gu­
vernul nostru s-au gîndit şi,
drept urmare, s-a elaborat o Ho-
tărîre cu privire la pregătirea
şi promovarea cadrelor tehnice
şi economice, precum şi la îm­
bunătăţirea salarizării lor. Aşa
dar, maiştrii, ca şi celelalte ca­ pre o astfel de activitate nu se
dre tehnico-economice, au crea­
te condiţii optime de muncă
şi de viaţă.
Efectul hotărîril mai sus a-
mintite se oglindeşte favorabil
în munca maiştrilor de la I. M.
Barza, mulţi dintre ei răspun­
zind prin fapte demne grijii
părinteşti pe care le-o poartă
partidul. Condiţiile mai bune de
viaţă se reflectă în creşterea
nivelului profesional al maiştri­
lor, în munca de o calitate su­
perioară pe care mulţi o pres­
tează. După aplicarea1 hotârîrii,
o seamă de maiştrii au cerut să
conducă revire rămase în urmă,
care apoi au devenit fruntaşe.
Ilustrăm acest fapt cu un exem­
plu. Cînd maistrul Ioan Herţa,
de la orizontul 30 m. al secto­
rului Barza a luat conducerea
revirulifi de care răspunde şi
astăzi, echipele de la acest re-
vir erau codaşe. La scurtă vre­
me însă, revirul său a devenit
fruntaş, titlu pe care şi-l men­
ţine şi în prezent. Cum a reu­
şit el acest lucru ? Printr-o mai
bună organizare a muncii, prin
disciplină şi ordine.
Nu toţi maiştrii au procedat
însă la fel. Astfel, maistrul de
revlr Nicolae Banu, de la sec­
torul „Ilie Pintilie“, a făcut în
luna septembrie 3 absenţe ne-
motivate. Ce fel de îndrumare
a putut da el echipelor pe care
le conduce ? Ce exemplu de dis­
ciplină a oferit el muncitorilor?
Prin absentarea nemotivată
de la lucru, el a lipsit echipele
de mineri de sprijinul tehnic ne­
cesar, de organizarea lucrului.
Dar maistrul nu trebuie să
fie numai un conducător al pro­
ducţiei, în sensul îngust al cu-
vîntului. El trebuie să fie un
bun educator, un pedagog, un
Hunedoara-D&va
Sîm bătă 15 octombrie 1960
om stimat de tovarăşii de mun­
că ; el trebuie să-şi facă din
minerii pe oare-i conduce ade­
văraţi prieteni. Din revirul său,
trebuie să facă o familie care
luptă pentru acelaşi scop. Aşa
procedează maistrul Ioan Ga-
vrileţ, de la sectorul Ruda. In­
tre cele 6 echipe pe oare le con­
duce el, există o strînsă cola­
borare, fapt oglindit în rezulta­
tele bune pe Oare le obţin aceşti
mineri. Maistrul Gavrileţ a reu­
şit să dea numai lucrări de bu­
nă calitate tocmai datorită fap­
tului că s-a ocupat îndeaproape
de acest lucru, că a reuşit să
facă din fiecare membru al e-
echipelor pe oare le conduce un
luptător pentru calitate. As­
pectul educativ al muncii de­
pusă de maistrul Gavrileţ se
vede şi în faptul că la echipele
s'aile sînt tot mai rare cazurile
de indisciplină.
După cum aminteam mai sus,
maistrul trebuie să fie un bun
îndrumător tehnic, un exigent
controlor al calităţii producţiei.
Acest lucru presupune însă o
pregătire tehnică temeinică, ţi­
nerea pasiului cu tot ceea ce
este nou în tehnica mondială.
Sau, cu alte cuvinte, acest lu­
cru cere o susţinută muncă cu
cartea tehnică. Din păcate, des­
prea poate vorbi la I. M. Barza.
Există unii maiştri care mani­
festă tendinţe de închistare în
carapacea cunoştinţelor căpăta­
te în anii de şcoală. Fireşte că
acest lucru este dăunător şi el
nu poate servi progresului teh­
nic.
Mai rău este însă faptul că
există maiştri care deşi dispun
de un bogat bagaj de cunoştinţe
tehnice nu le aplică în practică.
Un exemplu elocvent în acest
sens îl oferă maistrul Mireea
Bulzan, oare pe lîngă şcoala
tehnică, a mai urmat timp de
trei ani şi cursurile Institutu­
lui de mine din Petroşani. Ou
toate acestea, el îndrumă des­
tul de slab munca în revirul pe
care-1 conduce, nu organizează
bine lucrul echipelor, permite
efectuarea unor lucrări de sla­
bă calitate, nu pretinde munci­
torilor să îngrijească şi să ex­
ploateze raţional utilajele. Evi­
dent, rezultatele obţinute de re­
virul său sînt sub posibilităţi.
Aşa dar, în munca maiştrilor
de la I. M. Barza există încă
lacune care trebuie înlăturate.
Asupra acestora trebuie să re­
flecte mai mult comitetul de
partid, comitetul sindicaţului şi
conducerea tehnică a întreprin­
derii. Trebuie să se găsească a-
cele forme ale muncii cu maiş­
trii care să ducă ia trezirea in­
teresului pentru studiu, la a-
plicarea în practică a tuturor
cunoştinţelor ; e necesar ca
maiştrii să fie determinaţi să
dea producţiei tot ceea ce pot
da şi deci să devină ceea ce tre­
buie să devină, respectiv con­
ducătorii nemijlociţi ai produc­
ţiei. Este o misiune nobilă, în­
credinţată de partid, la înălţi­
mea căreia maiştrii trebuie să
se ridice.
Ingr. N. ANDRONACI1E
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IT I-V A !
Constantin Weber, şeful unei brigăzi de strungari de la
atelierele centrale de reparaţii ale l.C.S. Hunedoara, depăşeşte,
norma lunară în medie cu 20— 24 la sută. Brigada pe care o
conduce a realizat in luna septembrie a.c., economii de mate­
riale in valoare de 1.227 lei, depăşindu-şi angajamentul luat
pe această lună cu 427 lei.
In foto : C. Weber lucrînă la strung.
: ticole precum şi în suplimentul
Realizări ale linerilor constructori
Tinerii constructori de pe şan­
tierul nr. 2 al I.G.S. Hunedoa­
ra, oMin zi de zi succese re­
marcabile atît în ceea ce pri­
veşte îndeplinirea indicilor de
plan, cît şi în activitatea obş­
tească. Aşa de pildă, tinerii de
la lotul 3-4, folosind unele co-
fraje de 2 şi chiar de 3 ori, au
obtinnt o economie de materiale
La culesul şiragurilor
Gospodăria agricolă de stat
din Galda, raionul Alba, po­
sedă o suprafaţă de 68 ha. cu
vie pe rod. Zilele trecute, lu­
crătorii gospodăriei au început
recoltarea strugurilor pentru vi-'
nificatie. Pină la 14' octombrie,
-ZM :
O nou ă b ib lio teca
Biblioteca comunală din Iscroni, ra­
ionul Petroşani, e o bibliotecă nouă,
Pentru început, ea a lost înzestrată
Spectatori
la cinem atograf
Situat în centrul oraşului Petroşani,
cinematograful „Al. Sahia” desfăşoară
o rodnică activitate pentru culturali­
zarea oamenilor muncii. De la în-
cepulul anului şi pînă la sfîrşitul lunii
septembrie, la acest cinematograf au
rulat 83 de filme care au fost vi­
zionate de 23G.207 spectatori.
Tot în acest timp, au avut loc t8
premiere festive şi 4 simpozioane. De
asemenea, pentru tineret, au rulat 30
de filme vizionate de peste 1.500 de
elevi.
Printre filmele care au rulat la a-
cest cinematograf şi care s-au bucu­
rat de un succes deosebit se numără
,,Vizita tovarăşului Hruşciov în Fran­
ţa", care numai îii 4 zile a fost vizio­
nat de peste 4.500 spectatori, „Pă­
rinţi şi copii”, „Cîntec de leagăn“ şi
altele. De succes s-au bucurat şi fil­
mele romîneşti „Secretul cifrului”,
„Erupţia“ etc.
R. BĂLŞAN
corespondent
Cînd eşti în cla­
sa l-a, te izbeşti
de multe greutăţi.
E primul contact
cu lumea necunos­
cută, dar atît de
frumoasă, a cărţii-
Şi ca să pătrunzi
in tainele minunate
ale cărţii, nu-i atît
de uşor. De aceea,
„consultaţiile“ reci­
proce sînt deosebit
de frecvente.
In foto: Felicia
Popa, Alexandru
Devian şi Eugenia
Brad din clasa l-a
a şcolii „Dr. Petru
Groza“ din Deva
la o mică „consul­
taţie“.
4 pagini 20 bani
de la începutul lucrării şi pînâ
acum, în valoare de peste
45.000 lei.
De asemenea, tinerii din ta­
băra blunting, care lucrează la
laminoare, au colectat 108 tone
de fier vechi pentru oţelării.
IOAN OLARU
corespondent
au fost recoltaţi strugurii de pe
mai bine de 40 ha.
Cea mai mare producţie, ca­
re depăşeşte cu circa 200 kg.
la fiecare ha. pe cea planifica­
tă, s-a obţinut pînă în prezent
la trupul din Cricău. (Brigadier
I. Stanciu)
cu peste 700 cărţi şi broşuri în va­
loare de 5.736 lei.
In timp de o lună şi jumătate de
cînd îşi desfăşoară activitatea, biblio­
teca a înscris peste 200 de cititori,
care au citit 750 cărţi şi broşuri.
Pentru atragerea cititorilor, tovarăşa
bibliotecară Ştefânescu Ioana Elena,
vizitează acasă pe ţăranii muncitori
din comună, informîndu-i despre nou­
tăţile din bibliotecă.
Printre cititorii de frunte ai biblio­
tecii se numără ţărani muncitori ca
Peter Gh., Eugen Pasudeti şi alţii.
/ n fiecare dimineaţă, nor-
matorul de la oţelăria
Martin nr. 2 a Combinatului
siderurgic din Hunedoara, fa ­
ce diverse calcule pentru a
stabili cît mai exact ultimele
rezultate ale muncii depuse de
harnicii oţelari. Tot aşa proce­
dează şi normatorul de la o-
ţelăria Martin nr. 1. De fieca­
re dată, bilanţul muncii se
( completează cu noi cifre şi
\ fapte, pentru că oamenii care
plămădesc oţelul sînt antre-
<! naţi în bătălia pentru tradu-
? cerea in viaţă a sarcinilor şta­
if bilite de cel de-al Ill-lea Con-
< greş al P.M.R. Printre nume-
ţ roasele rubrici deschise In re ­
gistrele. normaiorilor, există
una care se intitulează: „Şar­
je rapide".
L a începutul anului 1960,
oţelării din Hunedoara
şi-au luat angajamentul să
dea patriei o mare cantitate
de metal peste plan. Ei ştiau
prea bine că acest lucru poate
fi realizat numai prin aplica­
rea pe scară largă a tehnicii
noi şi ridicarea întrecerii so­
cialiste pe o treaptă superioa­
ră. Intre timp, colectivele ce­
lor două oţelării Martin şi-au
întocmit planuri de măsuri
tehnico-organizatorice, inova-
} torii şi-au concentrat atenţia
<; spre problemele esenţiale care
trebuie rezolvate.
L< Preocupaţi de a perfec-
ţiona procesul tehnologic,
Plecarea Ini H. S. Hruşciov spre patrie
- NEW YORK' 14 1 (Agerpres). — TASS prezentantul permanent al Uniunii Sovietice la
transm ite: La 13 octombrie ora 23,47 (ora New Organizaţia Naţiunilor Unite, M. A. Menşikov,
Yorkuîui), N. S. Hruşciov, preşedintele Consi­
liului de Miniştri al U .R.S.S., care a condus de­ ambasadorul U .R.S.S. în Statele Unite, L. F.
legaţia sovietică la cea de-a XV-a sesiune a A- Palamarciuk ministrul Afacerilor Externe al
R. S. S. Ucrainene, K. V. Kiseliov, ministrul
dunării Generale a O.N.U. a plecat spre Afacerilor Externe al R. S. S. Bieloruse, A.
patrie. Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al R. P.
împreună cu N. S. Hruşciov au plecat din Polone şi de membri ai coloniei sovietice din
New York cu un avion „TU-114“ N. V. Pod- New York.
gornîi, şeful delegaţiei R. S. S. Ucrainene, Şeful guvernului sovietic şi-a luat rămas bun
K. T. Mazurov, şeful delegaţiei R. S. S. Bielo­ cu căldură de la toţi cei care au venit să-l
ruse, A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex­ conducă. Înainte de plecare el a făcut o decla-
terne al U .R.S.S., J. Kadar, şeful delegaţiei un­ laţie. Pînă la plecarea avionului N. S. Hruşciov
gare la cea de-n XV-a „sesiune a Adunării Ge­ a glumit cu cei care au venit să-l conducă şl a
urat tuturor membrilor coloniei sovietice din
nerale a O.N.U. V' New York fericire şi succese în activitatea lor.
Pe aerodromul Idlewilde din New York, N. S. La rîndul for, cei de faţă i-au urat lui N. S.
Hruşciov a fost condus d e : V. A. Zorin, re- Hruşciov sănătate, călătorie plăcută şi fericire.
¦ws-se i
în miezul problemelor întreprinderii
Gazeta de perete „Să cons­ nică din I.C.S.H. — arată arti­ faptul că se opune trimiterii lă
truim Hunedoara“ este cunoscu­ colul nu iau nici o măsură... şcoala de calificare a unor oa­
tă multora din cititorii noştrii. meni din cadrul grupului, te.-
La cele mai multe concursuri or­ Gazeta dezvăluie cu stăruinţă mîndu-se să nu rămînă fără mî-
ganizate între gazetele de perete 5!, a^ e stări de lucruri asemă­ aă de lucru. Ce vei face tova­
ea s-a situat pe loc de frunte. nătoare : o cupă de vagoncli ui­ răşe Moldt peste puţin timp —-
tată de constructori serveşte, lo­ întreabă gazeta — cînd' vei a-
Această gazetă se bucură de catarilor din blocul tip Î.R.P. vea nevoie de circa 100 zidari
aprecierea caldă a constructori­ drept ladă de gunoi ; cei de la şamotori ? De unde-i vei lua
lor hunedoreni pentru articolele sectorul de întreţinere au lăsat dacă nu numai că nu sprijini,
instructive şi mobilizatoare pe dar chiar împiedici şcoala de ca­
tare le publică, pentru aportul Urmărind e d iţiile lificare în pregătirea lor ? Te
pe c.are-l aduce Ia construiarea aştepţi să trimitem iar delegaţi
Hunedoarei noi. In cadrul edi­ uneigazete de perete prin ţară să Guleagă şi să adTtcă
lilor sale, care se schimbă cu o serie de zidari şamotori bă­
regularitate şi apar sub o for­ 'vru-TTnriiiiiii —TTTim— nuiţi ? Nu este mai sănătos să
mă îngrijită, atractivă, sînt tra­ pregătim noi, din timp, cadrele
tate într-urn mod cît se poate de un tub de oxigen Ia cantina bloc de care avem nevoie,?
concret problemele cele mai vi­ -expus ploilor şi mizeriei ; la clă­
tale ale întreprinderii cum sînt -. Critica făcută şi-a atins ţinta.
terminarea şi predarea în ter­ dirile civile I.V.B.A. din Teliuc. In urma apariţiei articolului la
menele prevăzute a obiectivelor in jurul fiecărei case nou cons- gazeta de perete s-au creat con­
In construcţie, creşterea produc­ 'ruite zac în jur multe cără­ diţii ca muncitorii din grupul,
tivităţii muncii, reducerea pre­ mizi... condus de inginerul Moldt ’ să
ţului de cost. Griticlie construc­ urmeze cursurile şcolii de cali­
tive care apar în numeroase ar­ Astfel de critici concrete cu ficare.
conţinut educativ, care vizează
satiric „Giocânitoarea" vizează direct anumite stări de lucruri Tot aşa şi-a atins ţinta şi ar-
direct pe cei neglijenţi, indisei- ' ticolul „Cauze mici, efecte mari“
ptinati, risipitori şi pe alţii'care necorespunzătoare şi persoanele in care sînt înfăţişate unele as­
dau dovadă de apucături în ap c vinovate, au prins. In urma a- pecte ale proastei organizări a
late în muncă. Şi astfel de cri­ pariţiei articolelor la gazeta de muncii care frînează creşterea
tici îşi ating totdeauna ţinta, perete s-au luat măsuri pentru productivităţii şi reducerea pre­
contribuind efectiv Ia îmbunătă­ îndreptare. Şi, mai mult decît ţului de cost.
ţirea activităţii întreprinderii. atît. Pe toate şantierele I.C.S.H.,
în rîndul muncitorilor şi cadre­ Cum reuşeşte această gazetă
Articolul intitulat „Să lichi­ lor tehnico-inginereşti se simte
dăm complect risipa de materia­ un spirit gospodăresc mai dez­ de perete să pătrundă adînc în
le“, situîndu-se pe poziţia luptei voltat — stare la care, fără în­
împotriva neglijenţei şi risipei, doială, şi-a adus partea ei de cele mai esenţiale probleme ale
scoate la iveală că în gara Gă- contribuţie şi gazeta de perete
lan stau de mai multe luni cile' „Să construim Hunedoara“. activităţii de producţie şi să con.
va vagoane cu materiale şi 2
Cu o .mare sensibilitate, ga­ tribuie în felul acesta la îmbu­
motoare electrice. Nici tovară­ zeta sesizează şi alte stări de
lucruri care nu trebuie tole­ nătăţirea procesului de produc­
şul loan Tîrziu, şeful depozitului rate. In unul din articolele pu­
blicate, inginerul Gheorghe ţie a întreprinderii ?
de la Gălan şi nici direcţia 1eh- /Moldt, şeful unui grup de şan­
In primul rînd, ea se bugură
tiere, este aspru criticat pentru
(Coniiruiarc In pag. 2-a)
AL C.
Comunistul Pavel
Dreghici, lăcătuş la
Intreprinderea de
industrie locală
„Horia“ din Alba
Iulia, este un bun
meseriaş. In acelaşi
timp el este şi un
agitator activ.
Iată-1 în clişeu!
nostru în mijlocul
unui grup de mun­
citori din secţia
împletit sîrmă, ci­
tind ziarul.
¦L
ŞARJE RAPIDE
un grup de muncitori, ingineri Numele prim-topitorilor Paul două c ifre : 950 şi 1028. Ele
arată că la oţelăria nouă s-au
şi tehnicieni de la O.S.M. nr. Orelt, Teodor Caramalis, Iu­ elaborat anul acesta 950 şar­
2, printre care se numără ing. lian Ispas, Traian Bîrlea, Ale- je rapide, iar la oţelăria nr.
Nathan Kraft, maistrul ştefan xandru Nojogan şi altele, au 1, 1028. Nu-i uşor să obligi
ocupat în repetate rînăuri pri­ cuptorul ca în fiecare oră să
Tripşa, Erou al Muncii socia­ producă 25 tone oţel pentru
fiecare m.p. de vatră, aşa cum
liste şi alţii, au făcut propu­ mele locuri in clasamentul în­ prevăd normele pentru o şarjă
rapidă la cuptoarele mari, dar
neri preţioase pentru îmbună­ trecerii. Ei sînt ciţiva dintre oţelării de la secţia I$a gu fă ­
cut acest lucru ăe 950 de ori.
tăţirea muncii, propuneri ca­ cei mai buni, dar in fiecare in comparaţie cu anul trecut,
ei au redus durata medie ăe
re s-au soldat cu rezultate şarjă de metal se concreti­ elaborare a şarjelor cu peste
o oră şi 20 de minute. Acest
deosebite. zează munca întregului colec­ lucru, îmbinat cu celelalte mă­
suri pentru îmbunătăţirea in­
De exemplu, s-a introdus un tiv de muncitori, ingineri şi dicilor de utilizare ai cuptoa­
nou procedeu relor, au dat posibilitate co- ţ
de încărcare a li. tehnicieni de la lectivului din această secţie >
cele două oţe­ să producă 34.800 tone metal (
Din carnetul peste plan. Echipele ăe la cup- \
cuptoarelor, cu lării. Hotărirea torul nr. 2 au elaborat 370 de
şarje rapide, ocupînd primul
minereu pe va­ DE REPORTER C.C. al P.M.R. loc în întrecerea pentru cit
tră, fapt care a şi a Consili­ mai multe şarje rapide. La o-
ţelăria nr. 1, cele mai bune re­
zultate le-au obţinut oţelării
de la cuptorul nr. 5, care au
dat 346 şarje rapide. Munca
lor, îmbinată cu a celorlalţi
muncitori şi tehnicieni din
secţie, s-a soldat pină acum
cu mai mult de 18.000 tone o-
ţel peste plan. De aici se poa­
te deduce că la oţelării, tim­
pul înseamnă oţel şi că ci-
scurtat durata ului de Miniş­ ne-l preţuieşte, cîştigâ.
de ajustare şi a asigurat o tri cu privire la ridicarea S. PETRESCU
funcţionare mai bună a agre­ nivelului tehnic al producţiei.
gatelor. Tot la această oţelă- a dat un nou avint activităţii
rie, s-a trecut la un sistem de inginerilor şi tehnicienilor
reglare automată a injectoare Mergind pe linia iniţiativei cu­
lor, s-a găsit o nouă metodă noscute sub numele de „s e c ­
de organizare a flăcării în ţia şcoală", inginerii şi tehni­
cuptor. cienii de la O.S.M. nr. 1 înar­
In ultima vreme, la oţelăria mează muncitorii cu noi cu­
Martin nr. 1 se foloseşte rina noştinţe despre tehnologia me­
bifurcată, ceea ce dă posibili­ talului şi folosirea raţională a
tate oţelarilor să mărească în­ uptoarelor.
cărcătura cuptoarelor şi greu­ De asemenea, la oţelăria
tatea şarjelor. nouă, activează cileva colec­
Practica a dovedit că in ori tive de oameni pentru a des­
ce situaţie omul hotărăşte to coperi şi pune în valoare re­
tul. însufleţiţi de documente zervele interne.
le celui de-al Ill-lea Congres ?
al P.M.R., oţelării au pornii ntr-una din primele dimi­
întrecerea socialistă pe profe­ neţi ale lui octombrie,
normatoriî oţelăriilor Martin
sii, şi dorinţa de a cuceri ti­ şi-au completat obişnuitele
tlul de „Cel mai bun în m e­ calcule. La rubrica „Şarje ra­
serie“, îi îndeamnă să m un­ pide“, au fost consemnate
cească din ce în ce mai bine. ¦