Page 51 - 1960-10

N r. 1807 DRUMUL SOCIALISMULUI oag. 3
tfffr&zgVfínfgiO?assi3SSSZamZZ3&a^3& IBESXXB^ ^
«ÍH2M3SES bsubxbsex

PSIHfflIEl EOMSNO-SOViETICE In tr-o aşezare de m in eri om psosrâmulm

Manifestări cultural-artistice răciuneştii, este o locali­ lapurile pe care sînt aşezate lată ce staţionează la intrare. 17 OCTOMBRIE 1960 diloza ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,00
tate de mineri, aşezată plicurile cu probele de minereu. Alt grup, m erge pe !os. Citeva PROGRAMUL 1 : 6,10 Muzică popu­ Muzică uşoară executată ta diferite ins-
între două dealuri, cu casele Ordinea şi curăţenia dom ­ sute de metri îl desparte pe lară rominească; 7,30 Sfatul medicu­ Irumente; 9,30 Roza Vînturilor; 10,30
In cadrul manifestărilor ce au loc Rasila Munteanu, Florica Badea, Ma- înşiruite de-o parte şi de alta neşte peste tot. Şi acestea sînt fiecare de locuinţă. lui : Prevenirea accidentelor la co­ Aluzică populară rominească; 11,03
cu prilejul lunii prieteniei romîno-so ria Timona, Constantin Rostaş. Pa şoselei ce tace legătura intre puncte bune în munca de zi e la ora 17 am întîlnit in pii ; 7,45 Muzică uşoară ; 8,00 Melodii Muzică de estradă; 12,30 In faţa hăr-
vietice, în ziua de 14 octombrie, tov. Deva şi Băifa. ¦ iu zi a laborantei uliţa satului pe deputaţii populare romîneşti şi ale minorităţilor Iii: Angola; 12,40 Cu cîntecul şi jo-
conf. universitar Nicciae Leţiu, care şi-a Cei peste 400 de mineri prezenţi în naţionale; 8,30 Muzică de estradă; cui pe întinsul patriei; 13,05 Inter­
terminat studiile în U.R.S.S., a vorbit sală au aplaudat cu însufleţire fru­ La panoul de onoare al mi­ jr a uzina de preparare Cră- Petru Borea şi Emil Barna, pe 11,03 Teatru la microfon: „Dacă vei preţi de muzică u şoară; 14,30 Gon-
minerilor din Lonea despre „Tehnica moasa interpretare a cîntecelor romî- nei, am făcut cunoştinţă cu şe­ ?L* ciuneşti, de pe lingă I.M. Petru Cozm a, Avram Barna, fi întrebat” de Dorei Dorian; 13,05 cert de muzică populară rominească •
sovietică în minerit". După conferinţă, neşti şi sovietice. ful unei echipe de mineri, co­ Săcărîmb, lucrează muncitori Aron Barna şi Gheorghe Iacob. .Patria mea dragă" — emisiune de (5,10 Concert de prînz; 16,15 Vor­
el a proiectat cu ajutorul epidiasco- munistul Gheorghe Lupaş. Din din localitate şi din satele veci­ — Încotro ? eintece; 14,00 Concert popular; 15,50 beşte Moscova 1; 17,25 Dublu concert
pului, fotografiile de maşini şi unelte Tot în ziua de 14 octombrie a. c., fotografia aşezată pe panou, ne. Printre ei, nume de com u­ — Spre şc o a lă ! Note de lector; 16,30 Muzică uşoară; pentru vioară, violoncel şi orchestră
de mină din albumul adus din ţara la Atelierele centrale Gurabarza, tov. privirea minerului comunist, nişti şi utem işti: Ion Radu a — Urmaţi vreun curs de ca­ 17.30 Vreau să ştiu I ; 18,30 Carnet de de Brahm s; 18,30 Limba noastră. VoU
ing. Stelian Bernevan a vorbit celor lui Avram, strungar, Traían lificare, sau... ? reporter; 18,40 Arii din opere inter­ beşte acad. prof. Al. Graur; 19,30 Din
socialismului victorios. peste 200 de muncitori, despre: „Or­ m-a întîmpinat zimbitoare. pretate de Veronica Borisenko; 19,05 folclorul popoarelor; 20,45 Muzică u-
ganizarea muncii în prelucrarea me­ — Da de unde. A mai rămas Muzică uşoară de compozitori romîni; şoară ; 21,30 Doine şi jocuri populare
A urmat apoi un reuşit program talelor“. Au fost expuse cu acest pri­ Dedesubt, cîteoa cuvinte re­ 19.30 Program muzical pentru frunta­ romîneşti; 23,20 „Serenade şi canzo-
lej cele mai înaintate metode de mun­ ceva de făcut da gardul de şii în producţie din industrie şi agri­ nete".
artistic susţinut de orchestra populară că ce sînt aplicate în domeniul pre­ dactate la m aşină: „Tovară­ Cronică plasă cu stilpi de beton cu ca ­ cultură; 21,00 Cîntece şi jocuri popu­
lucrării metalelor în U.R.S.S. şul Gheorghe Lupaş munceşte lare romîneşti; 22,30 Lucrări simfo­ PROGRAMUL II: 14,30 Muzică dis­
a clubului din Lonea şi soliştii vocali re am împrejmuit zilele acestea nice romîneşti; 23,16 Concert de tractivă ; 15,25 Concert de muzică
conştiincios, organizează bine din Crâciuneşti şcoala. Apoi, ne împărţim in noapte. populară rominească; 16,15 Melodii
PROGRAMUL I I : 14,07 „Din me­ executate la mandolină; 17,35 Emi­
locul de muncă, îşi depăşeşte două să terminăm şi cele 2 lodiile dumneavoastră preferate”; 14,30 siune muzicală pentru copii; 18,25
Din folclorul popoarelor; 15,00 Gonceri Cîntece şi jocuri populare romîneşti
lunar planul de producţie“. de prînz; 16,30 Vorbeşte Moscova 1; din Muntenia; 18,40 Muzică de es­
Nu l-am putut g ă si imediat. Groza, celular, Dumitru B or­ poduri de peste rîu. 17,00 Vechi melodii populare romî­ tradă ; 19,30 Muzică uşoară; 20,05
n r a io n u l S e b e ş Lucra in mină, la orizontul^ dean, şef al echipei de întreţi­ — Dar diseară unde mer- neşti; 17,50 In pas cu ştiinţa; 18,05 Opera „Căsătoria" de M. Mussorg-
Muzică uşoară; 19,00 Lectură-ghici- ski şi I. Ivatiov; 22,30 Muzică sovie­
r « In oraşul Sebeş, oamenii munci Tot în cursul acestei săptămîni, la plus 80 m. împreună cu cei nere. Seţi ? toare: Eroi sadovenieni; 19,30 Alma­ tică de estradă; 23,15 Goncert de
au ascultat în cursul aceste] săptămîn Miercurea au avut lo c : recenzia ro­ doi ortaci ai s ă i : Avram Jula Cu toţii şi-au adus contri­ —La popicărie şi pe la ora nah ştiinţific; 20,00 Muzică din ope­ noapte.
conferinţa: „Tradiţionala lună a prie manului „Gu focul inimii“ de A. Bra- rete; 21,45 Tribuna Radio; 22,00 Mu­
teniei romîno-sovietice“, ţinută de tov dell, prezentată de tov. Olimpia Dor­ şi Roman Gros. Cifrele înscri­ buţia la realizarea planului de 21, la film. R ulează „Balada tică de dans. BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
Vaşile Mihu. ea, o seară culturală în cadrul căreia se în carnetul şefului de producţie pe luna septem brie. soldatului“. Veniţi ?
tov. Ana Crişan a prezentat: „Actua­ schimb, întăresc însă cele cî- La rindul său, tineretul uzinei, — Cred că da. Le-am urat 18 OCTOMBRIE 1960 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
După conferinţă corul fabricii „Si lităţi sovietice“, conferinţa tov. Aurelia teva cuvinte de sub fotogra­ se mîndreşte cu drapelul de spor la muncă şi am plecat. PROGRAMUL I : 6,10 Muzică u=
mion Bărnuţiu“ a prezentat un pro Dragomir despre: „Mecanizarea lu­ Ofia sa de la p a n o u : pe luna brigadă fruntaşă de muncă p a ­ ameni noi, preocupări noi. ţo ară; 7,30 Sfatul medicului: Spon­ 20.00, 22,00, 23,52 (programul I ;
gram de cîntece, iar apoi a rulat fii crărilor zootehnice în U.R.S.S.“, iar în Viaţa îşi urmează cursul
mul sovietic „In întîmpinarea zorilor' localul bibliotecii comunale, a fost septembrie, echipa condusă de triotică pe raionul Brad. 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­
deschisă expoziţia „Pe drumul lui Oc­ Ocomunistul G heorghe Lupaş a ra 15. Muncitorii din normal. La Crăciuneşti a dis­ gramul II).
o La staţia de radioficare din Se tombrie”. schimbul / se îndreaptă părut mizeria. Oamenii se duc
beş, tov. Filaret Chiruţă a prezentat realizat planul de producţie în
recenzia volumului îl al romanului «> In comuna Pianul de Sus, tov. spre ieşire. Un prim grup, de la lucru cu autocam ioanele ori
„Pămînt desţelenit" de Şolohov. Maria Ioslf a prezentat recenzia ro­ pro norţie de 120 la sută.
manului „Departe de Moscova”. / :ntrînd in încăperea labora­ circa 20, au încălecat pe bici­ cu bicicletele, circium a fostului
o La şcoala medie din Sebeş, tov. torului, răspunsul la bi­ clete plecînd spre casă. Lăcă­ chiabur a devenit sală de cine­
Constantin Georgescu, directorul şco-' o In cursul zilei de astăzi, un co­ neţe mi l-a dat utemista Ro- tuşul Avram Steica, vagoneta­ m a pentru localnici, opaiţul cu
Iii, a vorbit despre „Avîntul dezvoltă­ lectiv de conferenţiari, format din ca­ zalia Adam, care se afla prin­ rul Romulus Dan şi electricia­ petrol a fost înlocuit acum pa­
rii industriei în U.R.S.S.". dre didactice şi avocaţi din oraşul tre m esele si etajerele pline de nul G heorghe Ister, sînt în tru ani cu becuri electrice. C e­
Sebeş, va susţine în satele Gut, Daia, eprubete şi borcane. Lucrează fruntea „plutonului de ciclişti“. tăţenii, la îndemnul comunişti­
o In comuna Miercurea, raionul Răhău etc, conferinţe legate de prie­ de 6 ani aici. la laboratorul de Morarul Andronic Pîs şi lor, prin munca lor, transfor­ líe:
Sebeş, tov. învăţător Ion Ban a vorbit tenia romîno-sovietică şi de succesele
despre: „Importanţa prieteniei romî­ obţinute în ultimii ani de cătriel preparare şi-i place meseria preparatorul Petru Gabor, au mă fala satului.
no-sovietice“. Programul artistic ce a de laborantă. urcat în autocam ionul cu pre- A. DAVID
.^V-~VVV'-N
Activitatea utemistei Rozalia

Adam se d esfăşoară m ai mult assoasmaxasf

urmat a fost susţinut de către elevii U.R.S.S. pe drumul construirii comu­ intre m esele cu eprubete şi du-

şcolii elementare din localitate. nismului. 17 OCTOMBRIE 1960 18 OCTOMBRIE 1960
DEVA: Pămînt desţelenit; DEVA : Doamna cu căţelul;
———--------------------- sovietic: Vagoarse C .F .l. fără geamuri ALBA iu LIA : Amigo; O zi de
ALBA IULIA : Amigo; O zi de odihnă; BRAD: Pe jos spre rai;
festiv alu l film ului „P A M IN T D E S Ţ E L E N I f ‘â Vagoanele C.F.l. de pe ru­ prindă din oa-uza umidităţii odihnă; BRAD: Pe jos spre rai; ILIA : Sombrero ; HAŢEG : Răz­
tele Brad— Gurabarza, Gura­ prea mari. ILIA: Som brero; HAŢEG: Răz­ boiul opiumului.; HUNEDOAI :
barza—Zdrapţi şi Gurabarza— boiul opiumului; HUNEDOARA:
Bueureşci, au majoritatea gea­ Tovarăşii din conducerea Pămînt desţelenit; ORAŞTIE :
murilor sparte* iar! unele lip­ C.F.l. Gurabarza, trebuie să stu­ Miciman Panin; ORăŞTIE : A.mnarul ferm eca t: Poznaşa :
sesc complet. Amnarul ferm eca t; Poznaşa : PETROŞANI: Povestea tinerilor
dieze cît mai urgent posibil, PETROŞANI: Povestea tinerilor
Există de asemenea pe aces­ căsători; Nopţi albe; SEB EŞ:
te rute unele vagoane cu aco­ măsurile ce trebuie luate pentru căsătoriţi; Ncrmandie Niemen; De simbătă pînă lu n i; SIME-
perişul spart, iar placajul de punerea la punct a vagoanelor. SEBEŞ : De sîmbătă pînă luni; RIA : Puăriera vorbitoare ; LO­
pe pereţi a început să se des- SIMERIA : Andreica ; LONEA : NEA : N-a fost în zadar; ZLAT­
T. PLEŞA N-a fost în zadar; ZLATNA: NA: Evghenie Oneghin; TEIUŞ:
Unchiul meu Iacinto ; APOLDUL
corespondent Eugenie Oneghin ; TEIUŞ : Un­ DE SUS : Intrigă şi iubire.
chiul meu Iacinto; APOLDUL
Lipseşte apa caldă
DE SUS : Intrigă şi iubire.
Blocul garsonieră din str. Fi- se efectueze unele lucrări de ra­
limon Sîrbu Deva, care a fost cordare a instalaţiei conducte­
dat în folosinţă în cursul aces­ lor de apă, cu cazanul aflat în
tui an, este aspectuos şi destul blocul vecin.
de bine construit. S-ar putea
vorbi şi despre confortul său. întreprinderea de gospodărie
orăşenească Deva, ar trebui să
In prezent însă, instalaţiile de ia măsuri urgente pentru in­
baie-duş nu pot fi folosite deoa­ troducerea conductei de apă
rece nu există deeît apă rece. caldă şi în blocul respectiv.

Pentru ca locatarii să poată fo­ A. CITY
losi apa caldă, este necesar să
corespondent

La căminul cultura5,

nu fa director acasa !

Căminul cultural din satul reotorul căminului cultural, tov. !t§ Y lp
Cîrjiţi are un aparat de radio. Cornel Dan.

Aoesta însă se află acasă la di- In sat, sînt mulţi cetăţeni ca-
re ar dori să audieze seara e-
„Pămînt desţelenit“, prin cel rde-al doilea volum al său ă :3BCL= .. ... 2__ misiunile posturilor noastre de
devenit, ca şi romanul „Pe Donul liniştit“, un roman -— fluviu, radio. Dar cum să facă acest lu­
urmărind cursul evenimentelor politice şi personale, sociale şi înainte de term en cru dacă aparatul de radio lip­ p o o o o o o >o<x>oooooooooooooooooooo<x>oc>o<>ooooooooooo<
sentimentale în cadrul unui tablou complex, în care viaţa o-
mului se împleteşte parcă organic cu natura. seşte de la cămin ? | ANUNŢ

Celebrul roman, distins recent cu premiul „Lenln“, a fost Autocamionul „Steagul Roşu“ cu, Karol Buzaş, Marcel Zuz- MIMAI CIOLPAN I ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE ELECTRICITATE’
ecranizat de cineaştii sovietici într-un film de două serii. In nr. 111 al formaţiei de pompieri man precum şi şeful garajului ţ HUNEDOARA — DEVA
studiourile din Leningrad se lucrează în prezent la o a treia de la distileria de gudroane a corespondent
serie a filmului. Pămîntul desţelenit este un simbol realist. C. S. Hunedoara, se defectase, Vasile Paşca. Datorită hărniciei Teu sediul în Deva, str. Titu Maiorescu nr. 37, angajează UN'
Brazdele adînci smulse pămîntului înţelenit de către plugul Fiind maşină de prima urgenţă, de care au dat dovadă, tovară- -o -
lui Davîdov semnifică drumul nou deschis vieţii de către co­ şii amintiţi au reparat maşina o ŞEF DE DEPOZIT ÎN CONDIŢIILEURMĂTOARE: <>
se punea problema reparării ei Venifuri însemnate
munişti. ’n ?1 ore în loc de 102 ore cît 0‘ — Să aibă studii medii şi 4 ani în funcţii administrative,<?
In fotografie: O scenă din filmul „Pămînt desţelenit“ ce în cel mai scurt timp. Pentru e- era prevăzut, realizînd o econo­ încă nu s-au împlinit doi ani
mie de peste 1.500 lei. de la constituirea gospodăriei o s-au să fie absolvent de şcoală elementară şi săaibă 6 ani înb
< rulează la cinematograful „Fi limon Sîrbu“ din Deva. xecutarea acestei lucrări au fost colective „Retezatul“ din satul
JOAN OLARU Nălaţi, raionul Haţeg. In acest a funcţii administrative. x
selecţionaţi şoferii Mircea Van- timp însă ea s-a dezvoltat mul­
corespondent tilateral. Drept urmare, anul a- x — Să aibă domiciliul în oraşul Deva. g
cesta, numai în 8 luni, s-au
obţinut în această unitate veni­ y — Să cunoască într-o oarecare măsură materialele şi apa-b
turi de peste 70.000 lei faţă de
83.000 lei cît se prevede în pla­ o rata jele electrice. *?
nul de producţie pentru tot a-
nul. Drept urmare, pentru zilele- S Informaţii suplimentare se primesc la serviciul de cadrex
muncă efectuate în primele 7
luni din anul în curs, colecti­ 3 al întreprinderii. $
vistul Nicolae Muntean a pri­
FOND DE BAZA 3 .0 0 0 .0 0 0 LEI mit ca avans de 40 la sută O• .'O O O O O o O O O O O < -:-0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X )0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X ,.'OOOOOOC* ^
1.050 kg. grîu, 4.421 kg. do-
¦ V-s/WV'v'V'S/V/1" yv vleci, 100 kg. prune şi 2.412 lei. A N U N Ţ ; •. j ...
Avansuri asemănătoare au pri­ întreprinderea miniera Ghelar.
mit mulţi alţi colectivişti harnici.
Era prin toamna lui ’52. vîştii din Deva. Şi astfel, au faci lucrări de întreţinere ca porumbului, cartofilor, legume­ cu sediul în Gheiar, raionul Hunedoara,
lor şi a altor produse. ANA GLIGOR regiunea Hunedoara, declară vacante
Cîţiva ţărani mwmNori din făcut să crească cifra care ia carte. Iar pămîntul, dacă-'i pentru ocuparea prin CONCURS un
Desigur, au fost şi din a- corespondentă
cartierul „Ceangăi“ — Deva, măsura valoarea fondului de pai ce-i trebuie, îţi întoarce ceea care nu priveau cu ochi
buni repartizarea unor veni­ —O—
se hotărîseră să păşească şi bază la 250.631 lei. Asta, după înzecit. Colectiviştii din Deva, turi la fondul de bază.
In fo v ă ră ş ifii
ei pe o cale nouă. Şi, la in- primul an, cină lucrurile erau bunăoară, scot de regulă la Dar cină au văzut roadele eiumăr ds 10 FOSTURI UE MAIŞTRI itNERS,
unui fond de bază dezvoltat, din Sîngăiin
demnul comuniştilor, s-au u n it totuşi în fază incipientă. grlu 2.000—2.200 leg. la ha., la roadele chibzuitelor investiţii, Candidaţii care se înscriu la concurs pentru ocuparea pos­
şi-au schimbat părerea. Rină Pe ogoarele întovărăşirii din turilor de maiştri mineri trebuie să depună la secretariatul în­
intr-o singură familie, în gos- Dar, an de an, fondul de bază porumb 4.800— 5 000, iar la pe rină, au înţeles că datorită satul Sîngătin, raionul Sebeş, treprinderii pînă la data de 31 octombrie a.c., cererea însoţită
creşterii fondului de bază. sal­ se desfăşoară în aceste zile o de următoarele a c te :
poăăria colectivă căreia i-au a crescut la : 1.011.450 lei, apoi cartofi trec peste 20.000 Kg. tă şi valoarea zilei-muncă. A- muncă susţinută pentru termi­
cum. chiar ei declară cu mtn- narea lucrărilor agricole din — certifiestul de naştere fi» R.P.R. (în copie)
dat num ele: „Petofi S a n d o r ". la 1.398.960 lei, 1.460.259... ş { asta m[ e toţul An de ă rie: „La noi, în ’53, valoarea campania de toamnă. — diploma de absolvire (în copie)
zilei-muncă a fost de numai
Avuţia obştească era la in- 1.770.370 lei. an, colectiviştii din Deva îşi 55 lei. in ’58 a ajuns la 65 lei, Pînă acum au fost pregătite
în ’59 la 66 lei, şi desigur. în 220 hă. în care s-au încorporat
ceput destul de mică. Tot ce Colectiviştii din Deva 'sînt lărgesc gospodăria. Au cum- anul ăsta. nu va fi mai mică mari cantităţi de gunoi de
ăecît anul trecut". grajd, treeîndu-se totodată şi
au adus cu ei noii colectivişti harnici, pricepuţi şi chibzuiţi parat vaci, oi, porci şi altele. la însămînţatul grîu'iui. In pri­
Cea dinţii cifră care a ilus­ ma zi, brigada lui Ion Hociotă,
se cifra la cel mult 120.000 în ale agriculturii. N” .u..m..~a~i căA, u reuşit să-şi cumpere o ba­ trat fondul de bază al colec­ a însămînţat 20 ha. Printre în- a unei şcoli tehnice de maiştri mineri sau acte din care să re­
Ici pe vremea cină munceau in- toză, o moară cu ciocane, u- tivei a fost 120.000 lei. Un în­ tovărăşiţii care au pornit cu a-
ceput modest, dar căruia vînt contribuind la însămînţa- zulte că la data de 1 iulie 1956 candidatul a avut 12 ani ve­
După cît se vede, un tnce- diviăual, nici hărnicia, nici nelte. Toate le aduc venituri membrii, gospodăriei colective rea, în numai 4 zile, a peste 70 chime în funcţia de maistru.
..Petofi Sandor" din Deva i-au ha. cu grîu, se află comuniştii
put modest. Modest era însă priceperea, nici chibzuiala nu mari. deschis drum drept şi larg. llie Rusu şi Dumitru Tatu. — autobiografia
'Mergînă ferm i pe el, valoarea — certificat medical.
şi numărul acelora care-şi u- le~au stat prea mult in aju- Apoi. grădina de legum e: fondului de bază va ajunge în IOAN OLTEAN
niseră puterile, alcătuind gos- tor¦ e firesc. Ce pop scoa- peste 17 ha. Ce-i drept, nu-i anul acesta la aproape Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor adresa în­
pod,a, n,a. D„ ar put.erile unite te oare dînegpheesoummicăfnffîrş>ie de 3.000.000 lei. corespondent treprinderii respective.
toată irigată. Dar ea aduce a-
preţuiesc mai mult ăecît cele iuri ? nual venituri de peste 150.000 Da i La atit va creşte ave­
lei. Şi mai au colectiviştii cul­ rea comună a colectiviştilor
răzleţite. Asta au înţeles-o noii j n gospodăria colectivă însă, turi de plante tehnice. Anul s/VWWWV1^
colectivişti pe deplin. Căci, la lucrurile stau cu totul altfel: trecut, de pildă, numai pentru care pe zi ce frece, prin mun­
că unită. îşi fac traiul tot mai NOUL ORAR TAROM
sflrşitul anului, o cifră ca a- braţe de muncă multe, supra- sfecla de zahăr au primit fericit şi îmbelşugat.

ceea de mai sus nu mai pu- faţă mare. să tot ari, să tot 125.000 lei. peste 4.000 Kg. za- V. PÎTA N Incepînd de luni 17 oct. 19 60, cursele aeriene Bucureşti -
Deva şi retur, Cluj — Deva — Timişoara şi retur, circulă ?
tea cuprinde rodul muncii In semeni, şi să tot culegi. In gos- şi 14 vagoane cu borhot
comun. T„ rebuia alta, şngi• nPratXdăZr*i*a* „c„o7lectivă nu măsori P® CaTe UdU fOlOSÎt ÎU UTOUa după următo rul orar :
animalelor. Iar 'dacă mai pui
mare. pămîntul cu prăjina ori cu ju- la ’socoteală veniturile aduse 9,05 I Bucureşti [ 12,25
10,55
S-au împărţit primele veni- gărul. Aici '?e măsoară cu su­ de atelierul răe tîmplărie. de 10,35 v Deva

turi şi s-au bucurat colecti- tele de hectare. Păi pe astfel cărăuşi, 'de sectorul zootehnic, 8,10 6 C,UJ 11,40
11,00
viştii. Dar bunii gospodari nu de întinderi poţi să foloseşti mai ales. nu te mai miri că 8,50 I Deva ? 10,45
în 1959. venitul total a ajuns 10,05
risipesc ceea ce cîştigă. Ei îşi tractorul cît pofteşti, că nu rse la aproape 800.000 lei. Astfel, 9,05 | Deva
colectiva a împărţit pentru
sporesc mereu avutul, privesc mai poticneşte în haturi. Poţi 9,45 i Timişoara
fiecare Zi-muncă nu mai pu-
m ereu în viitor. să ari mecanic, fără grijă, pop

inainte au privit şi colecti- să semeni cu piaşina, P°P s& ţin de 18 lei, în afara griului, Alte informaţii se pot obţine la Agenţia TAROM Deva,
telefon 52, sau aeroport, telefon inter 8.
i/V W V W W V V 'A V V V V V 'A A V V V W V 'A 'V V V V '/'/V v l