Page 46 - 1960-10
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1806
.....
Ieri ucenic!« Căminele culturale să sprijine -SOVIETICEI
m wn cil© r i mai mult întrecerea dintre G.A.C. C O N F E R IN Ţ E
Colectivul ăe muncă al şco onoare alături de cei mai In cursul lunii februarie a.c„ colectiviştilor pentru înfăptuirea să-şi îmbunătăţească activitatea In luna marii prietenii, oame bul „Filimon Sîrbu” din Sime-
lii profesionale de ucenici ăe buni muncitori ai uzinei gospodăria agricolă colectivă din obiectivelor întrecerii. în sprijinul întrecerii dintre gos nii muinGii din regiunea noas ria, tov. Andrei Korani, secre*
pe Ungă uzina „Victoria“ Că noastre. Munca lor rodnică podăriile agricole colective. tră audiază numeroase conferin tar al comitetului de partid de
şi plină de entuziasm o îm Gîlnic a chemat Ia întrecere Ceea ce au făcut însă pînă în ţe care se ţin la cluburi, cămi la nodul G.F.R., a prezentat
lăii, sub conducerea organi bină armonios cu munca cui-- toate gospodăriile agricole co prezent unităţile culturale de la In afara cursurilor agrozoo ne culturale, colţuri roşii eto. @u conferinţa intitu lată: „Despre
zaţiei ăe bază P.M.R. din tural-artistică sau sportivă, lective din regiune pentru dez sate, şi în mod special căminele tehnice ce funcţionează pe timp acest prilej, ei iau la cunoştinţă prietenie şi ajutor”. După au
şcoală, luptă cu perseveren cu pregătirea zilnică în vede voltarea sectorului zootehnic culturale, pentru susţinerea în de iarnă, căminele culturale dis despre marile realizări ale po
ţă pentru îndeplinirea sar rea obţinerii unui grad ăe pentru obţinerea unei producţi trecerii dintre gospodăriile agri pun de numeroase forme prin poarelor Uniunii Sovietice în dierea conferinţei, sutele de oa
cinii măreţe ăe creşterea şi cultură mai înalt, urmînă sporite de lapte, carne, lină etc cole colective este puţin. care pot ajuta întărirea econo toate domeniile de activitate, meni ai muncii prezenţi îfi sală
pregătirea ăe cadre muncito cursurile şcolii medii serale mică a gospodăriilor agricole despre sprijinul acordat de că ău asistat la un bogat program
reşti calificate. Astfel, dacă din localitate. In formaţiile Angajate în întrecere, tnajo La G.A.C. din Bobîlna, spre colective, întrecerea dintre aces tre Uniunea Sovietică ţării artistic prezentat de către for
in anul şcolar trecut, şcoala de cor, dansuri, orchestră, ca ritatea gospodăriilor agricole co exemplu, colectiviştii au obţinut tea. Amintim doar conferinţele, noăstre în construirea socialism maţiile de amatori din Simefiăi
a dat uzinei două clase de şi în cadrul colectivului spor lectlve din regiunea noastră, au rezultate frumoase în domeniul jurnalele vorbite, serile de între mului, despre relaţiile de prie
absolvenţi în meseriile de tiv, activează numeroşi tineri obţinut în îndeplinirea obiective zootehnic. Desigur că ajutorul bări şi răspunsuri, manifestări tenie statornicite între poporul Şi la clubul minerilor din
turnători şi electricieni, în absolvenţi ai şcolii profesio lor rezultate frumoase. bibliotecii şi al căminului cultu Ia care pot li invitaţi medici ve sovietic şi poporul nostru. Ghelar a fost prezentată tot ieri
noul an şcolar se pregătesc nale. ral ar fi putut aduce un sprijin terinari, zootehnicienî, crescători după-amiază, conferinţa : „Pro
pentru a absolvi şcoala trei Orientîndu-şî bine activitatea, de animale fruntaş!, preşedinţi In cursul zilei de ieri, lă clu
clase ăe ucenici in meseriile Grija deosebită pe care o mare parte din unităţile cultura însemnat sectorului zootehnic al al G.A.C. etc. Pentru stimularea gresul tehnic în industria Uniu
acordă partidul întregului ti le de Ia sate au sprijinit această fruntaşilor, căminul cultural nii Sovietice“.
de furnalişti, sudori şi lăcă neret din patria noastră se întrecere în care s-ău angajat gospodăriei. Din păcate însă, că poate organiza şezători şi spec
tuşi ; in acelaşi timp, în anul vădeşte şi în felul în care co colectiviştii, au popularizat suc E x p o z iţie
l studiază alte trei clase de mitetul ăe partid al uzinei minul cultural din Bobîlna (di
ucenici pentru meseriile ăe „Victoria" Călan se preocupă cesele dobîndife de aceştia şi au
turnători, zidari-şamotori şi ăe creşterea şi educarea tine rector Elena Popescu), nu mani
lăcătuşi. rilor muncitori. Apreciind re
zultatele bune obţinute în stimulat, prin diferite îorme, în festă interes faţă de această la tacole în cinstea acestora, poate In principalele oraşe şi cen rii din orăşul Devă O expoziţie
An de an a crescut nivelul producţie, ca şi întreaga com deplinirea şi depăşirea angaja tură a muncii colectiviştilor. asigură locuri gratuite la spec tre muncitoreşti din regiunea cu tema „Tehnica nouă în siaj-
pregătirii profesionale şi po- portare a unor tineri absol tacole etc. Foarte atractive şi de Hunedoara, se organizează în ba septenalului”. Aici vor fi ex
venţi printre care Constan mentelor luate. Cămine culturale Asemănător se petrec lucru mare eficacitate educativă sînt aceste zile expoziţii cu aspecte puse numeroase fotografii cu
litico-iăeologice a ucenicilor, tin Şerban şi ilie Nicolescu, ca acele din Daia, Ungurei, A- rile şl la căminul cultural de concursurile „Cine ştie cîştigă" din viaţa şi muncă oamenilor aspecte privind realizările po-
fapt ce se reflectă tot mai dozatori la hala de încărcare poldul de Sus, raionul Sebeş, centru din comuna Foit. Direc organizate pe comune sau grupe sovietici. Astfel, din iniţiativa poporului sovietic în domeniul
mult în participarea din ce a furnalelor, Frandsc Fara- Cristur, raionul Hunedoara, Ilia torul căminului cultural, proî. de comune. De asemenea, brigă consiliului regional A.R.L.U.S., tehnic, în anii septenalului.
in ce mai activă şi mai efi go — cauperist 2 la furnalul şi altele, au căutat să răspundă, Romulus Ilieş, neglijează în mod zile artistice de agitaţie trebuie
cientă a tinerilor absolvenţi nr. 1, Carol Haănagy, lăcătuş prin activitatea lor, sarcinilor nepermis orientarea activităţii astăzi se deschide în piaţa Uni
electrician la furnale şi mulţi că' în programele lor să eviden
in procesul de producţie, la alţii, organizaţia ăe partid
îndeplinirea şi depăşirea sar le-a acordat înalta cinste ăe economice puse în faţa gospo culturale spre sarcinile produc ţieze îngrijitorii fruntaşi, meto
cinilor de plan, la rezolvarea a fi primiţi în rînăurile can ţiei. dele bune ale acestora şl să cri
didaţilor ăe partid. dăriilor agricole colective, să-şi tice aspectele negative. In a te n fâ a a g it a t o r ilo r
problemelor tehnice ale lo Căminele culturale trebuie
cului ăe muncă respectiv. Ti Crescuţi şi educaţi de par aducă contribuţia Ia mobilizarea Pentru viitor, căminele cultu In cuprinsul numărului 9 se mal
neri absolvenţi ca Ion Pănes- tid. tinerii ucenici de feri, rale trebuie să sprijine mai mult „Carnetul agitatorului” nr. 0, cu găsesc rubricile: „înfăptuind hotărî-
cu. ion Poenaru, turnători la muncitorii de nădejde de azi, .......... ......- e » prinde materiale din experienţa mun
noua turnătorie ăe lingotiere, se străduiesc zi de zi ca prin
Florian Stoica, electrician de munca şi comportarea lor 'să D e p e o g o a re le întrecerea dintre gospodăriile a- cii politice de masă a unor organi rile Congresului al 111-Iea al P.M.R.”,
întreţinere la turnătoria t''e la înălţimea măreţelor zaţii de partid din regiunea noas „Să cunoaşiem şi să aplicăm tehnica
nouă. dovedesc o preocupare sarcini ale ăesăvîrşirii con raionului lila gricole colective, să ajute pe co tră. Articolul de fond este intitulat: nouă”, „Convorbiri pe teme actuale",
temeinică fa.ţă ăe sarcinile strucţiei socialiste în patria lectivişti la realizarea sarcinilor „Economiile — obiectiv principal al „Campania agricolă de toamnă" şi
de producţie, faţă ăe maşini întrecerii socialiste”. „Pe teme externe“.
le şi agregatele moderne cu noastră. ce le stau în faţă.
care lucrează. D. GRIGOVEANU
ALEXANDRU TUZA'
Humele multor tineri ab fn , go&po’dăria agricolă co munlstul Teodor Iuga a săpat Festivalul film ului sovietic: P an in “
solvenţi ai şcolii profesionale GHEORGHE PĂDUREŢ în curtea gospodăriei o fîntînă
lectivă „Dr. Petru Groza“ a cărei capacitate asigură adă
pot fi întîlnite în fişele cabi corespondenţi din comuna Dobra, s-au obţinut parea a 100 capete vite.
netului tehnic, în catalogul pînă aGum rezultate bune în
fie cititori al bibliotecii clu campania de toamnă. De pildă, La data de 26 septembrie I
bului, sau pe panourile de pînă la data de 12 octombrie, fost terminată însilozarea a 3
ău fost însămînţate cu orz toate vagoane şi jumătate de colete
cele 15 ha. planificate. Tracto
ristul Ioan Lugojan, împreună sfeclă de zahăr. La această lu
Mi colectiviştii Ioan Nemeş şi crare o contribuţie de seamă ăQ
Roman Popă, ău executat nu adus colectiviştii Silviu Lugo
mai lucrări de calitate. jan, Aurel Dumitrescu, Mihai
De curînd, a fost terminat şi Rudea şi loan Iuga. Au fost e-
Păstrarea cartofilor recoltatul cartofilor de pe o su fectuate arături adîncî de toam
prafaţă de 5 ha. Ga urmare ă a- nă pe o suprafaţă de 33 ha., s-a
sâmîntă în timpul iernii plicării regulilor agrotehnice, co. început recoltatul porumbului şi
lectiviştii au reuşit să obţină o concomitent, însămînţatul griu
In acest an, unităţile agricole cartofilor este cea cuprinsă între producţie de peste 17.000 k'g. lui. Pînă în prezent a fost însă- Filmul „Miciman Panin“, este naţi la moarte, fugiţi de sub lul militar care-l judecă, şi reu
socialiste din regiunea noastră 0,5—4 grade. In tot timpul păs cartofi la ha. Din recolta obţi mînţată cu grîu suprafaţa de ilustrarea unor fapte reale pe escortă. Ei sînt protejaţi de că şeşte să rămînă mai departe pe
au cultivat cartofi pe o suprafaţă trării, temperatura trebuie să se nută a fost predată pînă acum 34 ha. trecute în viata unui ofiţer din tre tinărul ofiţer Panin. După ce vas pregătindu-se pentru revo
'¦ nult mai mare decît în anul tre menţină cît mai constantă po statului cantitatea de 2 vagoane. flota maritimă ţaristă. cei 13 sînt debarcaţi într-un port luţia care se apropie.
cut. Cultura fiind Întreţinută în sibil. La munca de- recoltare- s-ău evi ?Colectiviştii gospodăriei' agri- francez, salvatorul lor, micima-
condiţii bune, a dat la hectar o denţiat echipele conduse de co ^ cole colective „Mureşul“ Pe puntea unui vapor care nul Panin, înşeală pe copoii ţa- In fo to g ra fie: O scenă din
producţie medie de peste 19.000 Păstrarea cartofilor este mult munista Elisabeta Gostae şi Le- din satul Stretea, mobilizaţi de pleacă din Petersburg spre rişti şi pe ofiţerii de ta tribuna filmul „Miciman Panin“, ce ru
kg. in momentul de faţă, majo influenţată şi rde umiditatea re tiţia Mircea. Din cadrul echipe organizaţia de partid, au termi Franţa, se strecoară 13 condam - lează la cinem atograful „Filimon
ritatea cultivatorilor au recoltat lativă din locurile de păstrare. lor s-au evidenţiat colectivistele nat recoltatul cartofilor, şi au Sîrbu“ din Deva.
cartofii, au ales pe cei destinaţi Dacă atmosfera este prea ume Măria Gocerhan, Herman Tuţă, trecut lă recoltatul porumbului
pentru sămînţă şi i-au pregătit dă, cartofii se umezesc, putre Măria Lejnican şi alţii. şl a sfeclei de zahăr. In cadrul Pentru un nivel şi mai înalt
pentru păstrare. zesc^ şi încolţesc repede. Dimpo lucrărilor agricole de toamnă a muncii instructiv-educative
trivă, dacă aerul e prea uscat Importante realizări ău fost fost însămînţatâ cu orz toată în şcoala noastră
Buna păstrare a cartofilor este si pierd multă apă prin evapo obţinute şi la recoltarea sfeclei suprafaţa planificată iar cu grîu
condiţionată de o serie de factori rare, se ofilesc şi pierd multe de zahăr. Colectivistele din Do 28 ha. Printre colectiviştii care piilor din clasele I—-VII. Pen tră au avut o contribuţie valo cătuşerie reuşind să cuprindă
printre care temperatura, umidi substanţe nutritive. Pentru păs bra au recoltat sfeclă de pe o s-au evidenţiat [a aceste lucrări tru a veni în sprijinul copiilor roasă. Planul comun întocmit la practică toţi elevii claselor
tatea relativă a aerului, ventila trarea corespunzătoare a carto suprafaţă de 7 ha. din 8 ha. cît sînt deputatul loan Olaru, bri cu ambii părinţi în producţie, de conducerea şcolii în colabo V - V I I şi VIII. Glasele a IX-a
ţia şi curăţenia locurilor dc păs filor, umiditatea relativă a aeru erau planificate. gadierul Dragomir Popa, Mino- în fiecare zi după-amiază, între rare cu organizaţiile de tineret şi a X-a au efectuat practica în
trare. Pentru asigurarea unei lui trebuie să fie cuprinsă între dora Grozuţa şi alţii. orele 15— 19, a:‘ fost organizată a făcut ca supraîncărcarea ele diferite secţii ale combinatului.
păstrări îndelungate şi bune, 85 şi 90 la sută.' In ceeă ce priveşte recoltarea pregătirea lecţiilor în una din vilor să fie evitată. Prin acţiu
trebuie să ferim cartofii pe cît porumbului şi însămînţarea griu S. ORBONAŞ sălile de clasă ale şcolii sub su nile întreprinse cu elevii, în spe In atenţia colectivului şcolii
posibil de a-şi pierde apa şi Localurile 'de păstrare trebuie lui, colectiviştii acestei gospo pravegherea profesorului de ser cial duminica dimineaţa1, şcoala noastre stă în prezent şi pregă
substanţele nutritive şi de ata curăţite şi desinféctate, pereţii dării s-au angajat ca la. 15 oc Colectivul profesorilor de î'â viciu şi a unui părinte. La a- a urmărit să formeze la elevi tirea elevilor din clasele a Vll-a
cul bolilor şi dăunătorilor. La spoiţi cu var, pardoseala spă tombrie a. c. să termine lucră şcoala medie mixtă din Hune ceste ore de pregătire, elevii au concepţi a ma teria1ist-dia1ectică şi a XI-a1, precum şi a elevilor
temperaturi ridicate, cartofii res lată cu leşie. După desinfeefa'- rile. doara în consiliul pedagogic ţi primit un sprijin continuu din despre lume şi viaţă, urmărind claselor a X-a, care au perspec
piră puternic, pierd apa, se în rea acestor părţi se face desin- partea profesorului de speciali realizarea educaţiei lor ştiinţifi tive de a se prezenta lă concur
cing şi pot fi atacaţi de boli. Ca fectarea generală a locului de Pînă acum ei au însămînţat tate de la matematică, limba ce. Formele variate de activita sul de bursă în învăţămîntul su
rezultat, el scad mult în greu- păstrare. Această desinfectare cu grîu suprafaţa de 44 ha. romînă, limbi străine. Un accent te organizate au atras elevii şi perior după terminarea şcolii.
late, se strică şi-şi pierd pute constă în afumărea depozitului deosebit s-a pus în aceste ore în aceste zile în incinta şcolii.
rea germinativă. De asemenea, cu pucioasă (50— 100 grame sulf Q ealizări frumoase au obţi- pe pregătirea elevilor din cla Gîteva referate, concursuri, sim _Avînd la dispoziţie mai multe
la temperaturi sub zero grade pentru un m.c. spaţiu), sau prin nut şi colectiviştii din sele V—VII. Paralel cu acesi pozioane organizate pe tem ele: săli de clasă libere după-masa',
si îngheaţă. Cea mai favorabilă sprijin, începînd cu trimestrul „Explicaţia viselor“, „Originea se vor organiza ore de consul
temperatură pentru păstrarea stropire cu soluţie de -formol Brîznic. Echipa condusă de co- li al anului şcolar, am început religiei“, „Despre stele“, „Atomi taţii pe obiecte. Meditaţiile şi
să pregătim elevii din clasele şi oameni“, „Progresele obţinu consultaţiile la fizică, chimie şi
2—3 la sută. VII şi XI în vederea examenului te în domeniul chimiei“, „Călă ştiinţe naturale vor avea loc în
de absolvire şi a examenului de torie în cosmos“ etc. au avut o laboratorul şcolii. Pentru ridi
nut pentru repartizarea sarcini maturitate. La clasele a VII-A influenţă pozitivă în formarea carea nivelului la aritmetică şi
am pus accent pe pregătirea la unei concepţii juste despre lume grăfnatioă la’ clasele a IV-a se
In miezul problemelor întreprinderii lor ce revin şcolii în anul şco matematică şi gramatică în cîte şi viaţă. vor face pregătiri speciale cu
lar 1960-1961, a făcut o ana două ore săptămînal, iar la cla elevii mai slabi.
sele a Xl-a, secţia reală, s-a fă Ţinînd seama de faptul că
(Urmare din pag. l- a ) dacţie să cunoască bine starea denţă munca şi experienţa po liză asupra realizărilor şi defi cut o pregătire continuă la m a şcoala trebuie să cultive la elevi Prin plănui general de muncă
de lucruri de pe şantiere şi să zitivă a celor mai bune colec cienţelor constatate în muncă pe tematică şi limba romînă iar la dragostea faţă de munca tizică, şcoala a luat măsuri pentru îm
de o îndrumare atentă şi per trateze în mod just problemele tive de redacţie, se evidenţiază perioada anului şcolar trecut. secţia umanistică la limba ro ne-am străduit ca toţi elevii cla bunătăţirea muncii metodice a
manentă din partea comitetului importante. După cum explică şi se premiază cei mai buni co S-a constatat, printre altele, că mînă şi limba rusă. Pregătirea selor V—XI să dobîndească de cadrelor didactice. In viitor se
de partid din întreprindere. Se tovarăşul Constantin Mihai, res respondenţi, se prezintă progra în şcoala noastră colectivul pe a fost încununată de succes, e prinderi practice în mînuirea u- va acorda o atenţie deosebită
cretarul comitetului de partid ponsabilul gazetei de perete, co dagoge a avut o preocupare levii obţinînd rezultate bune în neltelor de lăcătuşerie şi tîmplă- verificării şi corectării temelor
controlează planul fiecărui nu respondenţi ca instalatorul Teo promovarea examenului de ab rie în atelierele şcolii care sînt ' de casă, formării deprinderilor
măr al gazetei, dînd îndrumări dor Malancea, zidărita Aurica me pregătite de brigăzile artis permanentă pentru instruirea şi solvire. maturitate şi admitere bine înzestrate. Elevii claselor de munoă independentă la elevi,
colectivului de redacţie asupra Năzdrăvan, lăcătuşul Gheorghe tice de agitaţie pe baza subiec educarea’ fiilor oamenilor mun Putem afirma că. din absolven a IX-a au efectuat lucrări de legării teoriei de practică,
căror probleme să-şi concentreze Apostol şi alţii, vin la redacţie, telor luate din gazetele de pe= cii, preocupare ce şi-a arătat ţii claselor a Vll-a toţi elevi1 strungârie. Rezultate pozitive au
atenţia. In afară de aceasta, el ca nişte harnice albine, încăr rete şi din activitatea colective roadele pe parcursul întregului prezentaţi la concursul de ari obţinut elevii claselor a XI-a Colectivul pedagogic din şcoa
atrage atenţia colectivului de caţi cu materiale despre viaţa mitere au intrat în clasa VIII-a care au lucrat direct în produc la noastră este hotărît ca sub
redacţie asupra problemelor mai şantierelor. Strungarul Alexan lor de redacţie şi, în sfîrşit, se !n ş’coîăr. Profesorii, urmărind ţie, în atelierele de reparaţii e- îndrumarea organizaţiei de par
importante care se ivesc pe par dru, pe lîngă sesizările pe care dansează. Faptul că participarea legarea cunoştinţelor teoretice sau în şcoli profesionale. lectrice din G.S.H. Contactul cu tid şi cu sprijinul organizaţiei
le face, se pricepe să execute şi muncitorii din întreprindere a de tineret, precum şi prin îmbu
curs. ca aceste probleme să fu desene frumoase. Unii corespon ia aceste serate se face pe bază de viaţa practică, au pregătit Sistemul orelor de consultaţi' contribuit la întărirea disciplinei nătăţirea muncii cu părinţii, să
tratate operativ. Astfel de arti denţi, printre care Teodor Veis- ridice la un nivel mai înalt ac
cole sînt expuse la gazeta de ler, se pricep să scrie versuri, de invitaţie, care se dă numai mai temeinic lecţiile. Amenaja pe obiecte a clarificat multe Nevilor acesior clase. In perioa tivitatea instructlv-educativă din
perete chiar înainte de schim- alţii să facă caricaturi. Colecti şcoală.
barea ediţiei, care se face de.re vul de redacţie a reuşit să atra acelora care sprijină activitatea rea şi înzestrarea laboratoarelor probleme dificile pentru elevi. da practicii continue, şcoala a
gulă din două în două săptă- gă în jurul gazetei un număr A. ŢANDAU
mîni. Comitetul de partid anali de ingineri şi tehnicieni .care gazetelor de perete, constituie şcolii ru noi aparate, primite In munca educativă, organiza organizat a! doilea atelier de lă
zează periodic activitatea colec scriu cu competenţă despre pro director al Şcolii medii din
tivului de redacţie, preocuparea blemele de producţie. un stimulent. prin I.M.Dw 'sau confecţionate în ţiile de tineret din şcoala noas
sa pentru îmbunătăţirea conţi Hunedoara
nutului materialelor, pentru creş Sub îndrumarea comitetului Urmărind ediţiile gazetei de atelierele şcolii, au uşurai mun
terea eficacităţii lor. :le partid, colectivul de redacţie perete „Să construim Hunedoa ca elevilor. Majoritatea' lecţiilor
desfăşoară o muncă permanentă ra“ nu poţi să nu constaţi însă de fizică şi chimie s-au făcut în
Rezultatele bune obţinute de şi rodnică cu corespondenţii. şi unele aspecte negative. Ea laboratoarele Şcolii, predarea
gazeta de perete „Să construim Una din formele de atragere şi mai publică şi acum materiale fiin’d însoţită dé experienţe. A
Hunedoara“ se datoresc în al stimulare a corespondenţilor ga pe teme externe cum sînt arti fost rezolvată problema efectuă
doilea rînd îmbunătăţirii muncii zetei de perete o constituie şi colele „Sesiunea istorică a rii lucrărilor practice de labora
cu corespondenţii. Gazeta are „seratele presei”, pe care colec O.N.U.“. sau „Indicii principa tor lă mecanică, căldură şi elec
in prezent circa 70 corespon tivul de redactori le organizea
denţi răspîndiţi în toate sectoa ză, de regulă, trimestrial. In ca lelor produse pe scară mondia tricitate. Cunoştinţele teoretice
rele de activitate ale întreprin drul acestor „serate“, la care
lă“ apărute în ediţia din 10 sep îpredate la fizică şi chimie au
derii. participă corectivele de redacţie
Desigur', nti toţi aceştia scriu tembrie 1960. fost completate cu aplicaţiile
şi corespondenţii gazetelor de
articole. Ei aduc însă la redac Comitetul de partid ar trebui tehnice întîlnite în practica în
perete de pe şantiere, se prezintă să ia măsuri ca astfel de mate treprinderilor oraşului nostru.
ţie o bogăţie de exemple bune riale, nelegate de problemele în Astfel, vizitarea întreprinderilor
dări de seamă care scot în evi treprinderii, să nu mai ocupe din oraş a intrat în tradiţia şco
şi rele, ajutînd colectivul de re lii, fiecare clasă cunoscînd de la
spafiul gazetei de perete.
începutul anului oare sînt obiec
El trebuie să îndrume şi pe tivele ce trebuie vizitate pentru
mai departe activitatea colecti a şi însuşi cunoştinţele necesare
vului de redacţie în aşa fel în- pol itehni zării.-
cît să asigure ca în permanen.
Şcoala a fost preocupată de
ţâ gazeta să fie prezentă în mie
zul problemelor care îrămîntă preînlîmpinarea rămînerii în ur
li m ă. şi şcolarizarea tuturor eo-
întreprinderea.
