Page 50 - 1960-10

paff. 2 mme Nr. 180T

Bina gasa

Un caz rar în medicină

R ăsfo in d C artea de im presii C alendar deosebit In U.R.S.S. a fost înregistrat vel Abramian povesteşte că
personalul spitalului a hotărtt
a Parcului dendrología Măsurarea timpului trecut aşează pe fundul marin. Se ştie ză o grindă sau altă mare piesă un caz rar in practica medi­
este indispensabilă pentru a re­ astăzi ,că este necesar un secol de lemn se cercetează grosimea cală — vindecarea unui om a- să încerce totul pentru a-l rea­
isA /V W 'y NA c/m Sim /v w v w s í> constitui istoria planetei noas­ şi jumătate pentru ca grosimea straturilor anuale pe care le dus la spital in stare de pa- duce la viaţă pe Harin. imediat
tre şi a locuitorilor ei. Calenda­ acestui depozit să crească cu... prezintă ; apoi se caută în ca-' rabioză.
? Recunoscut In întreaga ţară ţârii“, — remarcă conducă­ rele puse la punct de savanţi, un milimetru. Este, deci, uşor lendarul stabilit după arborii l-a fost inoculată o soluţie de
? şz renumit chiar peste hota- torul unei delegaţii din în acest scop, sînt dintre cele de aflat vîrsta unui strat de no­ bătrîni, perioada în care s-au In martie a.c. tractoristul adrenalină. Timp de ore întregi,
\ re pentru colecţia sa de plan­ R. D. G., prof. dr. Otto mai curioase. roi submarin. Sau, pentru o mai succedat straturile respective. Se Vladimir Harin a îngheţat în 12 lucrători ai spitalului schim-
Schwartz, director al Grădi­ bună înţelegere iată un exem­ stabileşte astfel anul în care a bindu-se între ei au fricţionat
te lemnoase din cele mai de­ nii Botanice şi a Institutului In primul rînd cel al stratu­ plu practic : de fiecare dată cînd fost tăiat arborele. stepă şi cînd a fost adus la corpul iui Harin cu spirt. Atunci
părtate locuri, orî prin pei- de Botanică Specială din J e ­ rilor geologice. Treptat ploaia, Vezuviui erupe, cenuşa cade în spitalul unui orăşel din regiu­ cină corpul a început să-şi piar­
saglile sale originale şi m e­ na, deputat in Camera Popu­ vîntul, gerul, cutremurele dis­ Mărea Tireniană. Se introduce Dar iată şi un calendar ato­ nea Aktiubinsk (Kazahstan),
reu înnoite, pitorescul parc lară a R.D.G. trug solul desgolind straturile în fundul acestei mări un cilin­ mic, zis al Garbonu-lul 14. Orice dă puţin din rigiditate, i s-a
dendrologic din lunca Mure­ geologice ; se ştie cu aproxima­ dru lung de cîtiva metri. Adus corp viu, animal sau vegetal, medicii au constatat o stare de tăcut respiraţie artificială. Du­
şului primeşte an de an vi­ „Parcul este un minunat ţie oît timp a fost necesar ca la suprafaţă, din el, se scoate fie că este vorba de un morcov, pier'ilere totală a conductibi- pă încă 6 ore, Vladimir Harin
zite ale specialiştilor din a- laborator în care se poate aceste straturi să se formeze. mostra constituită din multe o muscă sau un animal, conţine lităţii şi excitaţiei şi ţesuturilor a respirat singur pentru prima
proape toate ţările prietene. îmbina studiul biologiei spe­ Astfel, dacă se descoperă un a- rondele de culori variate după într-c anumită proporţie carbon dată şi în acelaşi timp a apă­
ciilor exotice cu producţia de nimal fosil în terenurile strunie- felul materialelor depuse ia radioactiv sau G 14. Gînd planta organismului (parabioză). Dar rut un puls slab. După alte
Răsfoind cartea de impresii puteţi decorativi şi fores­ ne ale carboniferului, se ştie că fund. Din aceste rondele aflăm sau animalul moare, carbonul datorită eforturilor medicilor, cinci ore, bolnavul şi-a venit
a Staţiunii experimentale tieri... Forma arhitecturală a el a trăit acolo cu 280 milioane interesante date istorice şi geo­ pe care îl conţine se dezinte­ In fire, se găsea insă tntr-o
silvice I.C.F. simeria, aflăm diferitelor părţi din parc vor­ de ani în urmă. Aşa am aflat că logice. Astfel, la doi milimetri, grează încet în aşa fel că după Harin a fost readus la viaţă şi stare de agitaţie extremă. Trep­
beşte de un înalt gust artis- primii urşi au apărut acum 10 găsim urme nete de cenuşă vul­ 5.600 de ani nu rămîne decît acum, după şase luni. el a pă­ tat l-a revenit şi conştiinţa.
aprecieri preţioase la adresa tic" — observă specialişti milioane de ani pentru că ose­ canică. Aceasta înseamnă că jumătate, iar după 11.200 de răsit spitalul pentru a-şi relua
acestui interesant şi valoros silvicultori şi agronomi bul­ mintele lor au fost regăsite în ani un sfert, după 16.800 de ocupaţiile. A început lupta pentru sal­
parc dendrologic din regiu­ gari. terenurile pliocenului. In fine, este vorba de cenuşa marei e- ani o optime şi aşa mai departe. varea vieţii lui Harin. El a fost
nea noastră. Iată citeva din oamenii primitivi, au vînăt ma­ Vladimir Harin a fost sur­
ele: < „Lucrările e- mutul în Franţa, în timpul mus- rupţii din 1665. La 12 milimetri Intr-o plantă sau animal viu prins în 'stepă pe un viscol pu­ încălzit neîncetat cu electrici­
fectuate de sta­ terienului, numai cu vreo sută se socotesc invariabil, 16 dezin­ ternic. Aproximativ după 30 de tate. Totuşi, puternica răceală
„Colecţia den. ţiune pentru în­ de mii de ani în urmă ! şi jumătate un alt strat, mult tegrări de atomi G 14 pentru fie­ ore, el a fost găsit acolo in ză­ pe care o suferise, s-a făcut re­
ărologică a par­ mulţirea şi difu­ care gram de carbon conţinut. simţită — s-a produs o conges­
cului e uimi­ zarea puieţilor Un fenomen asemănător se mai gros, de cenu şă: calculul Dacă se pune în contact apara­ padă şi adus la spital. Ochii ti
toare şi repre­ forestieri şi de­ produce în fundul oceanelor. tul pentru numărarea dezinte­ erau acoperiţi cu o pojghiţă tie pulmonară însoţită de un
zintă o adevă­ Praful căzut în mare, materiale arată că este vorba de erupţia grărilor cu un os sau un arbore dezechilibru psihic. Dar şi aces­
rată comoară corativi sint ne­ şi se înregistrează numai 8 de­ de ghiaţă, prin care se vedeau te complicaţii au fost lichidate.
din punct de transportate de fluvii, resturi de teribilă din anul 79 care a aco­ zintegrări, înseamnă că arbo­ pupilele tulburi, congelate şi Bolnavului i s-au amputat două
vedere al spe­ cesare ţării şi rele sau animalul au pierdut mărite. Corpul îl era acoperit falange ale degetelor de la mi­
ciilor şi vlrsteî animale marine moarte, toate se perit oraşele Pompei şi Herou- Jumătate din carbonul 14 de la na dreaptă şi trei de la mina
plantelor... Din au o valoare moartea lor ; au murit deci a- cu brumă şt se întărise otita stingă.
lanum. cum 5.600 ani. Acest calendar incit la ciocănite se auzea un
punct de vede­ imensă. Dorim este de o precizie riguroasă. S-a sunet care amintea de lovituri Vladimir Harin este In vira­
Pentru a şti din ce an datea- putut, graţie lui, stabili vîrsta. pe o bucată de lemn. Respira­ tă de 23 ani. El este căsătorit
re peisagistic, ca ele să capete foarte exactă a mormintelor e-
giptene; s-a determinat timpul ţia şi bătăile inimii încetaseră şi are o fetiţă de trei ani. ( A-
în care s-a aprins focul căruia complet. Totuşi medicii nu au gerpres).
aparţin bucăţile de cărbune gă­ constatat peltele vinete ca­
site în grotele de la Lascaus racteristice unui cadavru.

etc. 'Medicul şef al spitalului, Pa-

parcul reprezin­ o dezvoltare şi C o n stru ctif O imagine curioasă Noutăţi

tă un monu­ mai mare şi să lin, o © c e n u ş a tehîiico-ştiinfifice
: iment naţional Magnolia virginiana — poată fi de fo
® Recent, în apropierea Moscovei, a fost construit şi dat
în arta par­ exemplar unic în ţară. los in rezolva­ In funcţiune un imens turn me teorologic — laborator, înalt de
313 m. Construcţia masivă din tuburi de oţel este bine anco-
curilor, în care cadrele tinere rea problemelor forestiere, in rată în soi şi poate înfrunta cele mai semeţe furtuni. Cu
ajutorul unui lift automat, se poate ajunge în trei minute în
de dendrologi şi viitori arhi­ vederea refacerii pădurilor şi . Cenuşa nu-i altceva decît ceea ce nu existau resurse bogate de nisip fin. laboratorul superior deasupra norilor, oîmpurilor şi pădurii, la
rămîne după arderea unor materii. In şi acest material trebuia să se aducă 313 m., înălţime mai mare de oît a turnului Eifel din Paris,
tecţi peisagişti îşi pot îmbo­ înfrumuseţării ţării“ — con­ mod obişnuit se cunoaşte mai ales ce­ de la mari distanţe, cu importante Aparatura instalată pentru cer setarea atmosferei în condiţii
nuşa de lemne şi de cărbuni. Din cheltuieli, noul procedeu a dus nemij­ cît mai naturale, transmite au tomat datele unor laboratoare
găţi cunoştinţele şi ridica stată delegaţia de botanişti punct de vedere chimic, însuşirile ce- locit la reducerea preţului de cost al de pe sol, pentru prelucrare si folosire.
nuşei depind de calitatea materiilor tencuielilor. Rezultatele amintite au dat
măiestria“ — consemnează din HaUe, Jena, Greifswald care ard. In orice caz, dacă punem in un nou impuls muncii de cercetare © Specialiştii din Leningrad au construit un vas-ămfibie
palmă o anumită cantitate de cenuşă pentru extinderea folosirii cenuşeî de care va servi la transportarea mărfurilor direct de pe cargo-
¦Acad. M. P. Korjev, arh. pei- şi Rostok din R.D.G. şi suflăm peste ea, se împrăştie ca termocentrală şi la alte lucrări. Anul hoturi în docuri.
orice pulbere fină şi uşoară. Şi totuşi, acesta de exemplu, s-a întocmit un
sagist al oraşului 1Moscova. Aprecieri similare au făcut oamenii s-au gîndit, ca din asemenea plan de studii care avea, ca „obiective Vasul-amfibie va putea transporta o încărcătură de 60 de
pulbere, care de obicei se iroseşte, să principale stabilirea dozajului optim în tone. El are aproximativ 19 metri lungime şi parcurge 13 kilo­
„Situaţia, dimensiunile şi dr. L. Kamarad — speolog din realizeze construcţii. cenuşe şi ciment, pentru mortare ' şi metri pe oră.
comportarea cenuşii de termocentrală
frumuseţea exemplarelor sint Praga, prof. ştefan Kownas La Paroşeni, în regiunea noastră, în betoane autoclavizate şi celulare Prin generalizarea folosirii acestui vas-amfibie nu va mai
se obţin zilnic mari cantităţi de cenuşă O atenţie deosebită s-a acordat pro­ fi necesară folosirea cheiurilor.
de o valoare rar întîlnită... — şeful catedrei de Botanică de la termocentrală. Mult timp aceasta ducerii de plăci prefabricate necesarei
a fost aruncată. La o vreme, s-a năs­ ia executarea pereţilor despărţitori şi ® Uzina de aparate din Esztergom (R.P. Ungară), a fabri­
Am fost impresionaţi de fru­ din sczecln — (R.P. Polonă), cut însă o idee valoroasă. Un grup pentru realizarea de elemente preta* cat prima maşină radiografică care poate fi montată pe un
de constructori au început să dea tîr- bricate de zidărie, din beton spumos. camion de trei tone. Faţă de autocarele radiografice, noua ma­
mosul parc dendrologic, ce ca şi numeroşi specialişti din coale grămezilor de cenuşă dc Ca urmare, s-au obţinut plăci prefa­ şină prezintă marele avantaj eă este mai mobilă şi se poate
la termocentrala Paroşeni. Ei au pi­ bricate din beton celular de 7 cm. deplasa cu uşurinţă în regiuni le muntoase. Cu ajutorul noii
posedă multe specii de arbori ţara noastră. păit cu atenţie firişoarele de cenuşe, grosime si cu o suprafaţă care ajunge maşini, depistarea antituberculoasă poate fi extinsă în regiu­
le-au supus apoi la diverse probe de pînă la 300 cm.p. In compoziţia lot nile cele mai îndepărtate.
şi arbuşti decorativi, ce nu se ¦ fr > laborator şi în cele din urmă le-au ho- cenuşa de termocentrală ocupă mal
tărît o soartă nouă. Astfel, oamenii mult de jumătate din materialele folo­ Prototipul noii maşini a fost încercat pe un traseu de mai
intîlnesc în Polonia, ca şi de Aceste înalte aprecieri ne Ş au stabilit că cenuşa de termocentrală site. Aceste plăci utilizate la construi­ multe mii de kilometri. Producţia ei în serie va începe în
poate fi folosită, cu rezultate bune, ca rea pereţilor despărţitori ai noilor anul viitor.
întreţinerea exemplară" — umplu inimile de dragoste şi material de construcţie şi au pornit blocuri de locuinţe, permit ca înainte
o acţiune organizată pentru valorifi­ de zugrăvire să se facă numai o sim­ © La întreprinderea Polydor din Pulsnitz, raionul Bisch-
remarcă un gm p de cercetă­ respect pentru unul din mi- / carea ei. In această direcţie se cerea plă spacluiaiă şi oferă o serie de alte ofswerda (R.D. Germană), a fost pusă la punct o nouă insta­
să fie rezolvate cîteva probleme im­ avantaje faţă de metodele obişnuite. laţie pentru executarea foiţelor de staniol, folosite în industria
tori ştiinţifici ai Institutului nunatele colţuri ale scumpei \ portante cum ar f i : stabilirea lucrări­ In felul acesta se reduce greutatea poligrafică. La această instalaţie realizată în colaborare cu
lor la care poate fi utilizată cenuşa, zidurilor cu circa 30 la sută iar costul Institutul pentru tehnica, poligrafică din Leipzig şi fabrica de
de Pomicultură din Skier- noastre patrii. Fie însufleţesc c cu ce material trebuie combinată ca zidăriei e cu 4 lei mai ieftin pe m.c. maşini din Radobeul, se pot executa 140.000 m.p. foiţe de
să dea cele mai bune rezultate etc. faţă de soluţiile obişnuite. Se preco­ staniol pe zi.
niewice, in frunte cu dr. ing. In muncă colectivul căruia Pînă la urmă s-a ajuns la concluzia nizează ca noua soluţie să fie folosită,
câ cenuşa de termocentrală poate să pentru început, la 400 blocuri munci- Staniolul executat la Pulsnitz poate concura în privinţa
P. Dziewalioivski. l-a fost încredinţată păstra­ înlocuiască o parte din nisipul şi ci­ ioreşii care se construiesc în Valea calităţii sale cu produsele similare ale întreprinderilor vest-
mentul care se folosesc la diverse lu Jiului şi acest lucru va duce la rea­ germane. întreprinderea Pcily dor execută foiţe de staniol în
„Delegaţia de biologi din rea. reînnoirea şi înfrumu­ crâri de construcţii. lizarea unei economii de peste 250.000 16 culori în lăţime de pînă la 36 cm., în timp ce cele produse
lei. Tot în cadrul acţiunii amintite de întreprinderile din Germania occidentală au o lăţime de cel
R.D.G. a avut ocazia să cu- seţarea bătrînului parc. In primele luni ale anului 1955, s-au realizat şi elemente de zidărie mult 19 cm.
constructorii de locuinţe din Valea pentru baracamente a căror folosire
!> noască marile comori ăen- Vizitînă acest colţ minunat Jiului au început să folosească cenuşa duce la reducerea zidurilor cu circa
de termocentrală la realizarea betonu­
ţ drologice din Simeria, să. ad- al naturii din regiunea noas­ lui spumos pentru tcrmoizolaţia unor 17 cm. ceea ce înseamnă importante
blocuri de jocuinţe. Avînd la îndemîriă
v mire bogăţia de specii şi să tră, oamenii muncii au prile­ bogate resurse ieftine din acest ma economii. Puteţi ghici cărei fiinţe apar­
tprial ei au căutat să le dea şi o altă ţine capul prezentat de fotogra­
} constate cu satisfacţie că re- jul să admire frumuseţile lui, întrebuinţare. Gu ajutorul unor cerce­ Preocuparea pentru folosirea cenu- fia noastră ? Ne îndoim. Este —
tători în domeniul materialelor dc nici mai mult, nici mai puţin
< gimul democrat-popular din să cunoască aspecte intere­ construcţie, s-a găsit o reţetă avanta­ şei de termocentrală în construcţii n-a decît capul peştelui — sferă. . .
joasă pentru utilizarea cenuşii 'a pre­
R.P.R. preţuieşte aceste co­ sante din viaţa plantelor şi gătirea mortarului necesar executării ajuns încă la limitele superioare. Deo­ I se spune astfel, deoarece
tencuielilor. In acest sens s-au făcut are însuşirea de a se transfor­
mori. le ocroteşte şi le folo­ pomilor ce trăiesc aici şi să diverse amestecuri în care cenuşa in. camdată s-a făcut doar un Început ma în forme care amintesc
locuia 20 pînă la 50 la sută din ni­
seşte în scopul cercetării petreacă momente de adevă­ sipul necesar. Cum în Valea Jiulu; bun, iar acţiunea trebuie să fie con­ sfera. Are maxilare asemănă­
toare cu cele ale papagalului.
ştiinţifice, pentru dezvoltarea- rată recreere. < tinuată. In acest domeniu, tehnica Trăieşte în Oceanul Indian.

silviculturii şi înfrumuseţarea Ing. RADU STELIAN j nouă mai are încă multe de spus.

U/'jWWvVWv \ vW \.-V \/VS/VVN/\/^ I. PETRESCU

RÂRITAT i

Un casiasi secular Enciclopedie
pentru copii

>/•*¦»r*'"' r*

Pe terenul în­ Cercetări în domeniul longevităţii Un număr de 52 de aca­
tovărăşirii agri­ demicieni, 146 de doctori
cole „Bucura" Medicul G. Ţiţişvili, colabora­ Analizînd datele cu privire la Dezvoltarea fizicii, chimiei şi mai ales a biochimiei, a
din comuna Rîu tor ştiinţific al Institutului gru­ persoanele care au trăit peste în ştiinţe şi profesori şi atras după sine perfecţionarea aparatelor folosite în cercetări.
de Mori supra­ zin de igienă şi salubritate din 90 de ani, Ţiţişvili a stabilit că 139 scriitori şi ziarişti, co­
vieţuieşte un e- Tbilisi, a stabilit că cu cît este laborează actualmente la Iată în clişeu microscopul electronic polonez „ME-50“ care
xemplar secular mai mare altitudinea la care în ultimul deceniu numărul oa­ o enciclopedie destinată co­ are o precizie şi claritate mult mai mare decît microscopul
de castan do­ este situată o localitate, cu atîl menilor care au atins această obişnuit.
mestic, cu dia­ locuitorii ei au o viaţă mai lun­ vîrstă a crescut cu peste 13 la piilor. Redactorul şef al
metrul de 2,2 gă. El a ajuns la această con­ cărţii este Aleksei Marlcu-
m. şi circomfe- cluzie pe baza studierii datelor sută.
rinţa de 7 m. in ou privire la 250 de locuitori de Intre persoanele examinate de şevici de la Academia
imediata lui a- vîrstă înaintată din raionul Go- de ştiinţe pedagogice
propiere, mai e- ri, din Gruzia. Dacă la 10.000 medicul Ţiţişvili cea mai lungă
xistă un exem­ de locuitori care trăiesc la o al­ vîrstă a atins-o colhoznicul Cito a R.S.F.S.R.
plar similar. titudine de 700—750 rnetn re­ Kobamidze din satul Ahalubani, Enciclopedia oferă o do­
vin 13 persoane în vîrstă de
«Tt peste 90 de ani, la o altitudine născut în 1836 şi decedat recent cumentaţie excepţională şi
îmbrăţişează toate ramu­
de 1.000 m.. numărul acestora la vîrsta de 124 de ani. rile ştiinţei. Primele cinci -K33-
In baza anchetei făcute în volume deja apărute sînt
Clorofilă în rădăcini Hste de 18, la o altitudine şi mai consacrate pămîntulvi, Ş T IA T I C Ă ...
rîndul a 116 bătrînj a putui fi geofizicii, lumii astrale,
Borîs Rubin, profesor la U- organice se transformă în pig­ mare — de 42 şi, m sfîrşit, la dezminţită părerea că odată cu faunei şi florei. Matema- ® Pămîntul îşi schimbă culoa­ lion de muşte, gîze, ţînţari,
iversitatea din Moscova a de- ment verde. vîrsta durata somnului descreş­ rea după anotimpuri, aşa cum păduchi de plante ?
onstrat în mod experimental u altitudine de 2.000 m. numă­ te. Dimpotrivă, s-a stabilit că ticile, fizica şi chimia al­ pare să se intîmple pe planeta
î nu numai frunzele, ci şi în- Rubin a făcut următoarea ex­ :u cît omul înaintează în vîrstă cătuiesc un volum aparte. Marte ? Pentru studierea acestei 0 Piţigoiul mănîncă în 24 ore
eaga plantă, inclusiv rădăcini- perienţă : el a crescut la lumină, rul lor este de 54. durata somnului se prelungeşte Un alt volum abordează probleme s-a pus la punct un o cantitate de insecte echiva­
s au capacitatea de a forma în prezenţa oxigenului, o rădă­ telescop pentru măsurarea lentă cu propria sa greutate ?
lorofilă. Tocmai rădăcinile sînt cină izolată de frunze. După cî- pînă la 11-—13 ore pe zi. tehnica şi dezvoltarea sa. „strălucirii terestre“. Acest in­
celea din care semiprodusele teva zile rădăcina a căpătat cu­ (Ager preş). Volumele următoare vor strument va analiza lumina Pă- 0 In timpul hrănirii puilor,
loroîilei se ridică în frunze şi loarea verde. povesti copiilor despre m.întului aşa cum este reflec­
colo, sub acţiunea oxigenului trecutul şi prezentul uma­ tată pe Lună. lăstunul zboară o distanţă egală
i ai luminii, din semiproduse Altă experienţă a confirmat nităţii. volumul al 8-lea
că nu frunzele, ci dimpotrivă este consacrat picturii, 0 Bindunioa vînează în de­ cu circomferinţa Pământului ?
rădăcina, sintetizînd substanţele sculpturii şi muzicii, iar cursul unei veri pină la un mi-
ultimele două volume sînt 0 Dacă omul ar avea apetitul
organice, le trimite în frunze. rezervate Uniunii sovieti­
păsărilor, ar consuma într -o
ce şi ţărilor străine.
singură zi.-., hrana pe o lună?
Prima ediţie apărută în
400 de exemplare a fost
repede epuizată şi nume­
roasele cereri de tiraj su­

plimentar oglindesc larga
apreciere de care se bucu­
ră această carte.

Se prevede reeditarea

lucrării intr-un milion de
exemplare.

J \— l 1—11— ! '—1 \-.-f I----! K rJ I—I V