Page 54 - 1960-10

pag. 2
îndeplinirea sarcinilor trasate de
Congresul al III-lea al P. M. R, —
în centrul atenţiei
Sala de şedinţe a comitetului de par­
tid al Uzinei „Victoria“ Gălan deve­
nise neîncăpătoare pentru a cuprinde
pc toţi comuniştii din sectorul furnale
— una din cele mai mari şi mai im­
portante secţii ale uzinei — care s-au
întrunit pentru dezbaterea dării de
seamă şi alegerea noului birou al or­
ganizaţiei de bază.
însufleţiţi de lucrările istoricului
Congres al partidului, furnaliştii din
Călan, în frunte cu comuniştii, au ob­
ţinut în perioada- care a trecut de Ia
ultimele alegeri de partid succese re­
marcabile. Pornind, la începutul anului
cu angajamentul de a da peste plan
1.000 tone fontă, ei şi-au mărit acest
angajament în preajma Congresului
partidului la 4.500 tone fontă şi 250.000
lei economii la preţul de cost, iar ul­
terior — ţinînd seamă de posibilităţile
crescînde şi de noul elan care a cu­
prins masa de muncitori ~ angaja­
mentul a fost din nou sporit, ajungînd
la 20.000 tone fontă şi 3.500.000 Iei
economii la preţul de cost.
Cum îşi respectă comuniştii şl între­
gul colectiv al sectorului furnale de Ia
Gălan, cuvîntuî dat i
Iată cîteva fapte:
Sarcinile de plan şi angajamentele
luate în întrecerea socialistă au fost
îndeplinite şi depăşite trimestru de tri­
mestru. In perioada 1 ianuarie—30 sep­
tembrie, ei au produs peste plan 16.406
tone fontă, ceea ce înseamnă că din
angajamentul anual, le-au mai rămas
de dat în trimestrul IV 3.504 tone.
Ga urmare a exploatării din ce în
ce mai bune a furnalelor, au crescut
simţitor şi indicii de utilizare. Indi­
cele mediu a crescut în perioada a-
mintită fiind cu 5i kg. mai mare
decît sarcina trasată de Conferinţa re­
gională de partid şl cu 84 kg. mai
mare decît sarcina de plan.
Unele rezultate bune au fost ob­
ţinute şi în ceea ce priveşte lupta pen­
tru îmbunătăţirea calităţii fontei şi
pentru realizarea de economii. Faţă de
procentul admis de 4,5 Ia sută fontă
declasată, s-a realizat un procent de
2,96 Ia sută. De asemenea, din an­
gajamentul de economii s-au realizat
pînă la 1 octombrie 2.049.886 lei.
INOVAŢII SI IN O V A TO R IMulţi membri şi candidaţi de partid
printre care tovarăşii Marcel Semciuc,
loan Slnia, Ionaşcu Muntean, Gheor-
ghe Ştefan, Ion Blaj ş.a. au vorbit cu
îndreptăţită mîndrie despre munca rod­
nică desfăşurată de organizaţia de ba­
ză şi de biroul ei, în vederea mobili­
zării întregului colectiv al sectorului la din Petroşani, s-au înregistrat ridicate manual. Se cerea timp
îndeplinirea sarcinii trasate de partid
de a spori producţia de fontă. In cu-
vîntul !or eî au vorbit pe larg despre
experienţa bună dobîndită în decursul
unui an. Din discuţiile purtate pe mar­
ginea dării de seamă s-a desprins ca
un fir roşu faptul că organizaţia de
bază şi-a întărit rolul de conducător
politic pe locul de producţie. Atunci
cînd realizările în producţie erau sla­
be — această situaţie exista cu un an
în urmă — biroul organizaţiei de bază
a antrenat cele mai bune forţe din
secţie — comunişti şi oameni din ac­
tivul fără de partid — îa analizarea
profundă a lipsurilor şi la întocmirea
unui plan de rhăsitri politice şi tetlnl-
co-orgariizatorice bine gîndite, pe baza
căruia au fost mobilizate toâie forţele
la lichidarea rămînerii în urrriă. Apli­
carea acestor măsuri au dus la îm­
bunătăţirea exploatării furnalelor, la a-
iXXSOCXXXSOOOOQOOCXXXXJOCXÎCOOCOOCQOO, iCÖOÖCXJÖÖOCCÖCCOQÖOöeXXXXXXXXXXXXXXXXXJOOCX^ÖOOQOQCOGGOÖOOCCaGOOOCUJOOaC
(Urmare din pag. t-a)
pentru cercurile dé economie
cohoretă, ţinindu-so seama de
specificul fiecărei întreprinderi
şi instituţii.
Acum este deosebit de important
ca organizaţiile dé partid să
vegheze îndeaproape ia buna
desfăşurare a învăţămîntului în
aceste cercuri, să asigure o o-
rientare justă expunerilor şi dis­
cuţiilor, să le ajute să trateze
aceste probleme, principial şi în
strînsă legătură cu viaţa.
Acestui lucru trebuie să i se
acorde o atenţie mai mare în­
deosebi în unele raioane cum
sînt Petroşani, Brad ş.a. în care
au existat lipsuri în această
privinţă. De atenţie deosebită
trebuie să se bucure şi celelal­
te cercuri şi cursuri alé învă­
ţămîntului de partid oare cu­
prind o masă mare de oameni
ai muncii cum sînt cercurile de
studiere a Istoriei P.C.U.S. şi
Istoriei P.M.R., cursurile serale,
cercurile de studiere a Statutu­
lui P.M.R. ş.a.
Propaganda dé partid trebtüe
să sădească în conştiinţa oame­
nilor muncii convingerile comu­
nisto, să Contribuie la forma­
rea’ omului nou, să dezvolte îh
rîriduî Oamenilor muncii încre­
derea’ în superioritatea siste­
mului socialist şi în victoria lui
inevitabilă, asupra celui capi­
talist, să-i convingă dé justeţea
politicii partidului.
Grija pentru puritatea învă­
ţăturii marxist-leniniste consti­
tuie trăsătura cea mai de preţ
a propagandei de partid. învă­
ţământul de partid trebuie să
dezvolte în rîndurile membrilor
de partid şi mlasei largi de oa­
meni ai Şuncii devotamentul
DRWM m warÂEiSMVwi Nr. 1808
mânem
Pesppe emisiunile liliffl PRIfflMI BOMfflO-SOVimll
lo cale ale stadiei de
rad io ficare din lila Un film de neuitat
Emisiunile staţiei de radio- denţi, să organizeze consfătuiri pentru colectivişti
ficare diti tiié, cU uri Con­ cu ascultătorii.
plicarea în condiţii optime a tehnolo­ lor din comitetul de secţie sindicală, ţinut bogat, variat, biné orien­ |r-»/—*/—»r-»>—»r™»/—»r"*r"•r- \
giei prescrise, la obţinerea de rezul­ au fost antrenaţi în întrecere aproape tat şi prezentat in mod atrac­ Problemele actuale spre care
tate superioare îri producţie. 500 tovarăşi din care 192 participă la tiv, se bucură de aprecierea se orientează emisiunile stâţiei l Duminică dimineaţa, două re evocă perioada de măre ¦)
întrecerea pe profesii. Comunişti cum ascultătorilor. Colectivul staţiei de rădibfibare dih Hiâ silit în- [ coloane de maşini, frumos im-
Organizaţia de bază a acordat a- slnt tovarăşii Ionaşcu Muntean, loan de radioficare alege tematica e- sămînţările de toamnă, dezvol­ t. podobtte, au poposit In oraşul cotitură, perioada coleptivU 1
tenţie deosebită problemelor privind Stăniloi, Ion Biriş şi alţii, sînt pe pri­ misiunilor în âŞâ fel ca ea să tarea şeptelului de animale şi t. Deva. In grupuri mari, mun-
progresul tehnic. Mişcarea de inovaţii mele locuri în întrecere individuală pe răspundă celor mai diferite as­ asigurarea bazei furajere. Cu a- [• citorit ogoarelor — colectt- zării. ^
s-a bucurat de permanentă îndrumare profesii. Schimbul condus de tovară­ pecte ale principalelor proble­ jutorul unor materiale c a : „Să [• vişti şi întovărăşiţi din raio-
şi sprijin din partea organizaţiei de şul Ionaşcu Muntean, a luat iniţiativa me ridicate de viaţă. Datorită aplicăm în practică învăţămin­ j- nul Ilia şi Hunedoara — s-au In sală, colectiviştii din ra- -j
bază ceea ce a făcut ca sectorul fur­ de a merge cu furnalul o zi pe iună faptului că specificul localită­ tele primite la cursurile agro­ [ îndreptat spre sala cinema-
nale să obţină primul loc pe uzină în folosind numai cocs economisit. ţilor deservite de staţia de ra­ zootehnice“, „Nici o palmă de t tografului „Filimon Sîrbu“. ionul Ilia s-au întîlnit cu cei ]
această privinţă. Cele mai multe şi dioficare din lila este agricol, pămint neîngrijită", „Din nou C Printre ei au putut fi văzuţi
mai importante inovaţii au fost reali­ Adunarea generală a organizaţiei de emisiunile acestei staţii, orien- despre porumbul siloz“, „Urmaţi ? colectivişti din Soimuş, din din Hăşdat, din Rapoltîil Ma- ~)
zate de membrii şi candidaţii de par­ bază din sectorul furiiale de la Uzina tindu-se îh această direcţie, au exemplu] lor" etc., s-au popu­ (¦ Lăpuşnîc, din Ilia şi Brlznic,
tid cum sîilt tovarăşii Anton Răceanu, „Victoria“ Gălan, analizîtld activitatea devenit viii mijloc eficient de larizat fruntaşii sectoarelor zoo­ t întovărăşiţi din satele Boz şi re, din stntandrei, din Deva 1
Nicolae Pilly, ionel Stoicoi, Miron Pop, comuniştilor din sector de pe o poziţie luptă pentru dezvoltarea şi în­ tehnice din gospodăriile agrico­ i- Brăntşca, unde în prezent a-
Gheorghe Ştefan, Rudolf Ţipţer, Ro- autocritică, în lumina învăţămintelor tărirea sectorului socialist al a- le colective, precum şi metodele şi din Simeria Veche. Ptnă să 4
şi sarcinilor ce se desprind din docu­ griculturii. lor de muncă, au fost criticate ţ proape top ţăranii şi-au fă-
Adunarea de dare de mentele Congresului al lll-lea al parti­ gospodăriile agricole colective *¦ cut cereri de intrare in înceapă filmul, intre colecti- -j
seamă şi alegere in dului a arătat însă că se putea şi Emisiunile staţiei de radiofi­ rămase în urmă cu însilozarea
se poate munci şi mai bine şi că există care din Ilia sînt ascultate de porumbului etc. G.A.C. Printre primii întovă- vişti s-au înfiripat conver- 3
organizaţia de partid — multe posibilităţi de sporire a realiză­ colectiviştii a tréi gospodării co­
rilor obţinute. lective şi de membrii a şase în­ In faţa mi crofanului au fost t răşiţl din Brănişca care au saţii: 1
secţia furnale-Călan tovărăşiri agricole. Ţinînd cont invitaţi să vorbească despre
Exprimînd entuziasriiul cu care fur­ de acest lucru, la întocmirea L cerut să intre în noua famt- — La voi vum merge ?. Gă- ^
mulus Pasou, Aurel Păsculescu, Adam naliştii din Călan şi-au însuşit sarcina planurilor lunare staţia de ra­ munca lor, colectivişti fruntaşi, ţ lie a colectiviştilor se numă-
Dînţoreariu, loan Müller şi alţii. stabilită de Congres de a spori pînă dioficare îşi fixează probleme profesori, medici etc. t. râ şi Miron Lazăr şi Nicolae tară-ţi semănatul ? -j
în anul 1965 indicele de utilizare a importante ale agriculturii. De
Organizaţia de bază a sprijinit cu furnalelor cu 55—69 la sută faţă de exemplu, în planul de muncă In buletinele d'e ştiri, nelip­ L Olani, care au venit şi ei la — Nu mai avem mult. Dar 3
căldură schimbul de experienţă dintre anul 1959, tovarăşul Nicolae Pilly şi pe luna septembrie, obiectivul site din cadrul fiecărei emisiuni, f Deva ca, împreună cu ceilalţi
furnaliştii din Gălan şi Hunedoara. Bi­ alţi vorbitori şi-au exprimat hotărirea principal urmărit e r a : mobili­ se comentează pe scurt cele mai ţ. aproape 700 de colectivişti, voi cum staţi cu insilozări- ^
roul ei s-a îngrijit ca cei mai buni de a lupta ca încă din anul 1961 acest zarea colectiviştilor la termi­ însemnate evenimente din viaţa
furnaiişti din cadrul sectorului să fie indice să fie sporit cu 49 Ia sută faţă narea campaniei de vară şi oamenilor muncii din Ilia şl din L să vizioneze cele două serii l7ea ?9 ... *
trimişi să lucreze efectiv la furnalele de anui 1959. Ei au arătat în acelaşi pregătirea campaniei de toam­ împrejurimi. [ ale filmului sovietic „Pămint
din Hunedoara pentru a-şi însuşi me­ timp necesitatea ca furnalul li să fie nă. Ca mijloace pentru atinge­ ...Becurile din sală şi-au
todele de muncă bune de acolo. Ghid mai bine întreţinut şi au cerut lăcă­ rea acestui obiectiv staţia a Tot în cadrul emisiunilor lo­ L desţelenit“.
aceştia s-au întors de la Hunedoara, tuşilor şi pHiti-furnaliştilor comunişti botărît să introduci, pentru a cale se difuzează diferite repor­ C Cu prilejul Lunii prieteniei micşorat intensitatea. In faţa -j
biroul organizaţiei de bază s-a preo­ care lucrează la acest furnal să-şi facă mări eficacitatea emisiunilor, taje de la gospodăriile agricole spectatorilor se perindă tma- 3
cupat ca experienţa acumulată de ei pe deplin datoria, adică să acorde a- noi rubrici c a : „Să înfăptuim colective fruntaşe, materiale din L romîno-sovietice, ei au as- gini ce vorbesc despre lupta 3
să fie generalizată. tenţia cuvenită şi bunei îngrijiri a a- cu cinste hotărîrile celui de al oamenilor 'Sovietici pentru 3
gregatului pentru a-i prelungi viaţă şi III-lea Congres al P.M.B.”, domeniul învăţămîntului, se răs­ l cultat în satele lor, conferin-
Pentru a-şi întări roiul de conducă­ spori indicele de utilizare. „Munca patriotică a tineretu­ punde la o serie de probleme ţe, recenzii de cărţi, au asicul- clădirea temeliei unei vieţi
tor politic şi pentru a cuprinde mai lui”, „Camlpania de toamnă ridicate de ascultători, se difu­
bine întreaga masă de salariaţi, orga­ — Sarcina stabilită în ceea ce pri­ hotărăşte soarta recoltei din zează materiale critice menite [ tat clntecele minunate tnchi- noi. scena în care Maidani- 3
nizaţia de partid s-a îngrijit ca în fie­ veşte întreţinerea agregatelor este atît 1961“ etc. De asemenea, a ho­ să ducă Ia înlăturarea unor lip­
care punct de lucru să existe în fie­ de mare — a accentuat tovarăşul An­ tărât să reorganizeze munca suri etc. t nate popoarelor înfrăţite din cov îşi la rămas bun de la ^
care schimb membri sau candidaţi de ton Răceanu — incit ea trebuie privită comitetului de redacţie şi a |ţ marea Uniune Sovietică, au
partid care au sarcini concrete în le­ ca o sarcină de care depinde în cea In studioul staţiei au fost in­ l admirat dansurile lor. Acum văcuţa lui cu care şt-a mun- 3
gătură cu mobilizarea muncitorilor în mai mare măsură sporirea producţiei corespondenţilor voluntari din vitate echipa de teatru a că­
procesul de producţie. şi îmbunătăţirea calităţii fontei. t au venit să vadă un film, ca- cit ogorul aduce pe feţele ce- ^
gospodăriile agricole colective, minului cultural, brigada artis­
Rezultate bune au fost obţinute în — La furnal au apărut o serie de tică de agitaţie şi corul şcolii lor din sală un ztmbet. 'Mulţi 3
munca cu activul fără de partid şi in agregate noi — a spus tovarăşul AH- să instruiască în ultima du­ din Ilia.
preocuparea pentru ridicarea nivelului dintre ei au trăit clipa acea- 1
activităţii organizaţiilor de masă. In (Continuare In pag. 4-a) minică a lunii aceşti corespon- Pentru pregătirea materiale­ sta, iar astăzi se mîndresc cu 3
urma îmbunătăţirii muncii comunişti- lor necesare emisiunilor locale,
în cele 3 gospodării colective e- şeptelul colectivei. 3
xistă colective de corespondenţi
voluntari eare-şi aduc o contri­ Cină s-a aprins din nou lu- ^
buţie valoroasă la realizarea u- mina, nimănui nu-i venea să -j
nor bune emisiuni locale.
plece. Acest film le-a prezen- 3
tat un crimpei din viaţă. Un ^
crîmpei pe care, ajunşi aca- -j
să îl vor povesti şi celorlalţi: 3
„Aşa a fost în U.R.S.S.“... ^
/uJw/v—/u/uJUiJi-it W
Festivalul filmului sovietic:
)) Doamna cu căţelul”
? w w x/vw w 'i In pregătirea emisiunilor, pe
lîngă comunistul Iosif Burza,
redactor responsabil al staţiei,
0 contribuţie valoroasă aduce
La cabinetul tehnic al Uzi- mult pînă să realizeze o (no­ la urmă tot nu s-au lăsat. Ca comunistul Florea Constantin,
să-ţi povestească ei despre f e ­
nei de reparat utilaj minier vaţte. Trenurile de roţi erau lul cum au ajuns să realizeze şeful staţiei de radioficare. A-
inovaţia „Dispozitiv pentru
confecţionarea scaunelor la cesta controlează zilnic dte la
transportoarele cu raclete
în acest an 64 de inovaţii. Din- şi eforturi fizice, era nevoie de S.K.R.-ll", ar fi nevoie de mult staţie liniile, sau urmăreşte pe
timp. Citcoăată ajungeau şi la
tre acestea, 33 au fost aplica- mulţi oameni. „Cum să rezol- unele discuţii contradictorii. teren emisiunea la difuzoare.
Şi aşa, unul cu o ideie, celălalt
te, 19 sînt în studiu, iar 12 văm această treabă?“ — se cu alta, au reuşit ca pînă la 1 ’ '¦ U i I I•-' UJ. ,------r\ i Y iZ
urmă să facă o treabă bună.
au fost respinse. Tovarăşii de gîndea maistrul. Apoi, după V. CHIS
O parte din muncitori cola­
la cabinetul tehnic au făcut şi multe calcule şi socoteli, i-a borează în realizarea unor ino­ :> M i> ».:r ¦> klîi'Vrţ> ¦» i *,W;»,».«1«»
vaţii cu inginerii din uzină.
Comunistul Petru Both, mun­ -O -
citor, a executat împreună cu
? calculele economiilor care se venit în minte ideia construi- inginerul Anton Hauptmann, Confrifouţia inginerilor
un cîntar hidraulic care aduce
> vor realiza anual în urma a- vii unui dispozitiv. Aşa se face importante economii. Cei care şi tehnicienilor
au propus inovaţii cabinetului
? plicârii inovaţiilor. Astfel, s-a că s-a prezentat la cabinetul tehnic slnt mulţi. Demn de Cabinetul tehnic al Trustului
minier din Brad are în acest an
) constatat că ele vor aduce e- tehnic cu. inovaţia: „Dispozitiv reţinut este Spiritul creator al o bogată activitate în munca
de inovaţii. Astfel, în cele 3 tri­
conomii antecalculate în va- pentru ridicarea trenurilor de oamenilor de la U.R.U.M., do­ mestre ale anului, numai mem­
brii acestui cabinet au propus 72
loare de aproape 400.000 lei. roţi". La fel a procedat şi ing. rinţa lor de a face munca mai de inovaţii. Dintre acestea se
remarcă „Hidroelevatorul pentru
Dar nu numai acest lucru este i0Sif Legrană. înainte de a uşoară, mai spornică. transportul nisipurilor decanta­
te”, „Pompe de injecţie pentru
important. Inovaţiile aplicate propune cabinetului tehnic ino- V. ALBU ciment cu utilizări multiple” şi Filmul sovietic „Doamna cu căţelul“, ecranizat după nuvela
„înlocuirea căptuşelilor din ta­ cu acelaşi M u de A. P. Cehov, se distinge prin înaltele sale c a ­
au uşurat mult munca oame- Vaţia: „Dispozitiv pentru blă şi lemn de la silozurile de lităţi artistice. Filmul redă povestea de dragoste dintre un
minereu ale flotaţiei din Gura- funcţionar din Moscova şl o fem eie din Saratov ce se intilnesc
Mior. strunjirea conică“. barza cu căptuşeli de ciment”. în staţiunea clim aterică [alta. Deşi îşi dau seam a că dragos­
tea lor devine din ce în ce mai puternică, el nu au tăria să
...Cam acestea sînt cifrele şi Asupra unor inovaţii mai VALER BANCIU rupă legăturile conjugale care-i oblig ă să mintă, să trăiască în
oraşe diferite şi să se vadă doar din cind in cînd. Amindoi îşi
faptele pe care le poţi afla de importante, gînăesc mai mulţi tehnician dau seam a că pînă se vor elibera de aceste piedici pentru a
putea începe o nouă viaţă vor mai avea mult de aşteptat.
la cabinetul tehnic. Fiecare oameni. Muncitorii Dumitru
In fo to g r a fie : Scenă din filmul „Doamna cu căţelul“, ce
inovaţie s-a născut însă in ur- i upu şi Alexandru Mihăilă, rulează la cinematograful „Filimon Sîrbu“ din Deva.
ma unor frămîntări, din dorin- împreună cu maistrul loan
ţa oamenilor de a realiza, un Cosma din secţia construcţii.
randament sporit, de a uşura sînt frămintaţi tot timpul de
numea şi de a realiza econo- găsirea unor noi metode avan-
mii. Comunistul Jianu Jic, sate de lucru. Nu le-a reuşit
5 maistru la sculărie, a chibzuit totul de la început, dar pînă
v V - yvNA W v .'\ ,v V ^ W V " A A 'v W \
Invăfămînfu! Je partid­ trebuie să se ocupe cu deose­ Aprovizionarea populaţiei cu
bită grijă de pregătirea siste­
la un nivel tof mai înalt! matică a propagandiştilor şi să lemne de foc se poate îmbunătăţi
dezvolte în rîndul lor spiritul de
faţă d!e Cauza socialismului, vi­ să sprijine mai mult învăţă- răspundere şi conştiinciozitate In vederea asigurării popu­ riile agricole colective, care le speculă. Aşa spre exemplu, a
gilenţa şi combativitatea revo­ mintul politic U.T.M., să acorde laţiei cu lemne de foc* în acest pun la dispoziţie mijloacele de cerut şefului depozitului bile
luţionară, hotărirea de a lupta atenţie lărgirii propagandei prin tn îndeplinirea sarcinii de pro­ an, întreprinderea regională transport. Pentru 6a deservirea pentru construirea unui coteţ.
fără şovăire împotriva duşma­ lecţii şi conferinţe. „Combustibilul” a luat din timp populaţiei să se facă în cele El însă a vîndut * materialul
nilor partidului şi ai poporului pagandist. măsurile necesare pentru buna mai bune condiţiuni, au fost in­ cumpărat lui Puci Petru, din
muncitor. Ţinînd seama de lipsurile ca­ Este deosebit de important aprovizionare a depozitelor. La troduse planificările pe zile. In Sintandrei, iar acesta l-a revin-
re au existat îh desfăşurarea 30 septembrie, în depozite, se acest fel se elimină aglomera­ dut în Şoimuş. De toate acestea
Sarcinile complexe ale con­ muncii de propagandă în anii ca activiştii de partid cu munci aflau în stoc, peste 1.000 vagoa­ ţia, iar cetăţenii nu mai sînt nu este străin nici şeful depozi­
strucţiei socialiste impun nece­ trecuţi, organizaţiile de partid de răspundere, îndeosebi mem­ ne de lemne de foc. La aceeaşi nevoiţi să piardă zile în şir
sitatea unei preocupări tot mai au datoria să acorde o atenţie brii birourilor raionale şi orăşe­ dată, faţă de necesarul pe în­ stînd la rînd. In zilele în care tului din Simeria (loan Gacuci)
pline de răspundere pentru ri­ mai mare ridicării nivelului neşti de partid să participe per­ tregul an, planul de desfacere depozitele primesc deşeuri pen­
dicarea nivelului politico-ideo­ muncii de propagandă în sec­ sonal la pregătirea propagan­ al lemnelor de foc fusese reali­ tru foc, ele sînt desfăcute popu­ şi nici I.R. „Combustibilul”,
logic şi profesional al cadrelor toarele în oare această muncă a zat în proporţie de 75 la sută. laţiei direct de pe rampa de
din aparatul de partid, de stat mers mai slab, cum sînt sec­ diştilor, să trateze în faţa lor Aceasta denotă preocuparea şe­ descărcare. Această măsură a Măsurile întîrzie
şi economic. Este necesar ca în toarele minier, forestier, trans­ nu numai principalele probleme filor de depozite pentru ca a- făcut ca aprovizionarea oame­
faţa acestor cadre să se facă porturi, sectorul cooperatist din teoretice, dar să-i informeze provizionarea oamenilor muncii nilor muncii să decurgă în bune In alte depozite, aproviziona­
periodic expuneri pe probleme pe aceştia în mod sistematic şi cu combustibil să se facă din condiţiuni. rea nu se face ritmic. La de­
economice şi ale teoriei marxist- agricultură. despre problemele principale ale timp şi în bune condiţiuni. Nu­ pozitul de combustibil de lîngă
leniniste. Trebuie, de asemenea Nivelul şi conţinutul învăţă- raionului sau oraşului respectiv. meroase depozite din regiune Mai mulfă afenfie gara Gugir, mai multe zile în
să se acorde mai multă grijă cum sînt cele din Simeria, De­ şir nu s-au găsit decît cîteva
studiului individual. Organiza­ mîntului de partid depind în De o atenţie mai mare de cit va, Hunedoara, Orăştie şi al­ deservirii lemne putrezite şi atît.
cea mai mare măsură de propa­ tele, sînt aprovizionate cu com­
ţiile de partid trebuie să se gandişti, de preocuparea pe care pînă acum, trebuie să se bucu­ bustibilul necesar pentru acest In depozitele de combustibil Sînt apoi unele depozite, cum
preocupe ca acest studiu să se o au organizaţiile de partid pen­ re răspînd'irea experienţei avan­ an şi şi-au creat şi stocuri tam­ nu toate lucrurile merg însă bi­ este cel din Simeria, tinde nu
facă pe baza unui program care tru îmbunătăţirea compoziţiei sate şi a celor mai bune meto­ pon pentru eventualele supraso­ ne. Mai sînt cazuri cînd unii se asigură tăierea, dedarece nu
să fie văzut şi aprobat de or­ de în munca propagandiştilor. licitări. salariaţi nu-şi fac datoria în are maşină. Deşi depozitul a
ganul de partid respectiv, să vi­ corpului de propagandişti şi mod conştiincios. Aşa, de exem­ solicitat o astfel de maşină încă
nă în ajutorul celor care stu­ pentru ridicarea nivelului lor de Chezăşia îmbunătăţirii conţi­ O preocupare permanentă a plu, cantaragiul Aurel Grişan din luna aprilie, I.R. (iCom-
diază individual cu cicluri de pregătire. Ca urmare a acestei conducerilor depozitelor amin­ de la depozitul din Simeria, bustibilul” nu â soluţionat nici
lecţii, să organizeze cu ei con­ preocupări, peste 70 la sută din nutului învăţămîntului de par­ tite a fost asigurarea transpor­ lipseşte nemotivat zile în şir pînă în prezent această cerere.
sultaţii, convorbiri şi seminarii. tid şi a creşterii eficacităţii sa­ tului lemnelor de foc la domi­ din depozit, îngreunînd astfel Ge-i drept, nici şeful depdzitu-
propagandişti sînt muncitori ca­ le constă în conducerea şi în- ciliul cetăţenilor. La Hunedoa­ munca. In obiceiul lui A. Cri- lui nu a manifestat destulă
Preocuparea permanentă pen­ re lucrează direct în producţie. ra, de pildă, setul depozitului, şari intră şi favoritismul. In re­ preocupate în această direcţie.
tru studiul lucrătorilor din a- drumlarea lui permanentă de că­ tov. Culai Boboacă, cu spriji­ petate rînduri el nu a respec­
paratul de partid, de stat şi e- Este pozitiv faptul că peste tre organele de partid. Orga­ nul organelor locale, a încheiat tat planificarea întocmită pen­ In prezenL munca în depo­
conomic, pentru ridicarea nive­ 450 propagandişti sînt lucrători nele de partid au datoria să înţelegeri cu l.G.O. Hunedoa­ tru ridicarea lemnelor de către zite se află în perioadă de vîrf.
lului său, va duce nemijlocit la exercite un control permanent cetăţeni. De aceea, I.Ri „Ccibibustibi-
îmbunătăţirea activităţii muncii din aparatul de partid şi cadre asupra desfăşurării învăţămîn­ ra şi I.R.T.A. pentru ca în de­ lul“ să ia măsuri fără să mai
de partid, la creşterea calităţii cu munci de răspundere din apa­ pozit să fie în permanentă trei In practica lui s-a statornicit intîrzie înlăturarea deficienţelor
nivelului muncii de propagandă. tului de partid, antrenînd în a- maşini. Depozitele clin Orăştie obiceiul de a cumpăra la preţ
ratul de stat şi economie, iar 500 ceastă direcţie un număr cit şi Deva au încheiat şi ele ase­ oficial, bile manele pe care a- şi să asigure o desefVire ire­
Concomitent cu învăţămîntul ingineri şi tehnicieni. Indepli- mai mare de cadre bine pregă­ menea înţelegeri cu gospodă­ poi le „valorifică” la preţ de
de partid, organizaţiile de par­ nindu-şi această sarcină cu simţ tite din punct de vedere ideo­ proşabilă a damenilor rhuricii cu
tid trebuie să se preocupe mai de răspundere, ei vor aduce o lemne de fee.
îndeaproape de învăţămîntul contribuţie însemnată la ridica­ logic.
Ridicarea pe o treaptă mai S. POP
ideologic al cadrelor didactice, rea nivelului învăţămîntului de
partid. Paralel cu preocuparea înaltă a nivelului propagandei
pentru antrenarea cadrelor cu
munci de răspundere în această de partid va contribui astfel la
direcţie, organizaţiile de partid educarea membrilor şi candida­
ţilor de partid, va face ca ea
să aducă un aport tot mai mare
Ia înfăptuirea măreţelor sar­
cini trasate de cel de-al III-lea
Congres al Partidului Muncito­
resc Romîn.