Page 53 - 1960-10

Biblioteca Centrală j
mulsocialismului
r Anul XII. Nr. 1808
Invăfăm îniul de partid - Sudici sporiţi de
ia yn nivel lot
In cadrul activităţii ideolo­
gice a partidului, un loc deo­
sebit de important îl ocupă în-
văţămîntul de partid. Noul an
dte învăţământ de partid care
s-a deschis recent în toate ora­
şele şi urmează să se deschidă
în ourînd şi în satele regiunii,
se desfăşoară în condiţii deose­
bite. El este primul an de învă-
ţămlnt după cei deVaJl m -lea
Congres al partidului — eveni­
ment de însemnătate istorică în
viaţa partidului şi a poporului,
care a marcat intrarea ţării
noastre într-o nouă etapă a dez­
voltării ei, etapa desăvîrşirii
construcţiei socialiste. Aceasta
impune organizaţiilor de partid,
propagandiştilor, tuturor mem­
brilor de partid o mare răs­
pundere pentru ridicarea învă­
ţă mîntuiui de partid pe o treap­
tă mai înaltă ca el să corespun­
dă sarcinilor trasate de Congres
şi să mobilizeze oamenii muncii
la Înfăptuirea politicii partidu­
lui.
Am păşit în acest an de îravă-
ţămînt avînd la bază rezultate­
le pozitive precum şi experien­
ţa bună, dobîndite în anii tre­
cuţi. Organizaţiile noastre de
partid şi-au îmbunătăţit simţi­
tor, în ultimii ani, preocuparea
pentru ridicarea nivelului pro­
pagandei de partid. Comitetele
de partid1 raionale, orăşeneşti,
din întreprinderi şi comunale
precum^ şl marea majoritate a
organizaţiilor de bază se ocu­
pă nlai concret şl mai sistema­
tic de organizarea şi conducerea
învăţămîntului de partid, mani­
festă mai multă grijă pentru
îmbunătăţirea conţinutului pro­
pagandei.
In flecare an — o'dată cu
creşterea nivelului propagandei
de partid care este legată tot.
mai strîns de' viaţă, de sarci­
nile practice ale construcţiei
socialiste — a crescut numărul
membrilor şi candidaţilor de
partid precum şi ad oamenilor
muncii fără de partid cuprinşi
în învăţămîntul de partid. In
diferitele cercuri şi cursuri pre­
cum şi în şcolile serale econo­
mice din regiune au fost cu­
prinşi în anul şcolar 1960-1961
peste 36.000 membri şi candi­
daţi de partid şi un mare nu­
măr de oameni ai muncii fără
de partid ; numărul total al ce­
lor cuprinşi în învăţămîntul de
partid fiind mai mare deeît în
anul şcolar precedent.
Sarcina principală oare stă
în prezent în faţa propagandei
de partid este esigurarea însu­
şirii temeinice, aprofundate şi
multilaterale de către membrii
de partid şi miasa largă a oa­
menilor muncii, a documentelor
Congresului ai m -le a al parti­
dului. învăţămîntul de partid
trebuie să contribuie ca obiec­
tivele şi sarcinile planului de
6 ani să fie larg cunoscute de
oamenii muncii şi să ducă la
mobilizarea maselor largi în
lupta pentru îndeplinirea aces­
tor sarcini.
Potrivit indicaţiilor, în întrea­
ga reţea a învăţămîntului de
partid, anul şcolar începe cu
studierea raportului de activi­
tate al C.C. al P.M.R. prezentat
Hegionslă . ^ 1
Hunedoara-Deva
Marţi 18 octombrie 1980
mai în a lt!
la Congres de tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej.
Studierea acestui document
de mare însemnătate teoretică
şi practică în viaţa partidului
şi poporului nostru trebuie să du­ rirea indicelui de utilizare a agregate­
că la cunoaşterea şi înţelegerea
— în strinsă legătură cu prac­
tica — de către roasa membri­
lor şi candidaţilor de partid, de
către toţi oamenii muncii în­
cadraţi în învăţămiîntul de
partid a importantelor teze şi
probleme teoretice cuprinse în
rap o rt: caracterizarea etapei
actuale, în oare socialismul a
învins în ţara noastră şi în care
s-a trecut la înfăptuirea sarci­
nilor desăvîrşirii construcţiei
socialiste ; problemelor privind
dezvoltarea bazei tehnico-mate-
riale a socialismului ; consoli­
darea şi dezvoltarea relaţiilor
de producţie socialiste în în­
treaga economie; aplicarea
principiului leninist al cointe­
resării materiale a oamenilor
muncii; transformările în struc­
tura de clasă a societăţii; func­
ţiile statului socialist; creşte­
rea rolului conducător /al parti­
dului în toate domeniile de ac­
tivitate:
Experienţa bună dobândită în
anii trecuţi în conducerea şi
desfăşurarea învăţămîntului de
partid trebuie valorificată şi ri­
dicată ps o treaptă mai înaltă.
Se pune problema : Ce trebuie
făcut pentru ca învăţământul să
devină o armă tot mai puterni­
că în lupta1 pentru îndeplini­
rea sarcinilor puse de partid ?
Propria noastră experienţă ne-a
arătat că întărirea continuă a
legăturii propagandei de partid
cu viaţa, cu practica construc­
ţiei socialiste, este condiţia ho­
tărâtoare a eficacităţii ei.
Propaganda de partid trebuie
să facă pe oameni să înţeleagă
esenţa fenomenelor şi în acelaşi
timp să-i ajute în mod practic
să desfăşoare o activitate mai
bună în întreprinderi, institu­
ţii. unităţile socialiste din a-
gricultură etc. pentru înfăptui-
rea sarcinilor izvorâte din pla­
nul de 6 ani.
In acest sens, are o deose­
bită importanţă ridicarea nive­
lului miuncii de propagandă în
cadrul cercurilor de economie
politică şi de economie concre­
tă în Oare trebuie să fie te­
meinic aprofundate problemele
industrializării socialiste şi
transformării socialiste a agri­
culturii, problemele privitoare la
înfăptuirea progresului tehnic,
folosirea rezervelor interne, ri­
dicarea productivităţii muncii,
reducerea preţului de cost. Este
pozitiv faptul că organizaţiile
noastre de partid, ţinând seama
de caracterul industrial al re­
giunii şi de sarcinile economice
mari trasate de Congresul ai
IlI-lea al partidului, au sporit
simţitor in noul an de învăţă­
mânt numărul cercurilor şi
cursurile în care se studiază te­
oria şi construcţia economică,
politica economică a partidului
nostru.
Este necesar să se acorde o>
mare atenţie întocmirii cu simţ
de răspundere a tematicilor
(Coniinmre în mg. 2-a)
PROLETARI DIN TO ATE Ţ Ă R I L E , UN I ŢI - VAI S©s?B»esa Ba P a m ® a
vnfihssi O h e o p g h e 83he© H "ghiu«D eJ
® îndeplinirea sarcinilor trasate PARIS 17. — CORESPON DENTUL AGERPRES TRANS­
MITE :
de Congresul al IlI-lea al P.M.R.
LUNI, 17 OCTOMBRIE, TOVARĂŞUL GHE.ORGHE
în centrul atenţiei (pag- 11-a); GHEORGHIU - DEJ, COND UCĂTORUL DELEGAŢIEI RO-
MINE LA CEA DE-A XV-A SESIUNE A ADUNĂRII GE­
o SPORT (pag. Ill-a) ; NERALE A O.N.U., PRECUM SI TOVARĂŞII LEONTE RĂU-
TU SI ŞTEFAN VOITEC AU SO SIT ÎN FRANŢA IN DRUM
o Memorandumul e.G. al P.C. SPRE PATRIE.
din Germania.
o Uneltirile clicii militariste a- LA ORA 8 DIMINEAŢA, TOVARĂŞII GHEORGHE GHEOR­
mericane în Taivan. (pag. IV-a). GHIU-DEJ, LEONTE RĂUTU, Si ŞTEFAN VOITEC AU DE­
BARCAT DE PE BORDUL TRANSATLANTICULUI „QUEEN
4 pagini 20 bani MARY“ LA CHERBOURG, FIIN D ÎNTIMPINATI DE TOV.
CONSTANTIN NICUTĂ, M INISTRUL R.P. ROMINE LA PARIS
ŞI DE ALŢI MEMBRI AI LEGAŢIEI ROMINE DIN PARIS.
utilizare -producţie
mai multă şi mai TOVARĂŞII GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, LEONTE
RĂUTU SI ŞTEFAN VOITEC-SI-AU CONTINUAT IN ACE­
EAŞI ZI CĂLĂTORIA CU TRENUL SPRE PARIS, UNDE AU
SOSIT DUPĂ AMIAZA.
ieftină Comunistul [o.an Toate forţele la semănatul
Zaharia lucrează la
Hotârîrea furnaliştilor de lia uzina secţia croi a fabri­ culturilor de toamnă
„Victoria“ Găian de a traduce în cii „Simion Bărnu-
fapte sarcina trasată de cel de-al 111- ţiu" din Sebeş. La G. A . C. Lă^ruşnic portat şi incorporat în sol cîte 25
lea Congres al partidului privind spo­ Printr-o bună pla­ tone gunoi de grajd, şi cite 200
nificare a timpului Colectiviştii din satul Lăpuş- kg. superfosfat.
lor siderurgice este concretizată prin de lucru, el reu­ nic sînt cunoscuţi ca buni gos­
fapte- In trimestrul III din acest an, şeşte să depăşească podari. Cind îşi propun să rea­ Avînd sprijinul S.M.T. Dobra,
indicele de utilizare la furnalele de Ia norma lunar cu lizeze ceva, apoi nu se lasă pi- colectiviştii din Lăpuşnic sînt
Călan a crescut faţă de plan cu 19,3 nă nu duc totul la bun sfirşit hotăriţi ca in această săptămină
Ia sută. Furnaliştii menţin şi în acea­ 15-20 la sută. Da­ şi la timpul stabilit. Şi-au pro­ să termine insămînţările şi re­
stă lună ritmul sporit de funcţionare torită atenţiei cu pus bunăoară, ca insăminţatul coltatul porumbului.
a agregatelor. In prima decadă a lunii care lucrează, în griului şi a orzului precum şi
octombrie, ei au produs peste preve­ luna septembrie a.c. recoltatul porumbului şi a car­ La G. A. C. Hia
derile planului aproape 1.000 tone de a economisit 24,17 tofilor, să le termine cel tirziu
fontă. Şi de data aceasta, succesele tn.p. policlorură de la data de 22 octombrie. Avînd Importante succese au înre­
cele mai de seamă aparţin colectivului vinii, din care se pregătite peste 80 ha. teren, ei gistrat în campania agricolă de
care deserveşte furnalul nr. i. Intre t pot confecţiona 80 au reuşit ca pînă la data de 16 toamnă şi membrii gospodăriei
şi 1! octombrie, la acest furnal s-au de poşete. octombrie să insămînţeze griul agricole colective „Drumul lui
pe 50 ha. din cele 110 planifi­ Lenin“ din Ilia.
produs în medie zilnic pe fiecare tn.c. cate şi orzul pe 20 ha., cu 5 ha.
mai mult deeît se prevăzuse în Pină la aceeaşi dată, ei au
volum util de furnal cîte Ml kg. de planul de producţie. insămînţat grîu pe mai mult de
70 ha. şi orz pe 13 ha., din ceie
fontă peste indicele planificat. In ceea ce priveşte recoltatul 140 ha. planificate a fi cultiva­
porumbului, această lucrare s-a
Indicii sporiţi de utilizare înregis­ făcut pe mai bine de 40 ha., su­ te cu aceste plante.
prafaţă care este destinată pen­
traţi de către furnaliştii de la Călan tru cultura griului de toamnă. Paralel cu insămînţările, co­
lectiviştii din Ilia au muncit de
au asigurat obţinerea unei producţii Demn de remarcat este fap­ zor şi la strînsul recoltelor de
tul că, în scopul obţinerii unor toamnă. Pînă la aceeaşi dată, ei
tot mai mari cu cheltuieli mai mici- Din fondul întreprinderii producţii sporite de grîu, pe fie­ au recoltat sfecla de zahăr de
De la începutul anului şi pînă la 11 care ha. unde griul este însă- pe toate cele 25 ha. şi cartofii
octombrie, la furnalele din Călan s-au Din cele peste 1.800 de apar Străduindu-se să gospodă­ mînţat tot după grîu, s-au trans­ de pe 6 ha. (întreaga suprafaţă
produs, în afara sarcinilor de plan, tamente terminate şi date anul rească cît mai bine aceste fon­ cultivată). Acum ei dau zor la
17.383 tone de fontă. acesta în folosinţă în oraşele şi duri, constructorii de locuinţe recoltatul porumbului.
centrele muncitoreşti din regiu­ au întreprins o serie de acţiuni
Succesul furnaliştilor este rodul unor nea Hunedoara, o parte însem­ ca : reducerea pierderilor plani­ M u n c ă p atriotică
importante măsuri aplicate de ei pen­ nată au fost finanţate cu inves­ ficate la materiale de construc­
tru ridicarea continuă a nivelului teh­ tiţii din fondul întreprinderii. La ţii, mecanizarea anumitor lu­ Din iniţiativa Comitetului o- Brănişca, unde au plantat peste
nic al procesului de producţie. Printre crări, organizarea lucrului în răşemesc. U.T.M. Deva, în ziua 3.100 puteţi de salcîm. Prin a-
acestea amintim mărirea cu peste 20 Hunedoara şi Călan, unde se lanţ după metode înaintate şi de 16 octombrie a. c„ 45 elevi ceasta ei au economisit suma
la sută a intensităţii de ardere, uti­ ridică noi oraşe muncitoreşti şi ai şcolii profesionale din locali­ de 1.200 lei. S-au evidenţiat în
lizarea aerului cu umiditate constantă, în centrele Teliuc, Ghelar şi Si- altele. Ca urmare, pe marile tate, au participat la o acţiune mod deosebit utemiştii Ioan
mecanizarea mai multor lucrări etc. meria, au fost cheltuiţi anul n- de muncă patriotică. Conduşi Borza, Ioan Bota şi Aurel Mi-
şantiere de locuinţe de la Hu­ de secretarul organizaţiei U.T.M. clean.
A. ZAHAR1E cesta din fondul întreprinderii, a şcolii, Adrian Tordache, elevii
pentru construcţii de locuinţe, nedoara şi Călan, preţul de cost s-au deplasat lă punctul' silvic A. NICHIF
peste 12 milioane lei. *
al locuinţelor terminate anul a- corespondent
cesta a iost redus, faţă de de­
buccesele sideriirgiştilor viz, cu aproximativ 1.000 lei pe
apartament.
Siderurgicii din întreaga ţa­ combinate din Hunedoara şi Re­ LA I. M. S A C A R iM B -
şiţa. Muncitorii care deservesc CERTEJ
ră se străduiesc să folosească cuptoarele oţelăriilor de la
din plin capacitatea agregate­ Combinatul siderurgic Hune­ Succesele obţinute prin aplicarea ini­ găzile să nu-şi realizeze sarcinile de departe să-şi realizeze sarcinile de
lor pentru a spori şi a ieftini doara, de pildă, au redus pre­ ţiativei lui Nicolae Militare, de către plan. Totodată, au fost luate şi unele plan.
totodată producţia de metal, ţul de cost pe tona de oţel în mu Iţi şefi de. brigăzi din minele regiu­ măsuri tehnica-organizatorice.
sarcină deosebit de importantă nii noastre, au determinat comitetul Urmînd exemplul celor de la sec­
trasată de Congresul al IlI-lea 8 luni de zile cu 43 lei, faţă sindicatului de la I. M. Săcărîmb-Certej Printre cele mai importante măsuri torul 11!, în luna august, şeful de
al P.M.R. (Sa rezultat al efortu­ să ia în studiu această problemă şi putem aminti preluarea conducerii bri­ brigadă Cornel Mariş, de la sectorul
rilor lor creatoare, furnaliştii, o- de cel planificat. In întrecerea să caute posibilităţi de aplicare a ei. găzilor rămase în urmă de către cei IV, a preluat conducerea unei brigăzi
telarii şi laminator ii de la în­ mai buni brigadieri, ridicarea califi­ rămase în urmă. De atunci sarcinile
cu muncitorii de la Combinatul In consecinţă, în consfătuirea de cării minerilor şi a şefilor de brigăzi de plan sînt îndeplinite în mod ritmic,
producţie ce a avut loc la sfîrşitul din abataj, introducerea pe scară mai iar salariul mediu al fiecărui membru
treprinderile Direcţiei generale siderurgic Hunedoara şi side­ lunii mai a.c. ia sectorul III, această largă a mecanizării lucrărilor, a me­ din brigadă a crescut în mod simţi­
problemă a fost supusă dezbaterii co­ todelor de muncă înaintate şi inten­ tor. In luna august, această brigadă
siderurgice din cadrul Ministe­ rurgiştii reşiţeni au dobîndit re­ lectivului de muncitori, tehnicieni şi sificarea întrecerii socialiste între bri­ a realizat o însemnată depăşire a sar­
ingineri. In consfătuirea respectivă a găzi şi sectoare. Rezultatele, nu au cinilor de producţie.
rului Industriei Grele au dat zultate bune în acţiunea de ief­ reieşit că la I. M. Săcărîmb-Certej întîrziat să s» arate.
există brigăzi care, deşi au condiţii Realizări frumoase au obţinut şi
nesie prevederile planului, de la tinire a metalului şi de sporire de lucru asemănătoare, obţin rezul­ Depăşirea planului de producţie pe brigăzile conduse de minerii Ioan Du-
tate diferite. S-a arătat totodată că trimestrul III este un rezultat al fap­ daş, Teodor Răcăţeanu, de la sec­
începutul anului şi pînă la 13 a productivităţii agregatelor. In rămînerea în urmă a unui însemnat tului că numărul brigăzilor rămase în torul I.
număr de brigăzi diminuează reali­ urmă a scăzut simţitor. Merită a fi
octombrie mai mult de 60.000 luna septembrie, de exemplu, în zările sectorului. 6Cos în evidenţă faptul că acele bri­ Toate aceste rezultate dovedesc că
găzi a căror conducere a fost pre­ iniţiativa de preluare a brigăzilor co­
tone de fontă, aproape 73.000 urma sporirii numărului de în­ Minerii, şefii de brigăzi şi tehni­ luată de cei mai buni brigadieri, se daşe de către şefii brigăzilor frun­
cienii care au luat atunci euvîntul. situează azi printre cele fruntaşe. taşe, trebuie să fie extinsă în cît mai
tone oţel Martin şi electric, şi cărcări. furnaliştii reşiţeni au au arătat că planul poate fi îndepli­ mare măsură, atît în abataje, cît şi
nit cu condiţia ca toate brigăzile să Astfel, brigada Iui Alexandru Luca, la investiţii. In acest fel, colectivul
0 mare cantitate de laminate fi­ realizat pe fiecare metru cub muncească în aşa fel încit să nu mai îşi depăşeşte lunar planul de produc­ I. M. Săcărîmb-Certej va obţine re­
existe codaşi. In consfătuire au fost ţie. înainte vreme, aceeaşi brigadă, zultate tot mai frumoase în sporirea
nite pline, ţevi fără sudură etc. volum util de furnal cu aproa­ condusă de losif Magda, în aceleaşi producţiei de minereu.
arătate cauzele care au făcut ca bri- condiţii de muncă, nu reuşea nici pe
fu acelaşi timp siderurgiştii au pe 100 kg. fontă mai mult deeît I. DUMITRU
acordat o atenţie mai mare era planificat, micşorînd totoda­
gospodăriri chibzuite a mate­ tă cheltuielile de producţie pe
riilor prime, cum sînt minereul tona de'fontă.
de fier şi cocsul, care au ponde­ însufleţiţi de aceste succese şi
rea cea mai mare în preţul de folosind experienţa dobîndită
cost al metalului. In perioada pînă acum, siderurgiştii patriei
1 ianuarie — 1 septembrie, prin noastre continuă cu avînt spo­
reducerea preţului de cost al rit întrecerea pentru îndeplini­
metalului, s-au realizat econo­ rea înainte de vreme a planului
mii în valoare totală de peste pe anul 1960.
62 milioane lei.
Cea mai mare parte din su­
ma economisită a fost realiza­ celor ce üor mintii tractorul
In şcoalată de siderurgiştii de la marile1'
Brigada de zidari Am vizitat zilele trecute se poate de bun — îmi spuse jumătate fii de colectivişti). tiv la toate cam paniile a g ri­
condusă de comu­ şcoala de mecanizatori agricoli profesorul Gheorghe Lăpăduş, Studiază şi îşi însuşesc aici cole.
nistul Damian Dîr- care s-a oferii să mă însoţeas­ tainele meseriei de tractorist
lea de la şantierul din Alba lulia. Mă aşteptam să că in vizita prin ateliere. In ur­ Ioan Vinersar din Ungarei, P e­ Aşa se explică faptul că ele­
I grupul IV cons­ găsesc încă forfota obişnuită m ă cu cîţiva ani, tind o perioa­ tru Danciu din Rîpaş, Teodor vii din anul III, deşi începuse­
trucţii I.C.S. Hune­ dă bună de timp se predau doar Andrica din Sirbi, Ioan Ştef ră activitatea şcolară, de ia 15
doara,. depune tot primelor zile de şc o a lă : gălă­ teoretic lecţiile şi apoi după cî- din Orăştie, loari Pădureanu septem brie, nu se aflau în şco a ­
interesul pentru a gia veselă a elevilor întorşi teoa luni se trecea la practică din Rălata. etc. Şi e firesc doar. lă. Ei sînt repartizaţi la cele
da lucru de calitate din vacanţă, timiditatea celor în atelier, elevii întîmpinau Cine altcineva oare va putea, patru S.M.T .-uri şi la g o sp od ă ­
şi a realiza planul greutăţi. în înţelegerea lor, în- să lucreze mai bine ogoarele riile de stat din regiunea noas­
de producţie. A- care abia cu cit.va timp în ur­ triicît n-aveau nici un fel de colectiviştilor, dacă nu proprii tră, unde vor răm îne pînă Ia
ceastă brigadă îşi mă îşi dăduseră examenul de idee despre unelte, despre pie­ lor iii? data de 26 octom brie pentru a
depăşeşte lună de sele care alcătuiesc o maşină cunoaşte practic lucrările agri­
lună norma în me­ admitere. etc. De altfel, la hotărirea pe ca­ cole de toamnă.
die cu 10— 12 la Nimic din toate astea. Sălile re au luat-o in. aceşti ani tot
sută. îm binarea strinsă a cunoş­ mai mulţi colectivişti, de a-şi Stînd de vorbă cu profesorii
de clasă erau goale. Să nu fie tinţelor teoretice cu problemele trimite fiii să înveţe meseria şi maiştrii, vizitînd atelierele,
IN FOTO: Bri­ practice, paralel, va face ca e- de mecanic agricol sau de trac­ laboratorul, biblioteca, cantina,
gada lui Damian oare nimeni în şcoală ? ¦ ievii să devină buni mecaniza­ torist, au contribuit, de bună- am nutut să constat că la a-
Dirlea, după termi­ M-am îndreptat către ate­ tori, tractorişti în stare să con­ seam ă şi cele văzute sau au­ ceastă şcoală s-au asigurai
narea unei zi de zite de ei despre absolvenţii, condiţii bune pentru întreţine­
muncă. liere. Aici aveam să aflu răs­ tribuie activ la ridicarea pro­ şi elevii, şcolii, de m ecanizatori rea şi pregătirea teoretică şi
punsul la nedumerirea mea. In ducţiei agricole în gospodării­ agricoli din Alba lulia. practică a celor 257 elevi.
atelierele de (ăcătuşerie am gă­ le agricole de stat şi colective
sit un m are număr de elevi. ori în întovărăşirile în care vor Incepînd din. anul acesta, Totul este astfel Unduit, in­
Erau cei din anul I. Ascultau lucra. practica de producţie a elevi­ cit să nu le lipsească nimic,
cu atenţie explicaţiile maiştri­ lor este şi mai bine organizată. să devină buni mecanizatori si
lor Erhil Şulea şi Adrian Mu­ Dar la temeinica pregătire tractorişti., cadre de nădejde
tică. Li se preda practic lecţia practică şi teoretică a elevilor, Elevii vor face practică pe în­ necesare agriculturii noastre in
„Operaţiuni, de trasare şi tra­ plină dezvoltare.
sarea unei pene de ciocan“. Cu m ai contribuie şi a ltc ev a : a- treg ciclul de producţie agri­
o zi in urmă au luat cunoştinţă proape toţi elevii sînt fii. de ţă­ V. PTTAN
teoretic despre această, proble­ rani muncitori ( mai bine de colă, astfel ca să participe ac­
ma, iar astăzi o însuşesc prac­
tic.
* — Acesta este un lucru cit