Page 49 - 1960-10

jn ir a lâ ;
mulsocialismului
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Annl XII. Nr. 1807
Iarna se apropie
Cum se pregătesc
şantierele de construcţii?
intre 15 noiembrie — 15 m ar­
tie, pe şantierele de construcţii
este perioada lucrului de iar­
nă;. Cea de-a doua jumătate a
lunii noiembrie, aduce deci pe
şantiere preocupări în plus fa­
ţă d'e cele de pînă acum. Pen­
tru ca munca să se desfăşoare
în bune condiţiuni, in aşa fel
ca ritmul de lucru să nu stag­
neze, sînt necesare o serie de
măsuri. Aceste măsuri se im­
pun cu atît mai mult cu cit în
anii trecuţi în cadrul T.R.C.H.
deşi s-au întocmit planuri de
pregătiri de iarnă, prin neînde-
plinirea lor, ritmul de construc­
ţii a fost mult sub nivelul pla­
nificat. Ca urmare şantierele nu
şi-au îndeplinit planul de dare
in folosinţă de noi locuinţe. .
Cum s-au pregătit şantierele
pentru a întîmpina capriciile
iernii, este întrebarea pe care
am adresat-o zilele acestea ser­
viciilor tehnologic şi aprovizio­
nare ale T.R.C.H.
Un pian bine g în d it.,.
Desfăşurarea ,lucrărilor de
construcţii în bune condiţiuni şi
pe timpul iernii, nu trebuie să
conducă la scumpirea lucrărilor.
Acest lucru a călăuzit serviciul
tehnologic din cadrul T.R.C.H.,
pentru a întocmi un bogat plan
de lucrări pregătitoare pentru
sezonul de iarnă.
In acest plan sînt cuprinse
măsuri speciale' pentru fiecare
şantier, avînd la bază stadiul
fizic al lucrărilor la începerea
perioadei de iarnă. In timpul
care a mai rămas pînă la 15
noiembrie, s-au luat toate mă­
surile pentru ca cea’ mai mare
parte a lucrărilor de construc­
ţii să fie terminate la roşu şi
acoperite. Aceasta va permite ca
în timpul iernii să se execute
mai mult lucrări de finisaj
(tencuieli, pardoseli, zugrăveli
etc.).
Planul de măsuri al T.R.C.H.
a' insistat mai mult asupra asi­
gurării preparării de mortare
şi betoane la temperaturi opti­
me. Pentru a nu se cheltui su­
me suplimentare eu amenajarea
de baracamente, s-a prevăzut ca
staţiile de mortar şi beton să
fie instalate la parterul blocu­
rilor. Aşa se va face la şantie­
rul „23 August“ Deva, la oraşul
nou Călan, la Lupeni şi la alte
şantiere.
La majoritatea şantierelor s-a
prevăzut ca staţiile de mortar-
să fie dotate cu Kolerganguri cu
pompe. pentru transportul lui
la locul de muncă. Pentru a se
evita îngheţul mortarului pe
conducte, ele vor fi îngropate
în pămînt.
Totodată, în planul de măsuri
întocmit de T.R.C.H. în vederea
pregătirilor de iarnă, se prevăd
şi unele măsuri generale, pen­
tru toate şantierele. Printre al­
tele se prevede oa în cadrul
şantierelor să se ia toate mă­
surile necesare asigurării unui
asemenea ritm de lucru, care
să conducă la încadrarea tutu­
ror construcţiilor în graficul de
execuţie. De as'emenea, sînt in­
dicate măsuri pentru depozita­
rea în oît mai bune condiţiuni
a materialelor pe şantiere.
Pentru o cit măi judicioasă
pregătire a şantierelor pentru
La Hunedoara
S-a dai în folosinţă
complexul de deservire
® .operatorii din Hunedoara au trăit
ieri un eveniment deosebit: au inau­
gurat noul complex de deservire. In
noul complex, rod al constructorilor
de la I.C.S.H., îşi vor desfăşura ac­
tivitatea circa 100 cooperatori în di­
ferite secţii c a : foto, reparaţii încăl­
ţăminte, confecţii încălţăminte după
comandă, reparaţii radio şi ceasornice,
frizerie, coafură, confecţii după co­
mandă pentru femei şi bărbaţi, len­
jerie după comandă, etc. Noul complex
este dotat cu utilaj şi mobilier mo­
dern.
La festivitatea dării în folosinţă a
acestui complex aparţinător coopera­
tivei meşteşugăreşti „Drum nou”, au
participat preşedinţi ai cooperativelor
meşteşugăreşti din mai multe regiuni
precum şi din regiunea noastră.
! *1ă-
I
Duminică 16 octombrie 1969
perioada de iarnă, se prevede
ca şantierele să-şi întocmească
proiecte de organizare pînă la
data de 15 octombrie.
...dar a cărui realizare
infîrzie
Conducerea T.B.C.H. a stabi­
lit oa pregătirile de iarnă să
înceapă la 1 octombrie. Toate
măsurile prevăzute a se lua,
trebuie terminate la 1 noiem­
brie. Din păoate însă, aceste
prevederi sînt deocamdată sim­
ple formulări pe hîrtie. La ori­
care din şantiere ai căuta să
analizezi în ce stadiu se află
pregătirile de iarnă, constaţi că
ele nici nu au început. La ma­
joritatea şantierelor, deşi ter­
menul a trecut, nu s-au întoc­
mit nici acum proiectele de or­
ganizare a lucrului pentru peri­
oada de iarnă. Acolo unde s-au
întocmit proiectele, lucrările
s-au oprit, rămînînd la această
fază.
In primia etapă se prevede ca
conductele de pe şantiere să fie
izolate şi îngropate. In această
direcţie s-a făout ceva la şan­
tierul Călan. Pe celelalte şan­
tiere însă, nu s-a făcut nimic.
Este timpul să se ia cele mai
urgente măsuri pentru ca şan­
tierele să întîmpine iarna bine
pregătite. De aceea, T.R.C.H.
are datoria să impulsioneze tra ­
ducerea în viaţă a propriului
plan de măsuri, a cărui reali­
zare, deocamdată, întîrzie în
mod nejustificat.
Şi ceva despre
aprovizionare
Nu se poate spune că pe şan­
tierele de construcţii ale T.R.C.H. găseau însă. Cină au ie­
nu sînt asigurate materialele de
bază. Există peste tot în can­
tităţi suficiente cărămidă, ci­
ment, var etc. încă de pe aeum
pe şantierele din Călan, Cugir,
Deva ş.a. s-au luat măsuri pen­
tru aprovizionarea eu cantităţi
suficiente de agregate de rîu.
Dar, în sezonul de iarnă, pe
şantier sînt necesare şi alte
materiale. Pentru adăposturi
sînt necesare panouri de stufit
şi rogojini. La prepararea mor­
tarului se foloseşte clorură de
calciu, iar la beton sare de bu­
cătărie. Totul trebuie din timp
asigurat. Rău este însă că pen­
tru asigurarea acestor materia­
le, s-a făcut prea puţin.
Considerăm că este necesar
ca T.R.C.H. — conducerea a-
cestuia să studieze necesarele
şantierelor şi să întocmească
un plan de aprovizionare eu a-
ceste materiale.
Iarna se apropie, şi ea nu aş­
teaptă. nu cruţă.
>¦ . . :
li“ i.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VAt
Pentru
orizontul 210
S/V Comunista Eli-
Amiaza trecuse de mult.
Peste tftajul Intreprinde-
$ rii miniere Barza se lăsa *
c se o umbră răcoroasă. TJl-
? Urnii mineri ieşiţi din
ţ schimbul întîi se grăbeau
\ pe drumul ce duce la Gu-
rabarza. Doar in triaj se
muncea de zor. Şi, în afa- L
ră de oamenii de acolo ca­
re supravegheau manevra
vagonetelor goale şi pline,
se mai găseau doi tovarăşi
care încărcau de zor con­
ducte de aer comprimat
in cărucioare. Am recu- ;
noscut în ei pe inginerii \
loan Dineş şi Gheorghe \
Bogdan, primul miner, cel
de.al doilea mecanic, am- y
bii de la secţia Musariu a >
întreprinderii.
Ce se întîmplase ?
...Sectorul unde lucrează L
cei doi ingineri avea ma- y
re nevoie de conducte de <
aer comprimat. La maga­
zia întreprinderii nu se
şit din mină, au aflat că
la întreprindere au sosit
^ conducte. N-au mai stat pe
<¦ gînăuri şi nici n-au pornit
) să caute muncitori care
să le încarce. Au întocmit
repede actele necesare, au
luat cărucioarele şi le-au
încărcat ei...
După ce au terminat, in­
ginerul Dineş a scos o cre­
tă din buzunar şi a notat >
pe una din conducte: „Ur- \
gent, pentru orizontul 210 ?
m. Musariu“. Apoi cei doi
au pornit către casă. Erau
mulţumiţi, ştiau că mi­
nerii din schimbul li se
vor bucura, că vor avea s
de acum aer comprimat
suficient şi deci vor putea <
extrage mai mult minereu.
IOAN SAVU
corespondent
Tineri entuziaşti
Tinerii din brigăzile utemiste
de muncă patriotică din comuna
Balşa, raionul Orăştie, au des­
făşurat în acest an o activitate
rodnică. Ei au contribuit, la
plantarea de pomi în comună,
la construcţia magazinului uni­
versal, amenajarea unui parc,
curăţirea unor păşuni şi la con­
fecţionarea de cărămizi pentru
un grajd, efectuînd pînă-n pre­
zent 2.580 ore de muncă vo­
luntară şi realizînd economii în
valoare de 7.740 lei.
Pentru această lună, mem­
brii brigăzilor de muncă patrio­
tică din comuna Balşa, şi-au
propus să planteze pomi pe o
suprafafâ de 34 ha.
„...... P?8&íi'
¦....
Jfi
..
J ,Ü 4 pagini 20 bani
sabeta Moga lucrea­
ză la maşina de
cusut la secţia ma-
rochinărie nr. 1 a
fabricii „Simion
Bărnuliu" din Se­
beş. Datorită price­
perii cu care mî-
nuieşte această ma­
şină şi folosirii din
plin a celor 8 ore
de lucru, ea depă­
şeşte lunar norma
de producţie cu
2 5 - 3 0 la sută.
m
ţ/Mw/V.
j i f r B©g awa ®i ş tJ ®i®i i aJţ@ <i»n© c e —
ţ
Toate forţele la semănatul
culturilor de toam nă
In cursul săptămînii care a trecut,
în multe gospodării agricole de stat,
gospodării colective şi întovărăşiri a-
gricole, ritmul executării însămînţări-
lor de toamnă s-a intensificat. Faţă
de timpul înaintat şi de posibilităţi,
rezultatele obţinute pe ansamblul re­
giunii noastre în îndeplinirea planului
de însămînţări nu pot fi însă consi­
derate mulţumitoare. Pînă la 14 oc­
tombrie, pe întreaga regiune, s-a rea­
lizat numai 40,7 la sută din planul de
însămînţări. (Seva mai avansate cu
însămînţările sînt raioanele Ilia, Hu­
nedoara, Sebeş şi Orăştie unde s-a
realizat 48—50,1 la sută din planul
de însămînţări, dar şi în aceste raioa­
ne faţă de timpul în care ne găsim
şi faţă de posibilităţile existente, su­
prafeţele însămînţate sînt încă destul
de mici.
Rămase în urmă cu însămînţările
sînt, mai ales, raionul Brad şi oraşele
Deva şi Hunedoara, in care pînă la
data amintită nu s-a realizat din pla­
nul de însămînţări decît 13,21—21,5
la sută.
6u totul nesatisfăcător se desfăşoară agrotehnic, a însămînţărilor de toam­
lucrările de însămînţări în raionul Ha­
ţeg unde proporţia acestei lucrări este
deosebit de redusă. Situaţia din acesf
raion, mult rămas în urmă, denotă
că organele de partid şi de stat de
aici n-au luat încă măsurile politico-
organizatorice necesare în scopul im­ Hunedoara
pulsionării lucrărilor de însămînţări.
Cum pol oare justifica organele de
partid şi de stat din raionul Haţeg
râ, deşi planul arăturilor pentru însă-
mînţări a fost realizat în proporţie de
peste 30 la sută. plnă la 14 octom­
brie s-au efectuat însămînţări pe nu­
mai 6,9 la sută din suprafaţa plani­
ficată ?
In citeva din raioanele regiunii
noastre există o serioasă rămînere în Haţeg
culeg strugurii
Frunzele copacilor, călite de
frig, se cern domol la pămînt.
Toamna a venit de-abinelea. Pe
dealurile ce zilnic devin tot mai
golaşe, doar gutuii şi vitele de
vie îşi mai. poartă cu seine (ie
roadele. Dar nu pentru prea
multei vreme. Lucrătorii din
G.A.S. şi colectiviştii, au înce­
put şi dau zor la culesul stru­
gurilor. Rodul bogat ia calea
cram elor.
* 5*
, * 'I '
făJfiMggl
o MAGAZIN (pagină specială)
(pag. I l - a ) ;
® Intr-o aşezare de mineri,
o Fond de bază 3.000.000 lei.
(pag. IlI-a) ;
• Cronica evenimentelor săptă-
mînii.
® Declaraţia C .6. al Partidului
Comunist din Japonia.
(pag. IV-a).
9
urmă şi în ceea ce priveşte pregătirea
terenurilor pentru însămînţări. In ra­
ioanele Haţeg, Brad, Alba şi în
oraşele Deva şi Hunedoara, proporţia
arăturilor pentru însămînţări este de
numai 22,4—52,7 la sută. La întîrzie-
rea lucrărilor de pregătire a terenurilor
a contribuit în mare măsură faptul că
s-a întîrziat cu lucrările de recoltare
a porumbului, îndeosebi, şi a altor cul­
turi de toamnă, care sînt premergă­
toare cerealelor de toamnă. Se impune
ca în zilele următoare să fie termi­
nate lucrările de recoltare pe terenu­
rile destinate însămînţărilor de toam­
nă, iar apoi cu toate tractoarele şi
atelajele proprii, să se treacă la exe­
cutarea arăturilor şi însămînţărilor.
Organizînd bine munca, folosind în­
treaga capacitate de lucru a tractoa­
relor şi atelajelor, şi fiecare ceas priel­
nic de lucru, să asigurăm terminarea
la timpul optim (cel mult pînă la data
de 22 octombrie) şi Ia un înalt nivel
nă, punînd astfel baze trainice re­
coltelor bogate din anul viitor !
SITUAŢIA ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE
TOAMNĂ LA 14 OGTOMBRIE a.c.
Ilia 56,1%
SI,7%
Sebeş 49,4%
Orăştie 48%
Alba 40,2%
Brad 21.5%
Hunedoara (oraş) 13,4%
Deva (oraş) 13,1%
6,9%'
In vizită la gospodăria de stat
din Alba Iulia, fotoreporterul
nostru a prins citeva aspecte de
la culesul şi vinificalia strugu-
rilor. hi timp ce Eugenia Petrul,
Ana Nagy şi Gheorghe Budulă
culeg de zor, (clişeul din stin­
gă), boiaşii loan Baleş, loan
Mogoşan, Vasile Băluţă şi Au­
rel Filip (clişeul din m ijloc),
pregătesc un nou transport care
Ş T IR IL E Z IL E I
 n g a ja m en fu i să-şi ridice cunoştinţele profe­
sionale şi de cultură generală,
lam inaforiior şi-a deschis din nou cursurile.
Colectivul de muncitori, teh­ In dorinţa de a-şi însuşi cit
nicieni şi ingineri de la lami­ mai multe cunoştinţe, la cursu­
norul de 800 mm. al C.S. Hu­ rile acestei şcoli, ce se ţin pe
nedoara, a organizat zilele tre­ schimburi, odată pe săptămînă,
cute o consfătuire de producţie participă întregul colectiv de to-
pitori, turnători, macaragii, lă­
unde au fost analizate posibili­
tăţile de care dispune secţia în cătuşi şi electricieni, care au
ceea ce priveşte mărirea pro­ frecventat şi anul trecut cursu­
ducţiei de laminate. Cu acest rile secţiei-şcoală. La prima
prilej, laminatorii s-au anga­ lecţie, predată cu prilejul des­
jat ca în luna oetombrie să de­ chiderii, au luat parte 350 de
păşească planul de producţie cu muncitori.
peste 1.600 tone laminate. Cu sprijinul comitetului sin­
Această depăşire se va obţi­ dicatului şi a subfilialei S.R.S.C.
ne pe seama măririi indicelui de
utilizare al laminorului şi a re­ Hunedoara, s-au mai organizat
ducerii opririlor accidentale.
secţii-şooală şi la oţelăria Mar­
Pentru a veni în ajutorul la-
minatorilor, oţelarii secţiei tin nr. 2, secţiile de laminoare,
O.S.M. nr. 1, care au participat
la consfătuire ca invitaţi, s-au uzina cocso-chimică şi secţia
angajat să dea toate şarjele de mecanică, care îşi vor începe
oţel la laminare cu o tempera­ zilele acestea cursurile.
tură de cel puţin 800 grade G o n fe riisfă
Celsius.
Astăzi, la ora 10, la clubul
Ing. EUGEN PACURARU sindicatelor din Deva, tov. A. S.
Răzvan, retîactor al ziarului
şef de schimb la laminorul de „Munca“, va vorbi oamenilor
800 in.m- — G.S. Hunedoara muncii din localitate în cadrul
„Cronicii evenimentelor inter­
Secţia — şcoala naţionale“ despre eforturile de­
puse la O.N.U. de delegaţia ţă ­
Secţia-şcoală de la oţelăria rii noastre, alături de delegaţia
Martin nr. 1 din cadrul Combi­ Uniunii Sovietice, pentru asi­
natului siderurgic Hunedoara, gurarea păcii şi întărirea prie­
iniţiată anul trecut de către in­ teniei între popoare.
ginerii oţelari pentru a-i ajuta
în mod organizat pe muncitori In continuare va rula un film
artistic sovietic.
în m ip o e u l fă ra m lln r
tI__t\__U __} «----l L m u n cito ri \
r Recent, două brigăzi ştiinţifice s-au deplasat la Gîrbova ^
ţ (raionul Sebeş) şi Drîmbar (raionul Alba). f
LA GÎRBOVA 1
•)
T
zidi au abundat şi de astă j
Profesori, medici, avocaţi
şi ingineri din Sebeş au fost dată. Problemele elementare 1
duminică oaspeţii locuitorilor ale ştiinţei sînt ăe acum cu- 3
satului Gîrbova. Cu acest noscute: ce slnt eclipsele de -j
L prilej, li s-a vorbit ţăranilor soare, şi lună, cum se for- ţ
ţ muncitori despre cea de-a mează ploaia etc. Ţăranii 1
l XV-a sesiune a Adunării Ge- muncitori din Gîrbova vor să 1
L neraie a O.N.U., despre acti- ştie ce este lungimea de un- ]
vitatea depusă de delegaţi- dă şi cum se transmite ima- -|
L ile Uniunii sovietice, a ţării ginea la televiziune. }
[ noastre şi a celorlalte ţări Cu viu interes au fost as- j
(. socialiste in scopul menţine- cuítate şi expunerile privind 1
t rii păcii în lumea întreagă. unele probleme de medicină T
> Li s-au dat răspunsuri cu- (die ce se nasc copii infirmi, 3
^ prinzătoare şi celor care vor ce este şi cum se poate corn- ^
ţ să cunoască momente din bate tetanusul, ce este şi -j
(. trecutul de luptă al poporu- dacă este dăunător tutunul), ţ
l lui nostru, şi celor care vor cit şi cele de medicină vete- 1
j- să ştie mai multe despre vîa- rinară şi zootehnie (ce tre- 1
bule să facem pentru a mări
7 ţa şi opera lut M. Eminescu, producţia de lapte la oi in 1
^ L. n. Tolstoi şi V. Alecsanări. timpul iernii, bolile cele mai ^
•) Întrebările de domeniul fi- frecvente la animale etc.).
L A D R IM B A R
L Activitate frumoasă cu bri- bările care ap, suscitat cel
^ gada ştiinţifică are şi casa mai mult interesul partici­
l raională de cultură din Alba panţilor.
[ Iulia. ' Li s-a vorbit apoi despre ]
l Peste 200 de oameni s-au bolile cele mai des intilnite ]
(. strîns duminică in localul la sate, despre cancer şi corn- 1
j: şcolii de patru ani din Drlm- baterea lui, despre microbi şi ^
P bar pentru a se inttlni cu uji
(_ asemenea colectiv, care po- albirea părului. ^
[ posea pentru prima dată în
l mijlocul lor. Tot de la brigada ştîinţifi- ]
C înainte cu citeva zile, în- că, ţăranii întovărăşiţi din 1
t văţătorii au stat de vorbă cu Drîmbar au luat cunoştinţă T
^ tinerii şi vîrstnicîî, au notat de soiurile de porumb care se
l problemele la care aceştia potrivesc (mai bine solului şi 3
l voiau să primească râspun- climei satului lor, de avanta- \
l suri şi le-au pus la dispoziţia jele îngrăşămintelor chimice, ]
care sint bolile viţei ăe vie etc.
1
T
celor care urmau să vină în Programul brigăzii ştiinţl-
[• sat. fice a fost urmat ăe un spec- ţ
Ce sînt 'sateliţii artificiali tacol artistic prezentat de o Ţ
fiiI. ai pămîntului, cum a fost po- echipă a şcolii medii „Horia, 1
H L sibtl să se reîntoarcă pe pă- Cloşca şi Crişan“ din Alba 1
j | l mint nava cosmică sovietică, Iulia, alcătuit din coruri, re- ^
citări şi solo voce. ^
j ţ - va putea omul să zboare în
I. MÎNDRU 1
jp i cosmos ? — au fost între-
1 t-J<— ! uJ'— t \__l 1__1 1_I «1 1 11 /
va . calea cramei din Alba Cum e recolta ? Bogată. Aşa
(hiia. La cramă totul e pregătit spune parcă şi muncitoarea
M argareta Dirjan (in m edalion),
$[~n clipe, pe gurile teascu- privind ciorchinele de „m uscat“.
r^ or se scurge mustul rubiniu
(clişeul din dreapta).