Page 47 - 1960-10

Nr. 1808 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

wi-'hwftimwutţjftgjwp aMWgHgpaMggag

P re o c u p a re a n o a stră Restricţie la Actualităţi din ţările socialiste

>i—>i—> r-»r-' r~*r*-1r^r /—>r- o o o o o o o o o>OOOOOOOOOOOOOOTXIOOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOO'^OOOO
k
pentru nou C Impiegatul de mişcare a seam nă insă neinscrierea in 1-j Uniunea Sovietică R P. D. Coreeană
( laminatfoaia de parcursme- viteza de circulaţie. Iată o )
O cascada de hidrocentrale subterane Un nou lip de
^ In faţa oţelurilor stă sar­ trebuie să prezinte în faţa in­ jr canicului şi a ţinut să-i pre- problem ă care preocupă de ]
cina sporirii indicelui de utili­ ginerilor, tehnicienilor şi mai­ fiecare dată pe muncitorii ) iracior
tare al cuptoarelor cu 40 la su­ ştrilor din secţie, rezultatele ob­ j- cizeze. 730 pe ş. a_n__ti_erului de c«onstr¦u/cţ¦ ii ş¦cfi _^!J In Uniunea Sovietică s-a ela­ barajului va fi de 220 m., Iar
L — La km. 87 borat proiectul de construcţie !n al doilea — 235 m. Clădirea Colectivul de muncitori al uzîtrel
r podul Iscroni, ai restricţie, poduri din complexul C.F.R. a unei cascade alcătuite din 10 iiidrocenti-alei, avînd înălţimea constructoare de maşini din oraşul
tă pînă în anul 1965. Răspun- ţinute. eleotrocentrale, care vor putea unei case cu şapte etaje, va fi Kanghe a pus la punct producţia nou­
[ mergi cu viteză redusă. Simeria. Şi pentru a contribui -j Kă producă anual 17 miliarde amplasată sub pămînt. Legă­ lui tip de tractor perfecţionat de di­
eînd acestei sarcini, precum şi Conform acestui plan de des­ IcWh de energie electrică. Cas­ tura cu suprafaţa se va face cu mensiuni mici „HUnnen-60“, cu motor
l La punctul indicat, un grup şi ei la îmbunătăţirea trans- 1 cada va fi construită în Daghes­ ajutorul unor ascensoare de de 5,5 C.P. Tractorul poate executa
hotărîrii partidului şi guvernu­ făşurare a muncii, la care par­ tan, pe rîul Kulak şi afluenţii persoane şi încărcături. diferite lucrări agricole, inclusiv aratul
L de oameni, la fluierul loco- portului, ¦ depun eforturi spo- 1 lui Care izvorăsc din gheţarii timpurilor de orez şi cîmpririlor neiri­
lui privind pregătirea, promo­ ticipă şi colectivul de ingineri, lanţului munţilor Caucaz. La hidrocentrala Cirkeisk, gate, însămînţarea, prăşiful, boronitul
ţ motivei, şi-au întrerupt ac- rite în muncă, îşi iau anga- j preţul de cost al unui kWh. de etc.
varea şi îmbunătăţirea salari­ tehnicieni şi maiştri ai secţiei Prima electrocentralâ din ca­ energie electrică va fi de numai
tivitai ea pînă _____ !ámente îndrăz- drul cascadei se şi află în curs 0,39 copeici, faţă de 8 copeici In anii următori. în R.P.D. Coreeană
zării cadrelor tehnice, colectivul oţelărle electrică, prima proble­ de construcţie. In 1961 ea va da la termocentrale. va Fi înfăptuită mecanizarea pe scara
^ cînd trenul a ‘ nete. Brigada ţ curent industriei şi va produ­ largă a agriculturii. Pină în 1963, se
de ingineri şi maiştri ai oţelă- mă care a fost supusă discu­ ce cu mult m.ai multă energie Concomitent cu construcţia vor produce 30.01)0—40.000 tractoare
[ trecut. De la care a lucrat ] ddclt produc In prezent toate cascadei de electrccentrale se cu motoare de 5— 15 C.P. Producţia
ried Martin nr. 1 din cadrul ţiilor a fost „Puritatea oţelului L ferestrele va- OAMENI Şl FAPTE la repararea po- 1 centralele electrice existente în va construi şi un mare Iac de In serie a tractoarelor cu gabarit mic
prezent In Da.'ghestan — o re­ acumulare pentru strîngerea a- va aduce o mare contribuţie la me­
Combinatului siderurgic Hune­ de axe". l goanelor, călâ- — -------- dului de la publică autonomă din R.S.F.S.R. pelor provenite din viituri. A-
ceasta va permite irigarea a canizarea agriculturii R.P-D. Coreene.
doara, luptă cu abnegaţie pen­ De fapt, această primă şedin­ [• lorii i-au privit, km. 87 ¦+• 730, ) După cum relatează ziarul 6.000 ha. de pămînturi fertile.
„Sovetskaia Rossia“, s-a termi­
tru dezvoltarea tehnicii noi. ţă de lucru constituie începutul ^ le-au făcut un semn prieţe- Iscroni, a terminat lucrarea 1 nat elaborarea proiectului celei
de-a doua centrale electrice a
In acest scop, activităţii orga- l nesc cu mina. Apoi, cei citiva cu 10 zile m ai devrem e. ^ cascadei ce se va construi în
cu vacil nizate a coiecti- defileul Cirkeisk, la o adîncime
-o « tj • L muncitori s-au apucat din ?} de 250 nr. Proiectanţii au pro­
L nou de lucru. pus două variante de baraj —
în urmă, intr-o I F O g F e S I l l teiU K llC ~ vului nostru în j: Cine sînt aceşti oameni, ce Asemenea fapte sînt multe )
P fac ei aici... ? un baraj — anrocament de pia­
şedinţă de co- |a d tîl8 a ei problemele de în activitatea muncitorilor de 1
tehnică nouă, ca- Sînt muncitori ai şantieru- tră sau un baraj în arc din
leetiv, s-au sta- _______ ___________ l lui de construcţii clădiri şi aici. De pildă, la ridicarea în ]J beton. In primul caz, înălţimea
[ poduri din cadrul eomplexu-
billt principalele :™raS2EHsa!iioa re trebuie re- roşu a clădirii staţiei electro- -j R. P. Poiosiă
c lui C.F.R. Simeria. Lucrează
probleme care trebuie rezolvate zolvate atît în trimestrul IV al [ la repararea podului de cale dinamice din Simeria-călă- ţ Un cuptor pentru -,m-z
In cadrul secţiei, prin introdu­ anului în curs, cit şi în anul [ ferată de la Iscroni. Brigada
l lor este condusă de tov. Ni- tori, ei au redus timpul pla- ţ producerea sticlei optice R- P. Albania
cerea tehnicii noi. S-au stabilit care vine.
L colae Chtrca, candidat de nificat cu 20 de zile. 3
^ partid. Toţi sînt oameni har-
totodată şi colectivele care tre­ Considerăm că, sprijinite la ^ nici, hotăriţi ca prin munca întregul com plex C.F.R. Si- ¦] Succesele minerilor
ţ lor să contribuie la siguranţa meria se mândreşte cu con- ţ
buie să studieze aceste proble­ timp cu materialul documentar [ circulaţiei. structori ca Gheorghe Matei, j
Constantin Bizrodnei, Nicolae 1
me, să dea soluţiile de rezol­ necesar şi printr-o muncă sus­ ...Repararea podului nu-i Belciug, Laurenţiu Ianc.u, !j
t de loc o treabă uşoară, mai Teodor Popescu si mulţi alţii,
vare şi să vegheze la aplicarea ţinută, colectivele pe probleme ^ ales că circulaţia nu trebuie Sînt constructori care crin ¦) Industria minieră ocupă unul o cantitate de cărbune egală cu
munca lor au contribuit la •) din cele mai importante locuri întreaga cantitate extrasă în a-
acestora în cadrul secţiei. Prin­ vor reuşi să prezinte şi să apli­ îmbunătăţirea condiţiilor de j în economia Albaniei, ea consti­ nul 1938.
tuie cea mai importantă sursă
tre problemele principale în­ ce în cadrul secţiei noutăţi teh­ a exportului albanez. Minerii In cursul celui de-al doilea
din R.P. Albania se străduiesc plan cincinal au intrat în func­
credinţate spre rezolvare colec­ nice care vor duce la sporirea să îndeplinească cu mult înainte ţiune noi mine, printre care trei
de termen sarcinile stabilite de mine de crom.
tivelor de ingineri, tehnicieni producţiei de oţel, la reducerea cel de-al III-lea Congres al P ar­
tidului Muncii. Minerii nu-şi precupeţesc e-
•şi maiştri, se numără reduce­ preţului de cost al acestuia. foiturile pentru a oîştiga între­
In comparaţie cu anul 1955, cerea socialistă care se desfă­
rea duratei şarjelor, îmbunătă­ Ing. MI HAI GRIGORE transport, la siguranţa circu- 1 în acest an se va produce de şoară în prezent în cinstea ce­
ţirea regimului termic, elimina­ lui de-al IV-lea Congres al P ar­
rea totală a pierderilor în hală, adjunct al şefului de secţie, ţ întreruptă. Se face doar o pi- taliei pe calea ferată.
mărirea durabilităţii vetrelor
etc. Olelăria Martin nr. 1 L lotare a trenurilor. Asia în- V. F.
(. - J \ ----tr__/,__/,m/\----> v
6. S. Hunedoara

Discuţiile purtate în cadrul ; ,:!!l!i!ii!: La laboratorul electrotermic, al Insti­ circa 1.5 ori mai mult minereu tidului Muncii. Există numeroa­
colectivului au dus la o serie tutului electrotehnic din Varşovia se de crom, de peste două ori mai se exploatări miniere care lu­
de propuneri menite să îmbu­ Cînd sin se dă mici © socoteală desfăşoară lucrări de cercetare în ve­ mult minereu de cupru şi cu crează de multă vreme în contul
nătăţească informarea tehnică derea construirii unui cuptor electric 49,7 la sută mai mult cărbune. anului 1961.
special pentru" producerea sticlei de
(n cadrul secţiei şi chiar a pesatrai banii altora tea mai înaltă calitate, necesară fa­ in prezent, se livrează în 7 R. P. Chineză
combinatului. Astfel, deoarece zile o cantitate de minereu de
bricării lentilelor şi aparatelor optice.
trebuie un timp relativ lung Absolvenţii şcolii de 7 ani din Certej, toile Litvinenco,, a fost de acord că Prof. diriginte Litvinenco se mai face
pentru a primi materialele de raionul llia, au hotărît la sfîrşitul a- tabloul este incorect executat, că foto­ vinovat pentru faptul că a lucrat de Un astfel de cuptor va fi pus în crom egală cu întreaga extrac­ O experienţă
documentaţie cerute de la I.D.T., nului şcolar trecut să facă şi ei un grafiile de asemenea sînt slabe, totuşi unul singur, nu s-a folosit de comite­ ţie de crom din anul 1935. iar încununată
s-a propus înfiinţarea unei fi­ tablou de absolvire. Dar, pînă în cele a înmînat acestui fotograf ambulant tul de părinţi şi de unii elevi, care să aurind1 în funcţiune la una din fabri­ numai în cinci zile se extrage
liale I.D.T. la Hunedoara. din urmă, dorinţa lor s-a transformat suma de t.500 lei. Şi ceea ce este şi ştie cum se folosesc banii respectivi, cile de sliclă din Polonia.
într-o amară dezamăgire. mai grav, Fără nici o chitanţă sau să cunoască ideea simbolică a tablou­
De asemenea, s-a propus şi
s-a hotărît, ca flecare conducă­ de succes

tor de colectiv pe probleme, să Cum s-au petrecut lucrurile şi cum altă formă din care să rezulte exact lui şi calitatea fotografiilor, In ce pri­ La întreprinderea Recent, în munţii Tian-Şan
prezinte în faţa secţiei cerce­ a venit dezamăgirea? Lucrurile au por­ costul tabloului. veşte -ideea şi estetica tabloului, atît din Regiunea Autonomă Sint-
tările făcute pentru rezolvarea nit şchiopătînd chiar de la început. părinţii cît şi elevii, pufeau aduce o „Frigera“ din ora­ zian-Uigu.ră au fost efectuate
temei date, precum şi soluţiile Cum era şi firesc, atît elevii cît şi tn prezent, tabloul absolvenţilor şco- contribuţie preţioasă. şul Kolin (Republi­ cu succes experienţe de topire
'acceptate şi rezultatele lor. In părinţii lor, au încredinţat operaţiunea ca Socialistă Ce­ forţată a gheţurilor in vederea
acest sens s-a stabilit oa în fie­ de confecţionare a tabloului, diriginte­ Iii ehmentare din Certej stă intr-o ma­ Prof. Litvinenco a nesocotit — nu­ hoslovacă), se pro­ irigării ogoarelor. După cum re­
care joi, paralel cu cursurile lui clasei, prof. Anatolie Litvinenco. gazie, fără a putea fi expus la locul duc f/.’goriiere de latează ziarul „Sintzian-Jibao‘‘
organizate pentru muncitorii Dar în loc ca Anatofie Litvinenco, un cuvenit, iar banii copiilor, aruncaţi mai aşa se poate explica Japtu! — toate, lapte atît pentru peste cel mai urare dintre cel
clin secţie, să se întrunească la om ce se pretinde cu multă experienţă fără pic de răspundere, în buzunarele acestea şi a procedat „cum a crezut nevoile interne cit cinci gheţari din Tian-Şan in
clubul nou şi colectivul tehnic (face chiar mult caz de experienţa lui urnii individ care — după cîte sintem el de cuviinţă“. Şi a procedat rău, de­ şl pentru piaţa ex­ raionul Hami, au fost aruncate
pentru a discuta una din pro­ bogată), să fi luat legătura cu o uni­ informaţi — a mai înşelat şi pe alţii. oarece, dacă părinţii elevitor, într-o ternă. în decurs de o lună din avioa­
blemele tehnicii noi date spre tate cooperatistă şi să ti stabilit costul bună zi, i-ar cere socoteală pentru cei ne 70 tone de praf de cărbune
rezolvare. Totodată a fost sta­ fotografiilor, reproducerilor, să fi sta­ Există un proverb: „Nu-i vinovat t .520 tei încasaţi, nu se ştie ce răs­ IN CLIŞEU: Fri- care împrăştiindu-se pe supra­
bilit un plan care cuprinde 30 bilit ideia şi costul fondului şi, în cine mănîncă — fără să merite — puns va da. Probabil că pretinde să gorife.re de lapte faţa gheţarului au provocat to­
de probleme, precum şi datele funcţie de aceasta, să fi trecut la fi­ 10 plini. E vinovat cine i le dă“. fie crezut pe „cuvînt de onoare“. Pre­ produse de „Fri­ pirea lui. Ca rezultat al acestei
(a care conducătorii colectivelor xarea unei sume pentru fiecare elev, tenţia e justificată, dar nu trebuie să gera“ experienţe au fost. topiţi 1.250.000
Lăsînd ta o parte faptul că (ologra­ uite tov. Litvinenco faptul că un cu­ m.c. de gheaţă, ceea ce a asigu­
Minereu de fler el a procedat altfel, aşa cum s-a gin- ful mai sus amintit e un om de nimic, vînt de onoare nu exclude, dimpotrivă, rat irigarea ogoarelor arabile
peste plen dit că „e mai bine“. un pierde vară care caută novici pe presupune încadrarea oricărei persoane situate în apropiere de raionul
care să-i înşele, prof. Litvinenco într-o legalitate a zilelor noastre. Hami. a căror suprafaţă in ur-
In primele 9 luni -ale acestui an, Şi cum a procedat în mod practic poate, fără drept de apel, să fie ase­ Prof. Litvinenco trebuie să-şi condam­ ma valorificării pămînturilor
tov. Litvinenco ? A luat mai întîi le­ mănat cu vinovatul din. proverb. El ne procedeul său „original“ pentru că virgine s-a dublat faţă. de cea
minerii din exploatările de fier din gătura cu un oarecare totograf, a că­ poate fi învinovăţit, pentru lipsă 'de î-l condamnă şi părinţii, şi elevii şi. din anul trecut.
ţară au extras, peste plan, aproximativ rui nume nici nu-I cunoaşte (dar pe orientare, pentru faptul că. în loc să cu siguranţă, şi organele de conducere
52.000 tone minereu de fier. care l-am aflat noi — Gicu Ştefan angajeze lucrarea la o unitate coope­ ale invăţăminlului şi culturii din re­ Ziarul subliniază că pe baza
din Făget), s-a înţeles cu ei de unul ratistă, a tranşat cu o lepădătură care giunea noastră. succeselor obţinute în raionul
O contribu|ie de preţ la obţinerea singur, şi apoi a trecut la încasarea nu s-a dat înapoi de la înşelătorie, Elami se prevede o sporire în­
acestor rezultate au adus-o colectivele linei sume de 60 lei de fiecare elev ; primind banii copiilor, bani obţinuţi Cît despre fotograful „vinovat pen­ semnată a volumului lucrărilor
întreprinderilor miniere Teliuc şi în total 1.620 lei. Suma nu e deloc din muncă cinstită a părinţilor lor. tru că mănîncă 10 pîini“. organele de topire forţată a gheţarilor în
Gheiar. La orizontul nr, 4 al minei neînsemnata, dar totuşi ea a fost ac­
Ghelar, de pildă, a fost extinsă me­ ceptată de elevi şi părinţi în speranţa noastre competente îl vor putea pune munţii Tian-Şan.
că ceea ce vor primi va corespunde
toda extracţiei prin fîşii orizontale; sumei încredinţate. Dezamăgirea însă, la punct Şi e bine să se facă acest
lucru cît mai repede.

un număr însemnat de fruntaşi în pro­ atît a copiilor cît şi a părinţilor, s-a

ducţie au preluat conducerea unor bri­ produs la sfirşit, cînd s-a dovedit că * yfonosport în tre p rin d e re a de Gospodărie orăşenească
găzi cu rezultate mai slabe, ridicîn- ceea ce a făcut Gicu Ştefan din Făget,
du-le la nivelul celor fruntaşe. Gu re­ nu este altceva decît—aşa după cum In programul acestei Hajeg, str. U zinei nr. 1, telefon 68 =A=N==U==N==Ţ= îinirepn.ndj erea m .ini.era„ (r in, e l,a r.
zultate bune se experimentează Ia unul afirmă însăşi directorul şcolii, tov. etape: Progrcsul-C.C.A.
diri sectoarele exploatării Teliuc un Goţiu Liviu, şi unii părinţi — o bă­ şi Dinamo Buc.-Rapid EXECUTA cu sediul in Gheiar, raionul Hunedoara,
nou procedeu de exploatare, care va taie de joc. Pe lingă faptul că fondul Buc. Totdeauna etapele cu regiunea Hunedoara, declară vacante
asigura o dublare a productivităţii tabloului nu corespunde nici ca idee, derbi uri au adus premii pentru sectorul socialist şi particulari pentru ocuoarea prin CONCURS un
muncii. nicf din punct de vedere estetic, foto­ valoroase.
grafiile sînt executate prost şi aran­ LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII, M ă r de 10 POSTURI DE MAIŞTRI MINIERI,
Minereurile puse Ia dispoziţia side- jate de aşa manieră incit unii elevi Jucînd pe buletine com­
rurgiştilor de către exploatările mi­ apar cu numele schimbate. binate (colective) şi bule­ TENCUIELI SI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI. Candidaţii care se înscriu la concurs pentru ocuparea pos­
niere din întreaga ţară în cursul anu­ tine cu participare, depu­ turilor de maiştri mineri trebuie să depună la secretariatul îu-
lui, au avut un conţinut de metal mai Deşi, dirigintele clasei, prof. Ana- neţi scheme mari şi vă Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate. tteprinderii pînă la data de 31 octombrie a.c., cererea însoţită
mare cu circa 17.000 tone decît cel sporiţi şansele de cîştig. de următoarele acte :
planificat. v In sec(ia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-'
— certiîîcaîul de naştere î i î R.P.R. (în copie)
r,clame etc,, cu materialul clientului sau cu materialul întreprin-' — diploma de absolvire (în copie)

¦ derii, atît pentru comenzi [ocale cil şj pentru comenzi din re-)
$ giune. <

Bin"mOBBAMUL B E ETAPA DIN 16. 10. 1960 Anunţ important a unei şcoli tehnice de maiştri mineri sau acte din care să re­
I. Progresul — G.C.A. zulte că la data de 1 iulie 1956 candidatul a avut 12 ani ve­

IG OCTOMBRIE l'JGO iubitorii de romanţe; 20,00 Teatru Ia II. Dinamo Buc. — Rapid Pentru prevenirea unor accidente grave, consumatorii de chime în funcţia de maistru.
PROGRAMUL 1 : 7,35 Melodii popu­ microfon: „Gutia Pandorei“ de llia III. U.T.A. — Dinamo Bacău gaz petrolier lichefiat (aragaz), vor respecta cu stricteţe in­
lare romîneşti; 8,00 Clubul voioşiei; Konstantinovski; 21,45 Muzică dc es­ IV. Petrolul — Minerul —¦ a u to b io g ra fia
8.20 Muzică de estradă; 11,00 Oameni tradă interpretată la pian; 22,35 Mu­ V. Steagul Roşu — Farul strucţiunile de utilizare a buteliilor încărcate cu gaze, care pre­
şi preocupări; 11,10 Din cîntecele şi zică de dans. VI. Gorvinul — Ştiinţa Timiş- văd următoarele: — certificat medical.
dansurile popoarelor; 13,10 De toate, VIL Ştiinţa Cluj — G.S.M.S. Iaşi
pentru toţi;' 14,30 Călătorie muzicală; PROGRAMUL I I : 7,00 Răsună cîn- VIII. C.S.M. Reşiţa — G.S. — Transportul buteliilor se face numai cu piuliţa de sigu­ Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor adresa în­
15.20 La şezătoare; 17,30 Gonccrt de tecul şi jocul pe meleagurile patriei; treprinderii re sp e ctiv e .______________________________ _
muzică uşoară; 18,15 Program pentru 7,30 Polci şi mazurci; 8,30 Şcoala şi Oradea ranţă şi capacul de protecţie montate.
viaţa; 9,30 Arii din opere; 10,30 Mu­ IX. Dinamo Săsar — Jiul Pe­
j t p -e&i&te&ve* zică distractivă; 10,50 Transmisie din troşani. Montarea regulatorului la butelie se face numai cu .
/ iBBHrMimieii sala Ateneului a concertului orchestrei X. Rapid Focşani — Poiana
simfonice a Filarmonicii de Stat „Oeor garnitura bună. *
16 OCTOMBRIE 1960 ge Enescu“ ; 13,35 Muzică uşoară din Cîmpina
DEVA : Pămînt desţelenit; ţări prietene; 14,15 Muzică vocaiâ şi XI. S.N-M. Constanţa — Me­ Etanşeitatea instalaţiei se verifică de consumatori cu
ALBA IULIA: Pentru 100-000 instrumentală ; 14,30 La microfon : Sa­
m ărci; Război şi pace ; BRAD : tira şi umorul; 15,15 Goncert de es­ talul Tîrgovişte apă săpunată, nu cu flacără.
Generalul Della Rovere ; ILIA : tradă ; 16,00 Vorbeşte Moscova ! ; XII. Dinamo Suceava — Dina­
Pe jcs spre ra i; H AŢEG; Lan­ 17,10 „Pastei de toamnă“ — program Folosiţi buteliile numai cu regulator şi supravegheaţi 1
ţul : HUNEDOARA : Nopţi albe ; de muzică uşoară; 18,00 Interviu cu mo Galaţi An
ORĂŞTIE: Dragoste pe note; scriitorii sovietici Alexandr Korneiciuk A. Chimia Govora — G.S.M. aparatele în timpul funcţionării. •: m- ^i
Pescarii din arhipelag; PE­ şi Vanda Vasilevskaia ţ 18,15 Muzică
TROŞANI: Cerneala roşie; Se­ uşoară romînească; 19,30 Itinerarii Sibiu Este interzisă încălzirea buteliei cu apă caldă la flacără,! ifM ilfttf :
riloja; SEBEŞ : Rămîi cu n o i; vechi şi noi. De-a lungul Dunării B. Unirea laşi — Prahova aşezarea lingă sobe, calorifere, sau înclinarea ei în timpul uti­
SIMERIA: Prima, zi de p a ce; (partea ll-a) ; 19,50 Muzică instru­ lizării. :m m m ,
[.ONEA : Misiune periculoasă ; PIoeşti
7.LATNA : Nu aştepta luna m a i; mentală ; 20,35 Din comoara folclorului —- Dacă simţiţi mirosul specilic aragazului, închideţi ime­ Valorificînd prin unităţile
t e iu ş : Mama vitregă ; APOL- nostru; 21,00 Muzică de d ans; 21,45 '1—* r-»r"1r-' /—»r-»/- /—»r-* j D.C.A. surplusurile de lină, con­
DUL DE SU S: Valurile Dunării. Din folclorul literar universal; 22,00 diat ventilul buteliei şi robineţii aparatului; nu aprindeţi chi­ tribuiţi la sporirea producţiei bu­
brit sau lămpi. nurilor de larg consum.
Aluzică de dans; 23,10 Simfonia a
IN CAZ DE INCENDIU 3 — Deschideţi uşile şi ferestrele pentru aerisire. Vindeţi lina unităţilor D.C.A.
Vl-a în si minor „Patetica“ de Ceai- — In provincie se vor anunţa centrele de distribuire de; şi cooperatiste care achiziţio­
kovski. TELEFONAŢI LA 112 { produse petrolifere din localitate. nează orice cantitate şi vă plă­
tesc preţuri avantajoase.
l NUMĂR DE TELEFON AL ) Nu vă procuraţi butelii prin intermediari; utilizaţi servi-
' ciul la domiciliu al bazei, care asigură montajul şi verificarea
'corectă a instalaţiei.

l FIECĂREI SUBUNITĂŢI P.O.l. ] — Procuraţi-vă instrucţiunile tehnice pentru folosirea bute­
liilor cu gaze lichefiate de la punctele de desfacere sau prin
ţ DIN REGIUNEA HUNEDOARA, h distribuitori îranco-domiciliu. Afişaţi instrucţiunile la locul de!
consum şi respectaţi întocmai indicaţiile respective.
L SUBUNITATEA P.G.I. DIN '

t ORAŞUL HUNEDOARA (PEN- ]

l TRU ORAŞUL ŞI RAIONUL j Nerespectarea instrucţiunilor de utilizarea gazului liche­
fiat precum şi utilizarea de către consumatori a unor aparate şi
t HUNEDOARA), POATE FI A- 1 accesorii necorespunzătoare, se sancţionează eoni. hotărîrilor în

- NUNŢATA DESPRE INCENDIU 1

r LA TELEFON 2121. ^ ^ vigoare. M.I.P.C. — D.G.A.D.
- -"A
l—J u_./1— I \—J !__/L—Jl__/1—! C-_7 C_yt- ! /y/\_7 ___l