Page 57 - 1960-10
P. 57
J,b/ioíe< i r
/ !unf>doara-Dftw
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Progresii! tehnic - Audienfe la locul de muncă Brigada de dul
Ia ordinea zilei gheri condusă de
In regiunea noastră, iniţiativa a organizat zilele trecute noi au Wilhelm Fischer de
Mecanizarea şi automatizarea organizării audienţelor la locul dienţe la locul de munc.ă pentru la şantierul I, gru
de muncă aparţine Comitetului muncitorii de la distileria dc pul IV construcjii
cuceresc noi domenii executiv al Statului popular o- gudroane şi bluming. La audien [.C.S. Hunedoara,
răşenesc Hunedoara. Pe parcurs, ţe a participat tov. Teodor Şoi datorită unei munci
Colectivul de muncă de la silozuri, iar la 1. M. Barza s-a această metodă s-a extins şi s-a dan, vice-preşedinfe al comitetu bine organizate şi PE VALEA CHEI
Trustul aurului Brad, manifestă automatizat circuitul de trans dovedit a li toarte eîicace în re lui executiv. Muncitorii care au foloii' ii din plin
o intensă preocupare pentru in port din triaj. zolvarea în mod operativ a ce participat la audienţă au făcut a celor 8 ore de Incepind de la Gosteşti, Valea In prezent, corhănitorii de la par
troducerea tehnicii noi în produc rerilor oamenilor muncii. numeroase propuneri privind bu lucru, a reuşit să
ţie, pentru mecanizarea şi auto Aceste realizări, la care au na gospodărire a oraşului. îm depăşească planul
matizarea principalelor procese adus o însemnată contribuţie in Mergînd pe această linie, Co bunătăţirea iluminatului public, de producţie pe lu
tehnologice. Pînă în prezent, au ginerii Aurel Lăpuşcă, Gheor- mitetul executiv a! Statului îmbunătăţirea deservirii în ma na septembrie a. c.
şi fost obţinute o seamă de suc ghe Gălămar, Vasile Banciu şi popular orăşenesc Hunedoara, gazine etc. cu 7-1 la sulă.
cese în această direcţie. Astfel, Dominic Buclai, vor duce la spo
la uzina de preparare din Gura- rirea productivităţii muncii şi la In schimb E xpoziţie 0 Ce propunem pentru oa
obţinerea dc valoroase economii. de experienţă activitatea clubului să ne a-
barza s-a mecanizat operaţiunea jute şi nxai mult? (pag. 2-a );
v a i.hr ba n c iu Ansamblul artistic al clubului In sala clubului U.R.G.C. din Grădiştei se îngustează continuu chetul Valea Cheii lucrează la con
de descărcare a minereului în muncitoresc „11 Iunie“ din Gă- oraşul Deva, s-a deschis recent 0 La fabrica „Ardeleana“ :
tehnician lan, format din 160 de persoa o expoziţie cu aspecte ale miş Sprijin larg iniţiativelor in pînă se transformă intr-o mică struirea unui canal lung de MOO
ne, a făcut un turneu în Valea cării cooperatiste din Republica întrecere ;
Jiului, în cadrul unui schimb de •Socialistă Cehoslovacă. Cele poartă prin care pătrunzi spre ini m necesar transportului de lemne
experienţă cu alte ansambluri peste o sută de fotografii şi gra 0 Documentar: Angola
artistice de club. Spectacolele fice expuse aici. ilustrează creş (pag. 3-a) ; ma munţilor. Trenul forestier se la rampa de încărcare. Luvarea
dale la Lupeni şi Vulcan, s-au terea continuă a volumului des
bucurat de mult succes. Gînte- facerii mărfurilor prin coopera 8 Lucrările sesiunii Adună luptă mereu cu pantele şi serpen cere mari eforturi datorită faptului
cele patriotice şi populare in ţia de consum din ţara priete rii C-enerale a O.N.U. Cuvin-
terpretate de corul clubului, ca : nă, noile construcţii destinate co tarea lui V. A. Zorin. tinele. Abia după cinci ore de mers, că este croită pe un teren acciden
„Republică măreaţă vatră“, merţului cooperatist etc. Aceas
A crescul capacifafea de însiiozare „Forţa noastră stă în dreptate“, tă expoziţie va fi deschisă oină (pag. 4-a). poposim la poalele muntelui Go- tat. Dar, ce nu sînt în stare să facă
„Jieneasca“ sau suita dc dan la 30 octombrie.
suri de pe Someş, „Bărbuncul“ deanu, care prin înălţimea sa, stră membrii unui colectiv unit, aşa cum
etc. executate de formaţia de -UI
Pentru a veni în sprijinul avut drept urmare creşterea ca dansuri, au fost îndelung aplau juieşte împrejurimile. sînt cei din brigada muscelenilor,
muncii minerilor sectorului III pacităţii de însiiozare de la 30 Mihai Zelles este
de la F.. M. Lu-peni, nu cu mult tone, la 100 tone. Totodată, prin date. Cu mult interes a fost as unul dintre frunta Aşa am ajuns in mijlocul celui mai ales că în fruntea lor se află
timp în urmă a fost efectuată aceasta, numărul posturilor din şii secţiei tnaroehi- mai mare bazin forestier din re comunistul Nicolae Gogu !
cuplarea abata jelor 3 E, 1 E, 2 V regie au fost reduse cu circa cultat tov. Romolus Pereni care nărie a fabricii „Si giunea noastră, aparţinînd întreprin
cu orizontul 480. Acest lucru a io pe zi. a interpretat o serie de melodii mian Băruuţiu“ din derii forestiere Orâştie. Fiecare din intr-o zi, s-au pomenit că seîn-
Sebeş. E! depăşeşte cefe 10 ramificaţii aie liniei princi dura pentru construirea canalului e
La E. M. Pefrila la fierăstrău. Spectatorii din Lu- lună de lună pianul pe terminate. „Putem sta oare cu
de producţie cu 30- pale, le conduce apoi spre cile o miinile încrucişate ?“ a spus atunci
peni şi Vulcan au apreciat şi 32 la sută şi dă comunistul Nicolae Gogu. Şi, pen
evoluţia orcheslrei semisimfo- lucru de bună ca gură dc exploatare. tru a nu întîrzia lucrările, o parte
litate.
In scopul creşterii producţiei, subţiri, precum şi în galeriile dc nice a clubului din Gălan, for In hrigzrJa p r a h o v e n i l o r din membrii brigăzii s-au oferit să
productivităţii muncii şi reduce transport şi în preabatajele din Mmm pfece voluntar la Orăştie cD unde
rii preţului de cost, la Exploata stratul 3. in vederea reducerii e- mată din 30 de persoane.
rea minieră Petrila se acordă fortului fizic al minerilor, s-au Z »ooeooeoi In Valea Cheii, se alia cel mai au adus seîndura necesară, şi astfel
o deosebită importanţă introdu introdus cu succes susţinăloare In urma acestui reuşit schimb
telescopice pentru perforatoare, linăr parchet forestier al bazinului. munca a putut fi continuată.
cerii tehnicii noi. în cadrul sectorului investiţii. dc experienţă, clubul din Vulcan
Astfel, s-a trecut pe scară lar F.l s-a născut abia acum un an şi De curînd. munca de corhănitori
In prezent, ia Petrila, corpul a hotărît să ia o serie de măsuri
gă la susţinerea galeriilor cu tehnic este preocupat de introdu pentru îmbunătăţirea activităţii jumătate iar „certificatul (le naşte- de aici l-a atras si pe Petru Gogu,
înlocuitori ai lemnului şi anu cerea maşinii de încărcat
me cu fier T.H. şi unele prefa G.N.L.-30 M, care va duce la o artistice şi, la rîndul lui. să pre ? re“ i l-aui semnat oamenii din bri- fiul şefului de brigadă, cit şi pe
bricate din beton. Aceste tipuri
de susţinere, se aplică la gale însemnată creştere a. productivi zinte în zilele ce urinează un î ga da lui loan Tocitu. Toţi sint de Gheorghe Pahonfu. Au devenit şi ei
riile direcţionale din straturile tăţii muncii minerilor.
spectacol pe scena clubului ^ pe Valea Prahovei. De aceea, acum oameni de nădejde ai brigăzii, iar
muncitoresc din Gălan. \ siut cunoscuţi sub numele de „bri dacă lucrările canalului sînt pe ter
In prezent, ansamblul artistic,
gada prahovenilor". Ei au fost pri minate. acest lucru se datoreşte şi
ăl clubului muncitoresc „II Iu
mii care s-au în- '\s'\s „'VW> lor. Trenurile fores
nie“ din Gălan se pregăteşte să
O nouă metodă de încărcare ( cumetat să meargă Din carnetul tiere nu prididesc
prezinte spectacole. în Deva, Hu ^ in acest loc pră- niciodată să las*
l pâsiios şi să în- DE REPORTER goală rampa de
nedoara şi Brad. > ceapă exploatarea încărcare de la
) copacilor seculari. Valea Cheii, pentru
la furnalul nr. 2 Pentru toţi membrii din brigada că cei din brigada comunistului Ni
prahovenilor, depăşiera normelor a colae Gogu trimit zilnic la vale
Un colectiv de la secţia l-a mai rapid şi se realizează o mai devenit de mult o chestiune obiş suie de tn.c. de buşteni.
furnale, a C.S. Hunedoara după bună uniformitate a materialu
un studiu amănunţit, a reuşit lui în furnal. Totodată se mă nuită. Şi, cum poate fi altfel, dacă
fn cursul lunii octombrie a. c. să reşte productivitatea muncii cu
pună în aplicare o nouă metodă ţoale echipele au ajuns ca in fie C e spun cifrele
de încărcare a furnalului nr. 2. peste 130 kg. fontă pe cap de
Noua metodă constă în folosi - T o aîe fo rfeîe !a sem ănatul cu ltu rilo r de toam n ă care zi să taie. cureţe, despice şi Cifrele sint întotdeauna mai con
muncitor şi zi, şi se reduce sim să clădească cite 8 m. steri de buş cludente. Pentru aceasta, amintim
¦•ea unei benzi transportoare cu ţitor manopera. V o l u n t a r la recoltat şi sem ănat teni în Ioc de 2,9 m. ? Dumitru Ne- că oamenii din parchetul Valea Cheu
ajutorul căreia materiile prime groiu şi cu loan Tocitu. formează au trimis pînă acum fabricilor de
sini aduse in furnal. Pînă acum. fn fruntea colectivului care a o echipă. De multe ori. ploile care cherestea 3.853 m. c. lemn pentru
încărcarea se făcea cu ajutorul aici cad din abundenţă, le cam stri gater, 346 m.c. lemn de rulaj (pen
studiat această metodă au fost că socotelile. Dar, cei doi, ca de tru furnir de mobilă), 256 m. c-
r.orfelor. comuniştii Ioachim Tocaci, Con altfel toţi stînjenarii din brigada lemn pentru traverse normale. 150
Prin punerea în funcţiune a stantin Constantinescu, Gh. Scu- prahovenilor, nu se simt împăcaţi m.c. lemn pentru traverse înguste,
130 m.c. pentru construcţii, 546 m.c
acestei benzi, încărcarea se lace t-aru şi Ion Bologa. pînă cind nu ştiu că norma a fost
P. CAR A
Sim bata, in hotar lu „Grădiş pul este înaintat şi. trebuie să-l ţinind zdravăn coarnele pluguri depăşită. Şi nu odată au zăbovit lemn pentru distilerie şi 121 m.c
corespondent te'', cum ii zic localnicii şi pe folosim din plin cit se mai men lor trase de anim alele gospodă
lotul denumit „Liuere", s-a arat ţine prielnic, pentru că nu stăm riei. Alţi colectivişti, printre c a chiar după orele de lucru Ia tăia lemn pentru fabricile de hîrtie.
Confribufia inovatorilor şi însămtnlai din zori şi pînă prea bine cu insăminţările. Pă re Petru Mihăilă şi Gheorghe tul lemnelor. De fiecare dată, mun Aceste cifre vorbesc de la sine
seara, cu un tractor şi cu tocite Gabor, foloseau din plin semă- ca le-a adus satisfacţia Vestea că
atelajele gospodăriei colective rerea noastră e c-ar fi bine să nătorile gospodăriei. Roman numai in luna trecută majoritatea despre hărnicia colectivului de aici.
„Unirea" din satul Velei. După lucrăm şi duminică. Solnok şi Teofil Zasloţi, abia care. din toate aceste cantităţi, a
lăsarea lucrului, citiva colecti pridideau cu transportul snopi mai scos prin fasonare şi 2.945 m-
vişti printre care Augustin Boan- Colectiviştii s-au privit intre lor de coceni.
Deşi secţia O.S.M. II a C.S. căror avarii ale cuptorului şi a- că, G heorghe Zasloţi şi Aure' ci ciieva clipe, apoi şi-au spus stinjenarilor din brigada prahoveni steri lemn de foc.
Hunedoara este o secţie moder sigurarea unei topiri corespun Puij, in drum spre casă, au in pe rînd părerea. Toţi au fost Munca, s-a desfăşurat ca de
nă, construită la un înalt grad zătoare a fontei. In prezent, se trat ca d e obicei şi pe la. sediul de acord cu propunerea secreta obicei, pînă cind seara s-a lă lor au realizat un cîşfig mediu de Acum. în parchetul Valea Cheii,
:!e tehnicitate, colectivul dc află în studiu inovaţiile: „Înlo comitetului comunal, de partid. rului. Lazăr Gaşpar insă ţinu. sat de-a. binelea. Atunci, colecti 70 lei Ia zi. a făcut repede ocolul mai sînt tăiaţi încă 12000 m. steri
muncă de aici găseşte încă po cuirea podurilor de turnare“ şi să mai aduage : viştii au făcut un scurt bilanţ. parchetelor vecine de la Ursoaia. de lemn, care odată cu terminarea
sibilităţi de introducerea noului, „Reglarea automată, complexă, Aici au jost intim pinaji de Voluntar, transportaseră cocenii Vîrtoapele, Beata şi Tîncu. canalului, vor fi trimişi spre rampa
de perfecţionare a procesului de — Să muncim miine, dar, de porumb de pe fi ha., araseră de încărcare. Munca atentă şi în
elaborare a oţelului. In acest Gheorghe Popa, secretarul co voluntar... mai bine de 4 ha. şi însămin-
scop, la începutul anului, au fost pe fază de şarjă“. Aplicarea ce ţaseră cu griu vreo fi ha. Con Corhăniforii sufleţită a întregului colectiv de aici,
date spre studiu 36 teme de i- lei dinlîi, va duce la o scădere mitetului, Laziir Gaşpar preşe — Nu-i. rea de loc propune com itent, cu tractorul, au fost a făcut ca cifra economiilor reali
novaţii. Dintre acestea, 32 au simţitoare a consumului de fon rea, aprobară ceilalţi. arate 5,7 ha.
dintele gospodăriei colective, de fn parchetul Valea Gheii, la cor- zate pînă în prezent să ajungă ta
fost deja rezolvate. tă şi a utilajului de turnare. In seara aceea, Boancă, Zas O acţiune asem ănătoare au în hănit, lucrează o brigadă formată peste 350.000 lei.
N icolae Nica, preşedintele sta treprins ta Ifi octom brie a.c. şi numai din musceleni. Principala lor
Cea mai importantă inovaţie Printre tovarăşii care şi-au a- loţi, Puiţ şi încă vreo 3-4 ag i colectiviştii din Mintia. In frun preocupare este ca tot lemnul tă *
care a fost pusă în aplicare de tului popular şi alţi citiva co tatori, au mobilizat pentru a te cu /uliu Zasloţi, preşedintele iat de stînjenari să fie corhănit (a-
turînd este .,Ridicarea automa dus o contribuţie valoroasă în doua zi, vreo bă de colectivişti. gospodăriei, peste 30 de colec dunat), ulucărit şi trimis spre ram Pădurea de la Valea Cheii vuieş
tă a uşilor la suprapresiune în munişti din sat. Aşa se face că duminică, pe lo tivişti nu muncit voluntar elibc- te de ferestraiele stinjenarilor. iar
cuptor“. Efectul acestei inovaţii efectuarea studiilor amintite se — Discutam tocmai, despre turile amintite, de cină s-au i- rind de culturi 5 ha. şi insămin- corhănitorii lucrează de zor la ca
constă într-o siguranţă mai ma- vit zorite, colectiviştii şi începu :ind cu griu alte 5 ha. nalul de plutărit şi Ia sortarea celor
numără Nicolae Dogaru, Zaba- problem a recoltărilor şi sem ăna seră lucrul. Organizaţi ca şi-n
în exploatare, evitarea ori a]un, Augustin Boancă, Gheor-
rie Earkaş, Herman Varga şi tului — le spuse secretarul. Tim ghe Zasloţi, Marţea Gaşpar, Au pa de încărcare. Mai mult, printr-o 12.000 m. steri de lemn. Şi alături
re! Puiţ, Troian T. Perna şi a l
alţii. ţii. trăgeau ru nădejde brazde, sortare atentă, brigada muscelenilor de ei, cu îndemnul şi cu fapta, aici
a reuşit să obţină un indice de uti în inima munţilor, este prezent me
EUGEN DAM IANO IU lizare de 39, în loc de 32 cit pre reu comunistul Dumitru Dunca, şe
vede norma. ful parchetului.
corespondent
I. MANEA
De (A35T.« ăzufă produefi vi °aw 1
he!>
8r : . Această întrebare am adresa ING. VALER MUNT01U, ŞEFUL brigăzii lui Mirza a obţinut în pentru creşterea productivităţii
t-o mai multor tovarăşi de la luna septembrie o productivita muncii o constituie mecanizarea.
La Hunedoara a just dat in folosinţei, dc cuntid, un frum os com plex de deservire¦ Aici I.M. Barza. Iată citeva răspun SECŢIEI VALEA MORII: „Există te de două ori mai mare decit La I.M. Barza, se constată o se
isi desfăşoară activii alea aproxim ativ 100 de lucratori dc Ia cooperativa m eşteşu gărească „Drum suri. cea planificată. Minerii din a- rioasă rămînere in urmă in a-
nou" IN CLIŞEU : Aspect exterior al noului com plex de deservire din Hunedoara. multe dificultăţi in aproviziona ceste brigăzi sint cunoscuţi la ceastă direcţie. E drept că găuri
ANASTASIEI CIOCAN, PREŞED1N- rea locurilor de muncă cu va- I.M. Barza ca foarte pricepuţi, le de mină nu se mai execută do
gonete goale, materiale şi uti buni meseriaşi. Cei din briga multă vreme manual, ci cu per
! ELE COMITETULUI SINDICATU laje. In afară de aceasta, ae- da lui Mirza folosesc cu price foratoare pneumatice susţinute
rajul la unele locuri de muncă pere maşina de încărcat, res de coloane telescopice, dar a-
LUI ; „Din cauza unui scăzut, e necorespunzătGr“. pectă monografiile de puşcare ceasta e totuşi prea puţin. Nu
nivel tehnic la care lucrează li şi armare, au o bună pregătire mărul de perforatoare faţă cîe
nele echipe. Acest neajuns pro Am mai primit şi alte răs tehnică. numărul locurilor de muncă şi
vine atu din gradul de califica punsuri Ia fel de interesante, cel al oamenilor este încă re
re necorespunzător al unor care la un Ioc lămuresc într-un Rău este însă că nu toate e- dus. Iată un exemplu In acest
muncitori, cit şi din cauza in mod cit se poate de complect chipele sînt la fel. Există încă sens. La sectorul „Ilie Pintilie“
suficientei asistenţe tehnice a- întrebarea de mai sus. Din ele mineri cu un slab nivel de pre au fost angajaţi în luna septem
ccrdată de cadrele tehnico-iu- se poate trage concluzia că la gătire profesională. Acest lucru brie 150 de oameni şi nu s-a
ginereşti". I.M. Barza există încă multe este explicat atit de fluctuaţia
lipsuri, care frînează creşterea mare de muncitori şi cadre in primit nici un perforator. Aşa
ING. EMIL LAUR. ŞEFUL SECTO productivităţii muncii, in ce ginereşti, cit şi de insuficienta
constau, mai concret, aceste lip preocupare în direcţia creşterii se face că la acest sector s-a
RULUI „ILIE PlNTII.IE“ : J n ma suri ? calificării. Cursurile de califica
re încă n-au atins nivelul cerut, ajuns ca echipe de 6 oameni să
re măsură, din cauza unei insu La I.M. Barza sînt brigăzi ca ele dovedind de multe ori un
ficiente mecanizări a principa re realizează randamente foar formalism nepermis. lucreze cu un singur perforator.
lelor operaţiuni ale procesului te mari. Aşa, de pildă, brigada
de extracţie. Aşa. de pildă, uti iui Nicolae Lazăr de la Valea Se ştie că o rezervă însemnată In?. N. ANDRONACHE
lajul de perforare e redus, iar Morii şi cea a iui Aurel Mirza
cel existent. .parte, uzat. De de la Musariu. Un schimb al (Coniinuare In pag. ?-a)
asemp^Cu,, volumul de aer com
primat este insuficient".
