Page 58 - 1960-10

" pag- 2
De cee scăzută prodirctiviiiea ?
(Urmare din pag. /-a)
Deficienţe există şi în ceea ce
priveşte încărcarea. Cu mici ex­
cepţii, această operaţiune se fa­
ce manual.
Vinovaţi tie aicea&tă stare de lu­ toate celelalte sînt acţionate cu făcut acest lucru. Sînt necesare
cruri se fac în primul rînd con­
ducerea întreprinderii şi foru­
rile tutelare, care nu acordă a-
tenţia cuvenită înzestrării sec­
ţiilor cu utilaje suficiente şi in că tema articolului de faţă este
bună stare. In unele cazuri însă, să arătăm că randamentul op­ forţele lor.
nici inginerii din secţii nu in­
sistă asupra mecanizării şi, deşi
dispun de unele maşini şi uti­
laje, nu le folosesc. Aşa, de pil­ piată de cea indicată de pro­
dă, la secţia Valea Morii a lu­
crat în primăvara acestui an o iect. Prin. urmare, un perfora­ încă nu s-a făcut îndeajuns, că
maşină de încărcat de tipul
P.M.L.-5 (acţionată cu aer com­
primat), oare a dat rezultate
bune. Acum însă nu se mai vor­ 2—2,5 atmosfere. Din păcate, a- faţa minerilor de la Barza tre­
beşte de ea, deşi lucrări unde cest caz se întîmplă' destul de buie să fie duse la îndeplinire.
s-ar potrivi, au mai fost şi vor
mai fi. Minerii nu cunosc bine
maşina, care e exploatată ne­
raţional şi în consecinţă se a-
bandonează sub pretextul că
„nu-i bună şi se pierde timp
eu ea“. Alţii vin însă cu justi­
ficări — în privinţa nefoiosirii
acestor maşini — ceva mai fon­
date, susţinând că şi aşa se du­ comprimat au rămas aceleaşi. şi perforatorul.
ce lipsă de aer comprimat. A-
cestor tovarăşi le amintim insă
ce ne-a spus prim-minerul Ni-
colae Sturza în legătură cu me­
canizarea încărcării în galerii:
— După oîte ştiu, există o
maşină de încărcat cu cupă, ac­
ţionată cu energie electrică. Ea
se foloseşte în Valea Jiului.
Cred că şi Ia noi ar merge...
Desigur! Maşina la care se
referă tovarăşul Sturza este de
tipul E.P.M.-l, se foloseşte cu
succes în Valea Jiului şi are
caracteristici tehnieo-economice
mai bune. La I. M. Barza nu
s-ar putea adapta ?
Prin urmare nu există nici un
motiv care să poată justifica
lipsa meoanizării încărcării.
In treacăt am amintit mai sus
:i>as hăr, 15 Kg., ţuică şi alte^ pro- ^ neîncăpător, mai ales că fu- desigur, nu a fost dintre cele în jurul lui mai activează în a- însă unii interpreţi, ca Ion Pă-
BBCupa de toamnă
ia atletism
Timp de 'două zile — sîmbă-
tă şi duminică — stadionul
„Cetatea” din oraşul Deva a
găzduit una din cele mai inte­
resante întreceri sportive ale a-
nului: „Cupa dc toamnă“ la at­
letism juniori. Cei peste 200 ti­ 78”,7/10.
neri sportivi din toate raioane­
le regiunii noastre au oferit în
cadrul probelor atletice întreceri Buda (Alba) 8,25 m.; 3. Ma­
dirze.
Iată rezultatele înregistrate:
80 m. plat fete: 1 Gabriela
Balaban (Alba) 11”,3/10. 2. Va-'
leria Radu (Alba) 12”,0 : Ilea­
na Pop (Petroşani) 12”,5/10.
100 m. plat fete: Gabriela
Balaban (Alba) 14”,3/10; 2.
Valeria Radu (Alba) 15”,2/10;
O.Ileana Colceru (Orăştie)
15” ,9/10.
100 m. plat băieţi: 1. Liviu
Gosma (Simeria) 12”,7/10; 2.
Horia Temăşiloni (Haţeg)
13”,5/10; Aurel Bota (Deva)
i 3 “,6/10.
200 m. plat băieţi: 1. Liviu
Cosma (Simeria) 26”,5/10: 2.
loan Ştefănescu (Simeria)
' 27”,7/10 ; 3. Cornel Covaci (De­
va) 28”,5/10.
400 m. plat b ăieţi: 1. Mircea
Toma (Hunedoara) 58”,1/10;
2. Virgil Adrăşoiu (Orăştie)
58“,3/10 ; 3. Const. Chelbea (Al­
ba) 60”.2/10.
800 ni. plat băieţi: 1. Mircea
Toma (Hunedoara) 2:20,5; 2.
Const Ghelbea (Alba) 2:24,5;
3. Vasile Palcău (Deva) 2:25,1.
Înălţime băieţi: 1. Marian
Ceuţă '(H aţeg) 1,58 m .; 2. Li­
viu Popa (Orăştie) 1,55 m. ; 3.
Viorel Nistor (Alba) 1,55 m.
Greutate b ăieţi; 1. Liviu
Giurgiu (Deva) 9,98 m.'; 2.
Florian Pop (Iha) 9,84 m ; 3.
că la I.M. Barza se duce lipsă
de aer comprimat. Să ne oprim
mai mult asupra acestui lucru.
In afară de utilajele pentru
transport şi ventilaţie acţionate
cu energie electrică (parţial),
aer comprimat. De aici o primă
concluzie: un necesar mare de
energie pneumatică. Şi pentru
productivitatea muncii, trebuie
tim al maşinilor acţionate cu
aer comprimat se obţine in con­
diţiile unei alimentări cu ener­
gie la o presiune cit mai apro­
tor nu poate lucra atîta timp
cit aerul comprimat pe care-1
primeşte are o presiune de
des Ia I.M. Barza. De ce, care
sînt cauzele ?
In primul rînd insuficienţa
surselor de producere a aerului
comprimat. Acest fapt este foar­
te bine ilustrat de următorul
exemplu: în timp ce numărul
echipelor de mineri a crescut
aproape la dublu, sursele de aer
In ai doilea rind, deficienţele,
atît de construcţie, cit şi de ex­
ploatare. ale reţelei de aer com-
primiat. Multe strangulări, mul­
te scăpări, puţine condensatoa­
O dată cu colectiva
s-a schimbat şi fa ţa satului
In satul care poartă nume­
le lui Vlaicu, noul şi-a făcut
mai mult locul, începînd de
prin primăvara lui ’59. Atunci,
urmind îndemnul comuniştilor,
sătenii de aici au hotărît să se
unească într-o mare familie,
in familia colectiviştilor.
Pentru început, averea obş­
tească se ridica la 241.000 lei.
încă din primul an, membrii
acestei tinere gospodării au
muncit cu drag pentru a spo­
ri-o tot mai mult. Primele roa­ pînă la sfirşitul anului să \^Urel Jurj, Iacob Susan şi
de ale muncii lor comune s-au
arătat la sfirşitul anului trecut.
Veniturile realizate au întrecut
745.000 lei. Mai bine de 15 la colectiviştilor. In anul trecut, Hecliei au început, nu de mult,
sută din această sumă colec­ spre exemplu, colectiviştilor li fundaţia viitoarelor lor case.
tiviştii au alocat-o fondului de
bază, riăiclnău-l astfel la
466.000 lei.
Din fondurile proprii, colec­
tiviştii au amenajat un sediu
corespunzător şi au început în­
că în anul trecut construcţia
unui grajd pentru 100 vite
mari. Acum este ridicat în roşu
şi i se fac lucrările interioare.
Teodor Năchescu (Sebeş) 9,66
m.
400 m. plat fete: 1. Valen­
tina Grosu (Deva) 70”,2/10; 2.
Maria Coşeriu (Alba) 77”,2/10;
3. Irina Daczo (Petroşani)
Greutate fete: 1. Ileana Bă-
dilă (Alba) 8,70 m.; 2. Ana
nuela Popp (Hunedoara) 8,12 m.
înălţime fete: 1. Margareta
Nemeş (Petroşani) 1,40 m .; 2.
Cismaşiu Doina (Deva) 1,25 m.;
3-4 Veturia Carpaciu (Hunedoa­
ra) şi Maria Bozgan (Alba)
1,20 m.
Lungime b ăieţi: 1. Mihai
Drăghici (Alba) 5,60 m.; 2. Au­
rel Eribahan (Deva) 5,46 m. ;
3. Ilie Andrăşoiu (Orăştie)
5,36 m. ,
Lungime fete: 1. Rodica Ca­
zan (Deva) 4,11 m.; 2. Doina
Codreanu (Hunedoara raion)
4,04 m.; 3. Maria Barna (Al­
ba) 3,98 m.
Ştafeta 4x100 ni. băieţi : 1.
Orăştie 50”,3/10; 2. Alba
51“,6/10, 3-4 Deva I şi Hune­
doara raion 52“,4/10.
Ştafetă 4x100 m. fete: 1. Al­
ba ' 58”.]/10 ; 2. Deva 60”,2/10 ; tarea sectorului C.F.U. — verigă
3. Petroşani 62”,5/10.
O bună comportare au avut-o
atleţii din raionul Alba, care
au dominat aceste întreceri. De
altfel, în clasamentul final, ra­
ionul Alba s-a clasificat pe lo-
'cul I cu 91 puncte urmat de o-
raşul Deva cu 67,5 puncte, ra­
ionul Orăştie (34), raionul Hu­
nedoara (31), Petroşani. Hune­
doara oraş, Haţeg, Sebeş, Tlia
şi Brad.
NesatisfăGător s-au prezentat
echipele din oraşul Hunedoara
şi raionul Petroşani
DRVMUL $m & lŞM ULVl Nr. 1809
; Bggaagflgwtfwsga
re etc., nu fac altceva decît să m mc r e i » i n t e
micşoreze presiunea aerului
comprimat în drum spre con­ • Aproape 300 de oameni ai şl întovărăşiţi lor, de către con<
sumator.
muncii din oraşul Hunedoara au ferenţiari din centrele de raioa­
Evident, toate aceste lipsuri
pot fi înlăturate — şi trebuie
audiat recent conferinţa „Des­ ne, expuneri interesante. Miile
mai multe compresoare. Dar se pre astronáutica sovietică“. Con­ de participanţi au audiat prin­
pot aduce încă multe îmbunătă­ ferinţa, care a fost ţinută de tre altele conferinţele: „Dezvol­
ţiri în funcţionarea celor exis­ tov. ing. M. Dorobanţii, s-a bu­ tarea şi perspectivele agricultu­
tente. Şi acest lucru H pot face curat de atenţia celor prezenţi. rii sovietice", „Creşterea vite­
inginerii de la I.M. Barza, cu
După conferinţă, a rulat filmul lor mari cornute“ şi altele.
Cit priveşte deficienţele de sovietic „Am fost satelitul soa­ Participanţii la conferinţe au
aprovizionare cu materiale, cau­ relui“. asistat apoi la bogate progra­
zate la rîndul lor de viteza mică me artistice date de formaţiile
de transport, s-a mai scris în • In numeroase comune ale de amatori ale căminelor cultu­
ziarul nostru. Amintim totuşi că raioanelor Sebeş şi Orăştie, au
fost ţinute, în faţa colectiviştilor rale.
problema cuplajelor rămâne des­ Brigada condusă da tov. Alexan dru Keszek, de la secjia mecanică Seri culturale
chisă.
a întreprinderii de industrie locală „Horia“ din Alba Iulia, depăşeşte sar- Duminică, la ca sa raion ală cinematografice de stat Deva, a avut
Sarcinile mari care stau în
cinile de plan cu 40—50 la sută. de cultură din H aţeg, Comitetul Ioc o seară literară închinată Lu­
orăşen esc U.T-M., a organizat o
seară culturală închinată priete­
Pentru aceasta însă, este nevoie IN CLIŞEU : Membrii brigăzii după terminarea unei zile de muncă. niei romîno-sovietice. nii prieteniei romîno-sovietice. In ca­
de îmbunătăţirea procesului de
producţie, d'e înzestrarea între­ drul serii literare, tovarăşa Ileana Tă«
Cu acest prilej, in faţa tineri­ maş a vorbit despre viaţa şi opera
prinderii cu maşinile şi utilajele Muncă voluntară lor participanţi, tov. Andrei E- scriitorului sovietic Mihail Şolohov.
necesare. Este nevoie, de ase­ pure, profesor la şcoala medie, In continuare, tov. Aurelia Szabo, a
menea, de oameni cu un înalt
a expus conferinţa „Despre suc­
grad de calificare, care să se Tinerii organizaţiei de bază părat două mingi şi echipament cesele Uniunii Sovietice în d o­ citit un fragment din romanul „Pă-
priceapă să folosească tot atît U.T.M. din comuna Pianul de necesar pentru toată echipa de meniul cuceririi cosm osului“. mînt desţelenit“ de M. Şolohov, apoi
de bine maşina de încărcat ca Sus, au desfăşurat în vara a- fotbal. Printre utemiştii care au
cestui an o activitate rodnică pe răspuns întotdeauna chemărilor D upă conferinţă a urm at o tov. Valeria Andrişan, Eugenia Ciş-
Toate acestea se vor putea tărîm obştesc, realizînd peste organizaţiei, sînt Nicolae Voi- reuniune tovărăşească. maşti şi Tatiana Rozanea, au recitat
realiza dacă comitetul de partid 1.100 ore muncă voluntară şi şan, Aurel Toma, Maria Opriţa SIDONIA RUJSAN poezii aie poeţilor sovietici.
şi conducerea tehnică a I. M. economii de circa 3.000 lei. şi alţii.
corespondentă I? A. AURICA
Barza vor lua măsurile cores­ Drept răsplată, Comitetul ra­ In viitor, tinerii s-au angajat
punzătoare în acest sens'. ional U.T.M. Sebeş, le-a cum- -A corespondentă
să amenajeze prin muncă vo­
In cadrul întreprinderi! regionale
luntară parcul din faţa căminu­
Succesele const
lui cultural.
B. VIRG1L Pe şantierul de construcţii din Pe­
troşani al T.R.C.H., munca se desfă­
corespondent
Important este şi faptul că aceste bri­
găzi au hotărît ca acolo unde fac zi­
Tot din fondurile proprii, au griu, 1.190 Kg. trifoi, 80 leg. o- Lemne pentru şcoli şoară cu elan sporit. Constructorii de dăria la roşu, să facă şi tencuiala in­
cumpărat de curind un auto- văz şi altele, aici au dat în acest an în folosinţă terioară.
Cetăţenii satelor Furcşoara, oamenilor muncii 461 apartamente în
camion „Steagul roşu“, un cin- Obţinînd asemenea venituri, Găbeşti şi Gealacuta, raionul blocuri. In vara acestui an, aici au Succese importante obţin şi brigăzile
tar bascul, au construit un sai- colectiviştii au început să-şi Ilia, se îngrijesc din timp pen­ început lucrările la încă 8 noi blocuri de tencuitori din cadrul şantierului.
van pentru 300 oi etc. Totoda- construiască locuinţe noi, să tru ca şcolile din satele respec­ cu 36 apartamente fiecare şi a unei La faţada blocurilor, s-au efectuat peste
tâ, din împrumuturi pe ter- cumpere mobilă, aparate de tive să fie bine aprovizionate şcoli de 16 clase.
men lung, acordate de către radio etc. Aurel Mariş şi ioan cu lemne de foc. Pînă în pre­ 24.000 m.p. de tencuieli de bună ca­
stat, numai anul acesta ei au p popu_ bunăoară, şi-au ridi- zent, 12 cetăţeni din aceste safe La fiecare loc de muncă, construc­ litate. O contribuţie importantă la a-
cumpărat 25 de vaci şi 10 scro- caj. ţn roşu case noi, au intro- au efectuat 400 ore de muncă torii dau dovadă de hărnicie. Zidarii
fiţe. Averea obştească a colec- ?us lumina electrică în noile voluntară pentru a transporta din brigada lui Ştefa'n Froscht, sau ceste lucrări şi-au adus-o brigăzile
tiviştilor a crescut astfel sim- construcţii, iar acum, după ce lemnele din pădure. a lui Ştefan Gligor, îşi depăşesc cu
ţitor ajungînd în prezent la au primit avansul au început regularitate sarcinile de plan zilnice. conduse de Ioan Aîoga şi Petru Gă­
592.000 lei. Şi se prevede ca je finiseze. simion Bărăan, IOAN OLARU van.
corespondent AUREL NISTOR
maistru — şantierul T.R.C.ff.
Petroşani
crească la 960.000 lei. mulţi alţii, s-au şi mutat de Brigada artistică de agitaţie „ÂvîntulT
Odată cu averea obştească mult în casele lor noi, iar si-
au crescut şi cresc veniturile mion Oancea şi soiomon 'M-ţ
1 în sprijinul producţiei
s-au împărţit pentru fiecare schimbări radicale s-au pro- Brigada artistică de agitaţie tică de agitaţie popularizează ne-o spune şi faptul că Ia con­
zi-muncă clte 11 Kg. porumb dus şi in viaţa culturală a co- j.Avîntui” de la soulăria Uzi­ fruntaşii în producţie şi meto­ cursul organizat în cinstea ce­
boabe, 3 Kg. cartofi, cîte 5 lei, Icctiviştilor. ’Majoritatea au în nei metalurgice din Gugir, a dele lor de muncă. lui de-al 111-lea Congres al
ţuică, zahăr şi alte produse, prezent aparate de radio, şer- luat fiinţă în anul 1958, din ini­ P.M.R., ea s-a clasat pe un loc
In felul acesta, valoarea unei ban Gheorghe şi Ana Bota sînt ţiativa comitetului de partid şi In scopul prezentării unor de frunte.
zile-muncă a ajuns la aproape unii dintre cei mulţi, care şi-au\ a comitetului sindicatului din spectacole bune, eficiente, s-a
30 lei. Colectivistul Şerban cumpărat de curind astfel d e ' sector. Această brigadă artisti­ dat o atenţie deosebită creării Printre cei mai talentaţi in­
Gheorghe. care efectuase 304 aparate. că de agitaţie a fost nucleul textelor. Dacă atunci cînd s-a terpreţi ai brigăzii artistice de
activităţii artistice de mai tîr- născut brigada artistică de agi­ agitaţie se numără tovarăşi Flo­
zile-muncă, a dus acasă 1.520 jjar colectiviştii nu s-au mul­ ziu din uzină. Primul spectacol, taţie de crearea textelor se ocu­ rin lonescu, Maria Molodeţ, Si-
tei, 3.344 Kg. porumb boabe, ţumn cu aţţţ Vechiul cămin pa doar tov. Traian Trie, astăzi, mina Mărginean şi alţii. Sînt
w-, 912 Kg. cartofi,' 15,200 Kg. za- cultural din sat s-a dovedit a
duse. Venituri asemănătoare sese ţnsestrat cu aparat de mai reuşite, însă el a fost pri­ ceastă direcţie trei tovarăşi. A- truşcă şi Constantin Roşu, care
mit cu bucurie şi încurajat de cest colectiv, pe lîngă faptul că nu vin întotdeauna la repetiţii
au realizat şi colectiviştii Aurel proiecţie. De aceea, au hotărît muncitori.
Mariş. Ana Bota, Ioan P. Popa s^ construiască alt cămin cul- se îngrijeşte de conţinutul tex­ la ora fixată. De asemenea,
De la primul spectacol al bri­ tului, acordă o atenţie deosebită responsabilul cultural pe sector,
alţii- i tural. Din contribuţia volunta- găzii artistice de agitaţie au şi prezentării lui artistice. Mun­ tov. Nicolae Cad ar, nu este în­
In anul acesta, valoarea unei ră au cumpărat 120.000 bucăţi
zile-muncă se va ridica la 49 cărămidă şi alte materiale. A- trecut doi ani. Astăzi, colecti­ ca acestui colectiv şi-a vădit totdeauna punctual în strînge-
lei. numai ca avans de 40 la ?JOz, efect.uind peste 450 zile vul brigăzii, bine închegat, dă roadele: textele brigăzii artisti­ rea materialelor din care se al­
spectacole bune, orientate spre
sută. colectiviştilor li s-au im- de muncă voluntară, au ridicat problemele producţiei. ce de agitaţie „Avîniul” sînt as­ cătuieşte textul brigăzii artis­
părţit pentru fiecare zi-muncă, ţn r0şU noui i^Caş de cultură, cultate cu multă plăcere de tice de agitaţie, fapt ce face u-
muncitori. neori să se întîrzie pregătirea
cîte 8 lei, 1 Kg. griu, 3 Kg. tri- tocmai în centrul satului, Brigada artistică de agitaţie programelor.
„Avîntul’ aduce un sprijin pre­ In ce priveşte latura muzica­
foi, ovăz şi alte produse. Cu- Construcţiile noi dau acum ţios în muncă mai ales prin tex­ lă, trebuie să arătăm că ea are Cu sprijinul conducerii sec­
o bună orientare, brigada pro- torului, brigada artistică de agi­
rină li se vor împărţi şi cîte a;Specţ satului, îi schimbă rnovînd melodii a căror conţi­ taţie „Avîntul” va putea da noi
nut este strîns legat de speci­ programe, mai bune, mai aproa­
4 Kg. de cartofi. Cei care au înfăţişarea. Iată doar unul din tele ce satirizează pe indiseipli- ficul muncii din uzină. Că bri­ pe de producţie.
m t harnici, au dus acasă, stşate anlaeti ltaunltoicul de producţie, pe
gada artistică de agitaţie „A- T. GEORGESCU
de asta data, mari cantităţi de ^. cei ce dau rebuturi, pe cei ce
produse Aurel Mariş. de pildă. care odată cu colectiva şi-a fac nemoiivate, pe birocraţi etc. vîntul” este o brigadă bună, strungar
Pentru a da avînt luptei pentru
pe lingă cei 3.170 lei, a primit schimbat faţa.
avans de 40 la sută 396 Kg. E. BERGHIAN îndeplinirea şi depăşirea planu­
lui de producţie, brigada artis-
Silueta clubului muncitoresc Ce propunem pentru ea activitatea ele. Conducerea clubului ar tre­
bui să dea conferinţelor mai
„Siderurgistul" se profilează pe multă atenţie in sensul de a fi
albastrul cerului de toamnă, al­ mai accesibile m aselor largi, de
bă, impunătoare. In acest club muncitori- D esigur că, iri acest
muncitorii marelui combinat al clubului să ne ajute şi mai mult? fel, ele vor deveni pentru noi
metalului din Hunedoara, îşi îm­ ajutoare preţioase în muncă.
bogăţesc cunoştinţele profesiona­ noastră (cum a fost cea ţinută producţie. Propun de asem enea, ciştigă“, cu teme specifice locu­
in ziua de 21 septembrie) etc., să se expună la club un panou rilor de muncă. Aceste con­ DUMITRU BPÎNZEl, - m ai­
le şi de cultură generală, îşi re­ ilustrează preocuparea clubului pe care să apară fruntaşii in cursuri vor fi de un real sprijin
cită versurile, mînuiesc penelul de a veni prin activitatea sa zil­ producţie şi in activitatea cul­ în procesul d e producţie. stru oţelar la O.S.M. I :
sau işi plimbă degetele pe stru­ nică în sprijinul realizării şi de­ turală. In acest fel, la activită­ — Clubul in general, prin fap­
păşirii planului de producţie. ţile clubului vor fi atraşi mult In cadrul lectoratelor organi­
nele delicate ale viorii. Muncitorii, tehnicienii şi ingine­ mai. mulţi tovarăşi. zate pentru ingineri şi tehnicieni, tul că are activitatea orientată
Din octombrie anul trecut, rii care frecventează clubul au ar fi de mare folos studierea spre problemele majore ale pro-
putut să-şi dea seama că activi­ Pentru a întări şi mai mult mai mulor reviste tehnice de rucţiei, ne dă de multe ori în­
cînd a fost inaugurat, clubul des­ tăţile organizate de conducerea intre muncitori, tehnicieni şi in­ specialitate apărute in Uniunea drumări preţioase despre felul
făşoară zilnic o activitate boga­ clubului îi ajută mult în munca gineri relaţiile tovărăşeşti, con- Sovietică. Numai citind şi în- în care trebuie să muncim. Dacă
tă, variată. Peste 600 de per­ lor de zi cu zi. Pentru ca acest văţind din aceste reviste puteri ar organiza însă mai multe re­
soane participă la cele 25 diferite ajutor să fie si mai multilateral Cuvîniul unor muncitori, ţine pasul cu tehnica secolului cenzii de cărţi ce oglindesc teh­
cercuri şi activităţi organizate şi mai eficient, iată ce propun atomic. nica nouă, desigur că acest aju­
în cadrul clubului. In afara fap­ unii rnuncitori, maiştri şi ingi­ m aiştri, ingineri tor s-ar face şi mai simţit. De
tului că muncitorii iau zilnic neri ai Combinatului siderurgic GAVPlbA BUTUbESCU — asemenea, cred că ar trebui mai
contact cu arta şi cultura, ei pri­ din Hunedoara : de la Qomhinaful lăcătuş la bateriile uzinei cocso- mult popularizată prin club m iş­
mesc un ajutor permanent din carea inovatorilor din. com binat.
partea clubului la îndeplinirea ŞTEFAN TRIPS A — maistru sid eru rg ic din Hunedoara chim ice: In acest fel, m işcarea Inovaţii­
sarcinilor de producţie. Serile de oţelar la O.S-M. II, Erou al lor s-ar extinde mai repede şi
filme ştiinţifice ce se ţin cu re­ Muncii S o c ia lis te : ducerea clubului va trebui să — Participind la schimburile va cuprinde tot mai mulţi mun­
gularitate joia şi vinerea, confe­ organizeze Întilniri între fam i­ de experienţă organizate între citori. Doresc ca ajutorul ce-l
rinţele, ca : „Sarcinile tineretu­ — Aş dori să văd m ai multe liile acestora. Sînt convins că o brigăzile fruntaşe din uzină, am primim în realizarea sarcinilor
lui trasate de cel de-al IlI-lea spectacole bune date de brigăzi­ prietenie intre fam iliile celor ce învăţat multe. Clubul nostru ar de producţie din partea clubului,
Congres al U.T.M.“ sau „Dezvol­ le artistice de agitaţie ale căror muncesc alături, clădită pe prin­ trebui să organizeze mai multe nrin activităţile pe care acesta
texte să fie axate pe problemele cipii sănătoase, se va face sim­ schimburi de experienţă. Desi­
de bază în realizarea sarcinilor cele mai arzătoare ale produc­ ţită la locul de producţie, va gur că, pentru a fi bine înţelese, le desfăşoară, să fie din zi in
ţiei. Cred că n-ar fi. rău dacă influenţa in bine rezultatele o b ­ ele trebuie să fie atractive, să zi mai substanfiat, mai eficient.
de plan pe 1960— 1965“, serile s-ar forma o brigadă artistică ţinute in muncă. nu conţină numai o inşirare
muncitorilor fruntaşi (cum a de agitaţie pe combinat care să stearpă de cifre şi calcule. Conducerea clubului „Siderur­
fost de exemplu seara cocsaru- dea periodic spectacole in care GHEORGHE N1ŢA — inginer, gistul“ din Hunedoara va tre­
lui fruntaş la 10 septembrie, un­ să fie popularizaţi fruntaşii in şeful olelăriei electrice de la Unii muncitori se plictisesc bui să analizeze propunerile de
de s-a vorbit despre „Creşterea producţie, felul in care aceştia C.S.H. : sau nu vin. la conferinţele pe mai sus şi să le aplice in acti­
rezistenţei •mecanice a cocsului teme tehnice, intr-un fel, îmi ex­ vitatea de zi cu zi, dînd acriei
romînesc — sarcină principală lucrează şi să se arate care sini — Conducerea clubului ar plic acest lucru. Multe conferin­ acestei activităţi un conţinut bo­
a cocsarilor“), sau serile litera­ trebui, să organizeze mult mai ţe sînt expuse la un nivel prea gat. atractiv, care să ajute in
lipsurile ce frînează procesul de multe concursuri gen „Cine ştie înalt, aşa că muncitorul de mul­ permanenţă pe muncitori la rea­
re, care tratează oglindirea mun­ te ori înţelege prea puţin din lizarea sarcinilor de plan.
citorului înaintat în literatura