Page 91 - 1960-10
P. 91
Nr. 1817 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Raportul de activitate al Consiliului Central al Sindicatelor
la cel de-al IV-Sea Congres al Sindicatelor
prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol
( Urmări din pag. l-a) conducerile Întreprinderilor, s-au orga- bunătăţirii condiţiilor de tratament şi citoare, a întregului popor. Politica pînă acum în organizarea consfătuirilor Folosind experienţa acumulată pînă atribuţiile şi sarciniie lor în atragerea
nizat numai în primele opt luni ale a- odihnă ale oamenilor muncii, Consi sa justă, ştiinţifică, exprimînd inte de producţie de către sindicate, sînt acum în activitatea de asigurări so largă a oamenilor muncii la plani
Această apreciere constituie, dragi cestui an peste 8.600 cursuri de ridi liul de Miniştri şi Consiliul Central resele şi năzuinţele lor cele mai fier cazuri cind unele consfătuiri pe sec ciale, organele de conducere ale sin ficarea, organizarea şi conducerea pro
tovarăşi, pentru organizaţiile sindicale care a calificării profesionale, la care al Sindicatelor au hotărît trecerea tu binţi, a devenit cauza scumpă a tu ţii şi locuri de muncă se reduc la sim dicatelor trebuie să îmbunătăţească ne ducţiei şi la îndeplinirea planurilor e-
şi organele lor de conducere un puter au participat peste 300.000 de oameni turor caselor de odihnă şi sanato turor oamenilor muncii din patria noas ple şedinţe de comunicare a sarcinilor contenit gospodărirea fondurilor de asi conomice de stat, la elaborarea şi în
nic stimulent în activitatea de viitor ai muncii. riale în administrarea şi gospodărirea tră. de plan, cînd problemele puse în dis gurări sociale care vor creşte an de făptuirea măsurilor de îmbunătăţire
şi le mobilizează să aducă o contri sfaturilor populare. Aplicarea acestei cuţia consfătuirilor nu sînt suficient an. continuă a condiţiilor de muncă şi
buţie sporită la lupta întregului popor Masele de muncitori, ingineri şi teh hotărîri a dus la mărirea capacităţii Am ascultat cu toţii cu deosebită studiate. de tr a i; la efectuarea controlului ob
pentru victoria deplină a socialismului nicieni, mobilizaţi de sindicate, sub de tratament şi odihnă a staţiunilor, emoţie cuvîntul de salut rostit în nu Comitetul central al uniunii sindica ştesc asupra condiţiilor de muncă, ad
în Republica Populară Romînă. conducerea partidului, militează cu pa la reducerea simţitoare a tarifelor, ce mele @.C. al P.M.R. de tovarăşul In vederea pregătirii temeinice a telor din instituţiile sanitare, sindica ministrării şi repartizării locuinţelor,
siune pentru introducerea şi extinderea ea ce a permis o reducere corespun Qhivu Stoica. Salutul G.C. al partidu consfătuirilor de producţie este ne tele din aceste instituţii au datoria asupra activităţii unităţilor comerţului
Arătînd că în perioada analizată, în producţie a celor mai noi cu zătoare a contribuţiei salariaţilor. lui, pătruns de dragostea plină de cesar să se formeze colective compuse să depună eforturi mai susţinute în ve de stat, cantinelor, instituţiilor me
principalele eforturi ale mişcării noas ceriri ale tehnicii şi ştiinţei. Mişcarea căldură şi de înalta apreciere a parti din muncitori fruntaşi, ingineri, tehni derea dezvoltării în rîndurile întregului dico-sanitare şi asupra altor domenii
tre sindicale au fost îndreptate spre mo inovatorilor cuprinde în prezent aproa In continuare raportul relevă că în dului, pentru imensa forţă şi capaci cieni, economişti, care să studieze în personal medico-sanitar a unei atitu ale deservirii populaţiei. Ele au un rol
bilizarea maselor largi de oameni ai pe 45.000 promotori ai tehnicii avan ultimii ani s-a îmbunătăţit activitatea tatea creatoare a clasei muncitoare, prealabil problemele ce urmează a fi dini pline de grijă faţă de sănătatea deosebit de însemnat în educarea so
muncii la îndeplinirea prevederilor Di sate. Din 1955 pînă în a doua jumă consiliilor locale şi a sindicatelor pe pentru contribuţia sindicatelor noastre dezbătute şi să vină cu propuneri con populaţiei. Considerăm că Ministerul cialistă a maselor, în organizarea
rectivelor Congresului al Il-lea al Par tate a anului i960 s-au aplicat în pro tărîmul organizării controlului obştesc, la construirea. socialismului, constituie crete privind rezolvarea acestora. Co Sănătăţii şi Prevederilor Sociale ar unor forme obşteşti de influenţare a
tidului Muncitoresc Romîn privind dez ducţie mai mult de 180.000 de ino care a fost extins şi asupra activi un puternic imbold şi un îndrumar mitetele sindicatelor au datoria să trebui să analizeze şi să ia măsuri celor ce încalcă normele vieţii sociale
voltarea economiei naţionale, raportul vaţii, realizîndu-se economii în va tăţii unităţilor medico-sanitare, a sa deosebit de preţios pentru activitatea sprijine conducerile întreprinderilor în pentru o mai justă repartizare a cadre şi contravin moralei şi dreptului so
C.C.S. subliniază că sindicatele au loare de aproape un miliard şi jumă natorii lor balneare şi caselor de o- noastră viitoare. aplicarea hotărîrilor luate în consfătu lor medicale de diferite specialităţi în cialist.
adus o contribuţie importantă la îm tate lei. dihnă. In perioada aprilie-septembrie irile de producţie şi să raporteze în scopul asigurării unor condiţii tot mai
bunătăţirea continuă a elaborării pla I960, peste 3.000 echipe de control Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, ca în cadrul consfătuirilor următoare cum bune de asistenţă medicală în centrele Toate acestea evidenţiază tabloul
nurilor economice de stat, la stabilirea Tovarăşi, obştesc, din care au făcut parte mai numele dvs., al întregului activ şi al au fost. ele îndeplinite. muncitoreşti. activităţii vaste, multilaterale, desfăşu
unor cifre de plan mobilizatoare, în mult de 10.000 oameni ai muncii, au tuturor membrilor sindicatelor, să ex rate de sindicatele noastre ca cele mai
temeiate pe posibilităţile reale ale în Pe măsura succeselor obţinute în controlat circa 17.000 unităţi comer prim profunda noastră recunoştinţă Este necesar să luăm măsuri pentru Sarcini sporite revin organelor sin largi organizaţii de masă ale clasei
treprinderilor, stimulînd iniţiativa ma dezvoltarea economică a ţării, parti ciale şi de alimentaţie publică şi sute şi să transmit caldeie noastre mulţu extinderea experienţei bune dobîndite dicale în legătură cu trimiterea la muncitoare pe toate planurile vieţii so
selor în descoperirea şi valorificarea re dul şi guvernul, al căror scop principal de unităţi sanitare. miri Partidului Muncitoresc Romîn, în organizarea consfătuirilor de pro odihnă şi tratament a oamenilor mun ciale. Pe măsura înaintării pe drumul
zervelor interne din întreprinderi pen este creşterea nivelului de trai al oa Comitetului său Central în frunte cu ducţie pe secţii, începînd cu secţiile cii. Consiliul Central al Sindicatelor socialismului, a trecerii treptate a unor
tru creşterea producţiei, productivităţii menilor muncii, au îndreptat în această Tovarăşi, iubitul nostru tovarăş — Gheorghe dc la sfîrşitul procesului tehnologic. De trebuie să asigure, pe baza unei pla atribuţii ale organelor de stat în com
muncii şi reducerea preţului de cost. direcţie importante mijloace materiale Gheorghiu-Dej, pentru salutul adresat asemenea, va trebui extinsă organiza nificări judicioase şi a unui control petenţa organizaţiilor obşteşti, a creş
ş1 fonduri băneşti. In perioada anilor Mişcarea sindicală din ţara noa Congresului nostru şi să-i asigurăm rea consfătuirilor de producţie comune mai riguros, creşterea, an de an a nu terii participării maselor la rezolvarea
Sub conducerea organelor de par stră s-a putut dezvolta atît de puter că în dezbaterile şi hotărîriie noastre — ale colectivelor de muncă din sec mărului de oameni ai muncii trimişi treburilor de stat, rolul sindicatelor
tid, sindicatele au desfăşurat o acti 1956— 1960 peste patru cincimi din ve nic şj să obţină succese atît de în în întreaga activitate a sindicatelor ţiile ce colaborează la realizarea unui la tratament şi odihnă în staţiunile creşte şi mai mult în viaţa socie
vitate intensă pentru organizarea par nitul naţional au fost destinate fon semnate în activitatea sa datorită. în în anii ce urmează, ne vom călăuzi produs. balneo-climaterice. tăţii noastre.
ticipării largi a maselor la dezbaterea dului de consum al populaţiei. primul rînd, conducerii ei politice şi cu hotărîre nestrămutată după înaltul
proiectului de Directive ale Congresu ideologice de către Partidul Munci îndemn şi sfaturile înţelepte ale parti Relevînd rolul important pe care-1 Sindicatele vor trebui să se ocupe Sporirea rolului şi a importanţei
lui al IlI-lea al Partidului Muncitoresc In condiţiile ţării noastre legătura toresc Romîn — detaşamentul de a- dului. Luptînd sub steagul său glo are mişcarea inovatorilor în introdu mai îndeaproape şi mai bine de felul sindicatelor constituie o expresie grăi
Romîn cu privire la planul de dezvol indisolubilă dintre îndeplinirea sarci vangardă al clasei muncitoare, călău rios, ne vom închina toate forţele, ca cerea tehnicii noi în producţie, ra cum se acordă pensiile, veghind asu toare a lărgirii continue a democra
tare a economiei-"naţionale pe anii nilor economice şi îmbunătăţirea con zitorul ferm şi înţelept al poporului, pacitatea şi energia măreţei cauze a portul arată că nu de puţine ori stu pra respectării stricte a legilor în vi tismului orînduirii noastre sociale, în
1S60— 1965 şi la schiţa planului eco diţiilor de muncă şi de viaţă ale ce forţa conducătoare a societăţii noas clasei muncitoare şi a tuturor oa dierea propunerilor de inovaţii se face goare. care clasa muncitoare este clasa con
nomic de perspectivă pe 15 ani. Zecile tre socialiste. Prin lupta sa îndelun menilor muncii: victoria deplină a so intr-un timp prea lung, se întîrzie a- ducătoare.
de mii de propuneri făcute de oamenii lor ce muncesc se reflectă cu putere în gată şi neabătută pentru fericirea şi cialismului in scumpa noastră patrie plicarea celor acceptate. Asemenea ca Consiliul Central al Sindicatelor are
muncii cu acest prilej constituie o con bunăstarea celor ce muncesc, parti zuri sînt în unele întreprinderi ale Mi sarcina să îndrume şi să urmărească Viaţa însăşi demască şi spulberă
tribuţie valoroasă la descoperirea şi pu conţinutul contractelor colective ce se dul nostru şi-a cîştigat dragostea şi şi statornicirea unei păci trainice în nisterului Industriei Petrolului şi Chi sistematic modul în care consiliile sin calomniile propagandei imperialiste şi
nerea în valoare a rezervelor econo încheie anual între sindicate şi condu încrederea neţărmurită a clasei mun- lume. miei, ale Departamentului Construcţi dicale regionale şi locale, comitetele ale tuturor celor ce o slujesc, la a-
miei, ilustrează importanţa uriaşă a cerile întreprinderilor şi care capătă ilor şi ale Ministerului Industriei Bu sindicatelor din întreprinderi şi insti dresa sindicatelor din ţara noastră,
participării maselor la elaborarea pla putere de lege din momentul semnă nurilor de Consum. Comitetele sindi tuţii organizează controlul obştesc a- calomnii care au drept scop să pone
nurilor de stat. rii lor. Sindicatele au desfăşurat o ac catelor trebuie să organizeze concursuri supra activităţii unităţilor de deservire grească realităţile din ţările socialiste,
tivitate susţinută pentru îmbunătăţi de inovaţii pe întreprinderi, regiuni a populaţiei şi asupra felului cum se să abată clasa muncitoare din ţările
Întrecerea socialistă, care s-a dove şi ramuri de producţie, precum şi un repartizează de către sfaturile populare capitaliste de la lupta sa dreapta pen
dit a fi una din metodele cele mai rea continuă a conţinutului acestor Sarcinile sindicatelor în lupta control obştesc susţinut asupra aplicării locuinţele construite din fondurile între tru condiţii mai bune de muncă şi de
eficace de atragere a maselor munci contracte şi au controlat permanent inovaţiilor şi recompensării inovatorilor. prinderilor. Dezvoltarea conlucrării cu viaţă, să slăbească unitatea sindicate
toare la îndeplinirea şi depăşirea pla felul cum se realizează prevederile lor. Consiliul Central al Sindicatelor, co comitetele de femei va contribui la lor şi să le subordoneze intereselor
nurilor economice, a stat tot timpul mitetele centrale ale uniunilor, împreu îmbunătăţirea şi lărgirea controlului capitalului monopolist.
în centru! atenţiei sindicatelor. Ca re Partidul şi guvernul acordă o a- pentru înfăptuirea planului de 6 m i nă cu Comitetul de Stat pentru Teh obştesc.
zultat al muncii rodnice, desfăşurate de nica Nouă, vor trebui să stabilească re Masele muncitoare din ţările capita
organele şi organizaţiile sindicale, ra tenţie deosebită protecţiei muncii. Nu Tovarăşi, nile cele mai importante ale colectivu guli mai precise care să asigure stu O preocupare mai mare vor trebui liste, sindicatele lor, se conving pe
portăm Congresului că în ţara noastră mai în perioada anilor 1955—1959 şi lui de muncă respectiv- dierea şi avizarea operativă a inova să aibă organizaţiile şi organele sin zi ce trece pe baza propriei lor ex
întrecerea socialistă cuprinde aproape Istoricele hotărîri adoptate de Con ţiilor, precum şi acordarea recompen dicale faţă de activitatea consiliilor perienţe că numai pe calea luptei re
1.401).00!) de oameni. semestrul I al anului I960 s-au chel gresul al II!-lea al Partidului Munci Conducerile unor ministere şi orga selor ce se cuvin inventatorilor şi ino de judecată. Ele vor trebui să asi voluţionare, prin întărirea unităţii de
tuit pentru protecţia muncii circa 2,2 toresc Romîn constituie un vast pro nizaţii economice modifică, în cursul vatorilor. gure îmbunătăţirea activităţii sindi acţiune împotriva capitalismului îşi pot
Munca desfăşurată de sindicate pen gram de muncă şi luptă al întregu anului, indicii de bază ai planului de cale în domeniul aplicării şi respec îmbunătăţi condiţiile de muncă şi de
tru organizarea şi conducerea întrece miliarde lei. Consiliul Central al Sin lui popor pentru dezvoltarea econo producţie cum s-a întîmplat la uzinele Cu mai multă atenţie trebuie să se tării legislaţiei muncii, al întăririi con viaţă, îşi pot menţine drepturile cîş-
rii . socialiste a adus o contribuţie de dicatelor şi Comitetele Centrale ale u- miei şi culturii socialiste, pentru con „Mao Ţze-dun“ sau includ în plan an ocupe sindicatele de creşterea califi tinue a disciplinei în muncă, al apă tigate cu jertfe grele şi pot cuceri
scamă la îndeplinirea de către oamenii tinua îmbunătăţire a nivelului de trai gajamentele luate de muncitori de a cării tinerilor muncitori, conlucrînd cu rării avutului obştesc şi al respectării altele noi, care se cuvin pe deplin
muncii a planului de producţie în pa niunilor sindicatelor pe ramuri de pro al oamenilor muncii, pentru înflorirea da economii peste cele planificate, cum conducerile întreprinderilor şi organi regulilor de convieţuire socialistă. celor ce sînt creatorii tuturor bunuri
tru ani, în Ioc de cinci, la o serie de ducţie au luat parte activă la elabora scumpei noastre patrii. s-a procedat la uzinele „Gheorghi Di- zaţiile U.T.M, pentru crearea unor con lor materiale ale societăţii.
produse industriale principale, la creş rea legilor şi hotărîrilor cu privire la mitrov“. diţii cit mai bune în însuşirea temei Raportul arată că sfera de preo
terea în 1960 a productivităţii muncii, tehnica securităţii, la protecţia mun Perspective şi mai largi deschide po nică de către tinerii muncitori a tai cupări a sindicatelor s-a lărgit consi
calculată pe cap de muncitor, cu cii, Comitetele sindicatelor organizează porului nostru muncitor schiţa pro De asemenea, constituie o frînă în nelor meseriei pe care şi-au ales-o. In derabil în ultimul timp. Au crescut
48 la sută faţă de 1955, la redu gramului de dezvoltare a economiei na dezvoltarea întrecerii socialiste faptul faţa sindicatelor stă în continuare sar
cerea preţului de cost în perioada cu mai mult simţ de răspundere con ţionale pe 15 ani. că unele ministere şi direcţii generale cina de a asigura creşterea număru
1956— 1959, cu 12 Ia sută. trolul asupra felului cum se aplică nu asigură la timp şi în bune condi- lui muncitorilor care să studieze în în-
şi se respectă normele de protecţie şi „înfăptuind acest program — a a- ţiuni aprovizionarea tehnico-materială vâţămîntul mediu şi superior, seral şi
O mare amploare a luat în în de tehnica securităţii muncii. rătat tovarăşul Gheorghe Gheorghţu- a tuturor întreprinderilor în vederea fără frecvenţă şi crearea unor cît mai
trecerea socialistă acţiunea pentru rea Dej — patria noastră va deveni în îndeplinirii ritmice a planului de pro bune condiţii de învăţătură pentru a-
lizarea de cit mai multe economii pes O susţinută activitate au desfăşu următorii 10-15 ani o ţară industrială ducţie. ceşlia. Să îmbunătăţim necontenit
te plan. Depăşindu-şi an de an sarci rat sindicatele în perioada experimen dezvoltată, cu o agricultură multilate
nile planificate pentru reducerea pre tării, în anii 1957 şi 1958, a măsuri rală şi de înaltă productivitate; bogă Comitetele sindicatelor, împreună cu Tovarăşi,
ţului de cost, oamenii muncii au rea ţiile ei, puse în valoare de oamenii conducerile tehnico-administrative ale
lizat în perioada 1956—1959 economii lor de îmbunătăţire a sistemului de muncii, vor permite trecerea treptată întreprinderilor, secţiilor şi cu maiştrii, In ţara noastră ca şi în celelalte activitatea cultural-educativăde m asă
ce totalizează aproape 21 miliarde lei. salarizare şi normare a muncii pe ba dc la principiu! repartiţiei după mun trebuie să organizeze mai bine aprovi ţări ale sistemului economic mondial
za respectării stricte a principiului le că la repartiţia după nevoi, asigurînd zionarea tehnico-materială a fiecărui loc al socialismului, dezvoltarea continuă Tovarăşi, tr-o măsură insuficientă de îmbogă
In cadrul întrecerii socialiste se ninist al cointeresării materiale, a că întregului popor condiţii de viaţă de muncă, să organizeze mai temeinic a producţiei are ca scop fundamental ţirea cunoştinţelor politice, ideologice,
dezvoltă necontenit iniţiativa crea rui esenţă constă în retribuirea după demne de epoca socialismului victorios studierea şi însuşirea de către mun satisfacerea tot mai deplină a nevoi Sindicatele, îndeplinindu-şi tot mai tchnico-ştiinţifice şi de cultură gene
toare a maselor muncitoare. Au apă şi a construcţiei comunismului“. citori, ingineri şi tehnicieni a expe lor materiale şi culturale ale celor ce bine, sub directa mrîurire ideologică rală ale oamenilor muncii, subapre-
rut şi s-au extins pe scară largă me cantitatea şi calitatea muncii depuse. rienţei avansate a fruntaşilor întrecerii. muncesc. Acesta este principalul ţel al a partidului, rolul de şcoală a comu ciind însemnătatea acestor sarcini.
tode înaintate şi acţiuni valoroase. Cu Respectarea cu consecvenţă a acestui Infâţişînd apoi principalele prevederi politicii partidului şi statului nostru. nismului, şi-au adus contribuţia la
sprijinul cercurilor A.S.I.T., al frunta ale acestui program de muncă paşnică, Este necesar ca în centrul atenţiei naşterea şi dezvoltarea unei morale Toate sindicatele trebuie să ia mă
şilor în întrecere şi inovatorilor, sin principiu stimulează pe fiecare mem constructivă, raportul subliniază ca organelor şi organizaţiilor sindicale să In Directivele Congresului partidului noi, socialiste, în rîndui oamenilor suri în vederea continuei îmnunâtăţiri
dicatele, împreună cu organizaţiile bru al societăţii să muncească după racterul său profund realist. Există se afle şi de acum înainte, ca obiectiv se prevăd, o dată cu sarcina dezvol muncii, a noii atitudini [aţă de muncă a activităţii educative, aceasta cu atît
U.T.M. au organizat cursuri spe capacitatea sa, să-şi pună aptitudinile toate condiţiile necesare pentru înfăp permanent, ridicarea întregii mase a tării impetuoase ale economiei naţio şi de interesele obşteşti, la educarea mai mult cu cît în noua etapă în care
ciale şi schimburi de experien tuirea lui. Avem o clasă muncitoare muncitorilor la nivelul realizărilor me nale, măsuri importante pentru îmbună maselor largi în spiritul patriotismu a păşit ţara noastră, creşte imens ro
ţă urmate de demonstraţii practice creatoare în slujba producţiei, să lupte care şi-a dovedit energia, combativi dii ale fruntaşilor. In cadrul întrece tăţirea necontenită a condiţiilor de lui socialist şi al internaţionalismu lul factorului conştient, capătă o im
pentru cunoaşterea, însuşirea şi gene continuu pentru creşterea calificării tatea şi capacitatea creatoare, un po rii socialiste pe întreprindere, sindica muncă şi de trai ale poporului munci lui proletar. portanţă deosebită şi mereu crescindă
ralizarea metodelor de lucru înaintate. sale, contribuind astfel Ia mărirea pro por harnic şi priceput. Economia ţării tele trebuie să se preocupe mai mult tor. Viaţa omului muncii din ţara noas problemele dezvoltării conştiinţei so
In întrecerea socialistă s-au format ductivităţii muncii. noastre a devenit tot mai puternică şi de extinderea întrecerii pe profesii, for tră va deveni pe zi ce trece tot mal Mijloacele materiale ale sindicate cialiste, a atitudinii socialiste faţă de
oameni minunaţi, adevăraţi maeştri se află în plină devoltare. Subsolul mă de întrecere care stimulează puter bună, mai plină de satisfacţii atît în lor pentru desfăşurarea activităţii cul muncă şi bunul obştesc, ridicării nive
ai . profesiei lor. Cei aproape 250.000 In peiioada anilor 1955— 1960 s-au ţării cuprinde mari bogăţii, care aş nic ridicarea calificării muncitorilor şi orele de muncă cît şi în timpul desti tural-educative s-au dezvoltat an de lului de cultură generală şi de califi
de fruntaşi ai întrecerii constituie un obţinut importante realizări în dome teaptă să fie scoase la lumină şi va schimbul de experienţă între muncitorii nat recreării şi odihnei. an. Numai între 1955— 1960 au fost care profesională a oamenilor muncii.
exemplu şi un imbold pentru toţi oa niul ocrotirii sănătăţii, al prevederi lorificate. Ne bucurăm de ajutorul de din aceeaşi profesie. construite şi amenajate 100 cluburi
menii muncii şi sînt înconjuraţi de sti lor şi asigurărilor sociale, pentru în zinteresat al Uniunii Sovietice. Ne bi Sindicatele noastre, desfăşurînd o noi, au fost instalate peste 1.000 staţii Activitatea cultura; educativă a co
ma întregului popor. făptuirea cărora statul nostru a chel zuim, de asemenea, pe colaborarea şi Consiliile sindicale regionale şi con intensă activitate organizatorică şi cui- de radioamplificare, a crescut fondul mitetelor sindicatelor trebuie să ajute
intr-ajutorarea frăţească cu celelalte siliile locale ale sindicatelor sînt da tural-educafivă pentru înfăptuirea pre de cărţi al bibliotecilor sindicale care pe oamenii muncii în cunoaşterea te
Dezvoltarea largă a întrecerii so tuit peste 33 miliarde lei. Au fost con ţări ale lagărului socialist. toare să urmărească în permanenţă vederilor planului pe 1960-1965, vor numără acum circa 10 milioane vo meinică a obiectivelor programului
cialiste demonstrează cu putere creş struite şi dotate cu aparatură moder felul cum se stabilesc şi se îndepli participa în acelaşi timp activ la în lume. partidului privind dezvoltarea econo
terea nivelului conştiinţei socialiste a nă numeroase unităţi medico-sanitare, In etapa actuală, în faţa sindicate nesc angajamentele în fiecare între deplinirea măsurilor îndreptate spre mică a ţării, să le explice importanţa
celor ce muncesc, hotărîrea lor de a-şi lor stă ca principală sarcină desfăşu prindere aflată în întrecere, să răs- crearea unor condiţii de muncă şi trai îmbunătăţirea conţinutului muncii pe care o are participarea fiecăruia
însuşi tehnica şi tehnologia înaintată, numărul paturilor acestora a crescut rarea uriei susţinute munci organizato pîndească şi să generalizeze operativ mai bune pentru cei ce muncesc. culturale a sindicatelor, ridicarea ei dintre ei la descoperirea şi punerea iu
de a munci astăzi mai bine ca ieri, de peste patru ori faţă de 1938, iar a! rice şi educative în rîndurile maselor experienţa întreprinderilor fruntaşe şi calitativă se reflectă în faptul că ac valoare a tuturor rezervelor interne
mîine mai bine ca astăzi, de a do- cadrelor medicale de trei ori, situînd largi de oameni ai muncii în vederea ¦ metodele lor de muncă, să organizeze O atenţie continuă va trebui să a- tivitatea cluburilor, caselor de cul existente în întreprinderea în care lu
bîndi zi de zi succese tot mai mari ţara noastră printre primele zece ţări mobilizării lor la lupta pentru înfăptu în mod operativ ajutorarea întreprin cordăm elaborării şi aplicării preve tură şi a celorlalte instituţii cultu crează.
.i dezvoltarea economică a ţării. din lume în ceea ce priveşte numărul irea marilor obiective ale planului de derilor rămase în urmă. derilor contractelor colective. rale ale sindicatelor este mai adecvată
şase ani, de dezvoltare a economiei condiţiilor specifice din întreprinderi Ca urmare a dezvoltării economiei, în
Insuşindu-şi critica făcută de Con de medici la mia de locuitori. naţionale şi de ridicare a bunei stări Acordarea titlului de fruntaş în în Sindicatele au datoria să organizeze şi instituţii şi mai strîns legată de anii 1960— 1965 rîndurile salariaţilor
gresul al II-lea al Partidului Munci a poporului. trecerea socialistă trebuie să se bazeze mai bine controlul obştesc asupra a- problemele concrete ce preocupă pe vor creşte cu încă un milion de oa
toresc Romîn cu privire Ia caracterul in scopul continuei ridicări a ni pe o analiză serioasă a rezultatelor do- plicării măsurilor de protecţie a mun muncitori, tehnicieni şi funcţionari. meni. Sarcina noastră este de a ne în
abstract şi de paradă al unor consfă velului de trai al celor ce mun O amplă parte a raportului subli bîndite de fiecare participant la între cii. Institutul nostru de protecţia mun drepta în mod deosebit atenţia spre
tuiri de producţie, sindicatele au orga; cesc, statul nostru democrat-popular a niază sarcinile concrete, specifice ce cere în îndeplinirea şi depăşirea anga cii nu a cercetat întotdeauna probleme Sindicatele, împreună cu organiza educarea acestor noi contingente de
nizaf în ultimii ani mai temeinic con adus în anul 1959 îmbunătăţiri impor- revin sindicatelor din principa'ele ra jamentelor luate privind mai ales creş de interes republican ale căror soluţii ţiile Uniunii Tineretului Muncitor, au muncitori şi funcţionari.
sfătuirile de producţie, a căror impor muri ale industriei şi agriculturii, din terea productivităţii muncii, reducerea să poată fi aplicate în toate între adus o contribuţie însemnată în a-
tanţă deosebită, în atragerea maselor tante sistemului de pensionare. In fe construcţii, din instituţiile centrale şi preţului de cost, îmbunătăţirea calită prinderile. Ministerele şi sfaturile popu tragerea unui număr tot mai mare de Congresul al 111-lea al Partidului
de muncitori la conducerea activităţii lul acesta statul democrat-popular asi locale de stat şi economice pentru ţii produselor. lare care au institute de proiectare, co muncitori la cursurile învăţâmîntului Muncitoresc Romîn a atras atenţia a-
economice a întreprinderilor a fost ve gură celor care, după ani de munca, realizarea prevederilor planului de 6 mitetele centrale ale uniunilor sindica mediu şi superior seral şi fără frec supra necesităţii de a se folosi din
rificată în practică. Folosirea dreptu au ajuns vîrsta pensionării, posi ani. Comitetele centrale ale uninunilor telor şi Inspecţia tehnică pentru pro venţă, îngrijindu-se totodată de crea plin puternicul instrument de educaţie
lui acordat consfătuirilor de producţie bilitatea de a trăi în condiţii demne. sindicatelor şi conducerile ministere tecţia muncii au obligaţia de a ve rea unor condiţii de studiu cit mai socialistă pe care îl reprezintă aşeză-
de a adopta hotărîri — în conformi In faţa Comitetelor centrale ale uni lor, care, din păcate, îşi limitează de ghea ca proiectarea şi construirea obiec buric pentru cei ce urmează aceste mintele de cultură şi artă, organi-
tate cu legile statului şi cu principiul Ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii unilor sindicatelor stă sarcina de a seori preocupările în legătură cu între tivelor industriale prevăzute în planul cursuri. Ca urmare, în anul de învâ- zîndu-se in fiecare club, cămin, casă
conducerii unice administrative a în contribui şi mai activ la elaborarea pla cerea socialistă pe ramură numai la de şase ani să se facă cu respectarea ţămînt 1960-1961 peste 164.000 tova de cultură, o activitate bogată şi atră
treprinderilor — a contribuit la ridi se realizează şi prin trimiterea lor la nurilor de producţie pe ramuri, să a- .cercetarea birocratică a documentaţiei tuturor normelor de protecţie a muncii. răşi s-au înscris la învăţămîntul se gătoare, cu o sleră de cuprindere tot
carea rolului consfătuirilor în ce pri nalizeze periodic împreună cu minis legate de acordarea steagului de în ral şi fără frecvenţă. mai largă. In această privinţă, Consi
veşte mai buna organizare a procesu tratament şi odihnă în staţiunile bal- terele stadiul realizării acestora. treprindere fruntaşă pe ramură, trebuie Comitetele centrale ale uniunilor sin liului Central al Sindicatelor îi revine
lui de producţie şi la creşterea renta neo-climaterice. In perioada anilor să analizeze pe întregul parcurs mer dicalelor pe ramură, împreună cu con Merită relevate rezultatele obţinute sarcina de a acorda un ajutor mai
bilităţii întreprinderilor. 1955— 1960 au fost trimise anual în In domeniul întrecerii socialiste, sul întrecerii, să anunţe periodic rezul ducerile ministerelor respective pre în dezvoltarea continuă în aceşti ani mare decît pînă acum consiliilor locale
medie în staţiuni balneo-climaterice, principalele obiective trebuie să fie şi tatele acesteia spre a întări spiritul de cum şi comitetele sindicatelor şi con a mişcării artistice de amatori. De la şi comitetelor sindicatelor în conduce
Sindicatele .noastre au desfăşurat în pe viitor creşterea productivităţii mun emulaţie între colectivele din între ducerile întreprinderilor trebuie să asi cel de-al Ul-iea Congres al Sindica rea cluburilor şi caselor de cultură şi
ultimii ani o mai bună activitate or numai prin asigurările sociale de stat, cii, îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prinderile aflate în întrecere- gure şi pe viitor respectarea strictă telor şi pînă la sfîrşitul anului 1959 îmbunătăţirea conţinutului programe
ganizatorică şi educativă în vederea ri de reducere a preţului de cost şî a formaţiile artistice de amatori au pre lor lor de activitate.
aproape. 300.000 persoane. cheltuielilor de circulaţie, îmbunătăţirea Pentru stimularea participanţilor la a sistemului de salarizare şi normare zentat peste 350.000 spectacole. Im
dicării nivelului de cunoştinţe tehnico- calităţii producţiei, realizarea de eco întrecerea socialistă este necesar să portant este şi faptul că a crescut Propaganda prin conferinţe trebuie
Spre deosebire de ţările capitaliste, se ţină o evidenţă cît mai clară, mai a muncii, precum şi a criteriilor sta nivelul măiestriei artistice a acestor apropiată mai mult de nevoile şi ce
profesionale ale muncitorilor, tehnicie asigurările sociale din ţara noastră nomii băneşti şi materiale peste cele simplă şi operativă a rezultatelor ob formaţii, din care s-au ridicat reale rinţele colectivelor din întreprinderi şi
planificate. ţinute şi să se asigure o largă pu bilite pe baza cărora se acordă pre talente, că s-a îmbogăţii repertoriul instituţii, de nivelul de înţelegere al
nilor şi inginerilor. In colaborare cu se înfăptuiesc in întregime pe sea blicitate a lor, în aşa fel îneît zilnic, lor, devenind mai legat de viaţa fabri fiecărei categorii de auditori în parte.
ma statului şi cuprind toate catego Criticînd lipsurile care frînează des decadal sau lunar (după condiţiile spe mii pentru îndeplinirea sarcinilor dc cilor şi uzinelor. De asemenea, e necesar ca programe
cifice ale procesului de producţie) să le pe baza cărora îşi desfăşoară ac
riile de salariaţi. Conducerea asigu făşurarea întrecerii socialiste, raportul se poată cunoaşte de către întregul producţie, să urmărească mărirea efi Deşi, în general, munca cui tura I- tivitatea universităţile muncitoreşti şi
rărilor sociale de stat a fost încre colectiv al întreprinderii stadiul reali educativă desfăşurată de sindicate s-a lectoratele- să fie orientate în şi mai
dinţată sindicatelor, ceea ce consti arată că în unele întreprinderi se sta zării angajamentelor luate. cienţei sistemului tarifar, justa lui dife îmbunătăţit, mai sînt organe şi orga
renţiere. (Continuare in pag. 4-a)
tuie pentru ele o sarcină de mare răs bilesc obiectivele întrecerii socialiste Gu toate rezultatele bune obţinute nizaţii sindicale care se preocupă în-
pundere şi este o expresie a rolului
important ce-1 joacă mişcarea sindi fără a se ţine suficient seama dc con
cală în statul nostru democrat-popu
lar. Sindicatele au acumulat o experien diţiile concrete existente şi de sarci-
ţă bogată în acest domeniu şi,
sprijinindu-se pe un larg activ ob
ştesc format din peste 235.000 membri
de sindicat, asigură gospodărirea şi
folosirea tot mai judicioasă a fondu
rilor de asigurări sociale în interesul
oamenilor, muncii. continue a
In scopul dezvoltării
staţiunilor, balnpo-cliwaterice şi al îm-
